Constatare nulitate titlu

Dosar nr. 4773/288/2011*

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA RÂMNICU VÂLCEA

CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 4246

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 5372

Şedinţa publică din 05 Noiembrie 2014

Instanţa constituită din:

Preşedinte: C.M.

Grefier: P.N.

Pe rol fiind judecarea cauzei Civile privind pe reclamantele M.A. şi A.V., şi pe pârâţii C.I., COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR A COMUNEI FRÂNCEŞTI, COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR A ORAŞULUI BĂILE GOVORA, COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOND FUNCIAR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA VÂLCEA, şi RNP ROMSILVA  RM. VÂLCEA PRIN DIRECŢIA SILVICĂ VÂLCEA, având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică  au lipsit părţile.

Fără citare .

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 31 octombrie 2014 , fiind consemnate în încheierea de şedinţă din aceeaşi dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre . La dosar părţile au depus concluzii scrise.

INSTANŢA

Deliberând, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată sub nr. 4773/288/2011 reclamantele M.A. şi A.V. au chemat în judecată pe pârâţii C.G., Comisia Locală de fond funciar Frânceşti, Comisia Locală de fond funciar Băile Govora şi Comisia Judeţeană de fond funciar Vâlcea, solicitând instanţei pronunţarea unei hotărâri prin care să constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. X emis de Comisia Judeţeană de fond funciar Vâlcea în favoarea pârâtului C.G. pentru terenul pădure în suprafaţă de 1 ha, a adreselor nr. x şi nr. y emise de Romsilva Vâlcea precum şi a întregii documentaţii şi a actelor premergătoare care au stat la baza emiterii titlului de proprietate.

În motivarea acţiunii reclamantele au arătat că pe rolul Tribunalului Vâlcea se află în curs de soluţionare dosarul înregistrat sub număr unic x având ca obiect acţiunea în revendicare a terenului pădure în suprafaţă de 1 ha, acţiune promovată în contradictoriu cu pârâtul C.G., împrejurare care justifică interesul formulării prezentei cereri.

Faţă de împrejurarea că, la momentul preluării de către stat a terenurilor cu vegetaţie forestieră, pârâtul nu era înregistrat în evidenţele de rol agricol cu terenul de 1 ha pădure şi nu deţine nici un act de proprietate pentru teren, reclamantele au arătat că în mod nelegal cele două comisii de fond funciar Frânceşti şi Băile Govora au întocmit actele de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea pârâtului pe care le-au înaintat comisiei judeţene în vederea emiterii titlului de proprietate.

În acest sens reclamantele au arătat că singurele înscrisuri de care s-a ţinut seama la reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâtului au fost adeverinţele de transfer nr. x şi nr. y, emise de Romsilva Vâlcea şi invocate de Comisia Locală de fond funciar Băile Govora, din cuprinsul cărora rezultă că terenul pădure ar fi fost transferat din comuna Frânceşti în localitatea Băile Govora.

De asemenea, reclamantele au arătat că au formulat plângere penală pentru fals şi abuz în serviciu, împotriva membrilor Comisiei locale de fond funciar Băile Govora, dar întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale, organele de urmărire penală au dispus neînceperea urmăririi penale prin Rezoluţia din data de 27.11.2009 dată în dosarul nr. x şi menţinută prin Rezoluţia din data de 28.12.2009 dată în dosarul nr. y, ambele ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Rm. Vâlcea, astfel că solicită instanţei să constate nulitatea acestor înscrisuri în cadrul prezentului proces civil.

Reclamantele au arătat că, întrucât pârâtul nu era îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate titlul de proprietate emis în favoarea acestuia, se impune a se constata nulitatea absolută a titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului potrivit  prevederilor art. 3 alin. 1 lit. a) pct. 1 şi 6 din Legea nr. 169/1997.

Cererea este scutită de plata taxei de timbru.

În dovedirea cererii s-au depus acte la dosar.

În drept au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 169/1997.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul C.G., filele 52 şi 53 dosar, acesta a invocat excepţia lipsei de interes a reclamantelor în promovarea prezentei acţiuni, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii reclamantelor, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea întâmpinării pârâtul a arătat că reclamantele nu au deţinut niciodată terenuri pădure pe raza localităţii Băile Govora, ci pe raza localităţii Păuşeşti Otăsău, iar ca urmare a unui transfer au primit terenuri echivalente pe raza localităţii Băile Govora pentru suprafeţele de 1700 mp şi respectiv 0,25 ha potrivit titlurilor de proprietate nr. x şi nr. y, suprafeţe care nu se suprapun cu terenul său, şi, prin urmare, acestea nu justifică un interes legitim în promovarea prezentei acţiuni.

În acest sens pârâtul a invocat dispoziţiile art. III alin. 2 din Legea nr. 18/1991 modificată şi republicată, precum şi literatura de specialitate şi practica judiciară în materie care au statuat că reclamantul care nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate nici în nume propriu şi nici în calitate de moştenitor, nu poate justifica un interes legitim în promovarea unei acţiuni în desfiinţarea titlului de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991 deoarece nu are nici un folos practic în urma anulării titlului pentru că nu se poate emite un titlu în favoarea sa atâta timp cât nu are la rândul său un drept asupra terenului.

Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că titlul său de proprietate nr. x a fost emis cu respectarea dispoziţiilor legale în materie şi nu există nici un motiv de nulitate a acestuia, împrejurare reţinută atât de instanţa de fond cât şi de cea de recurs în cadrul soluţionării dosarului nr. x, ce a avut ca obiect revendicarea terenului în litigiu şi constatare nulitate absolută parţială a titlului său de proprietate.

În ceea ce priveşte documentaţia care a stat la baza emiterii titlului său de proprietate, pârâtul a arătat că aceasta a fost analizată şi de instanţa de contencios administrativ în cadrul soluţionării dosarului nr. x unde prin sentinţa nr. x , rămasă irevocabilă prin respingerea recursului reclamantelor, s-a respins excepţia de nelegalitate invocată de reclamante.

În dovedirea susţinerilor sale pârâtul a depus acte la dosar şi a solicitat ataşarea dosarului nr. x.

Pârâta Comisia Locală de fond funciar Băile Govora a formulat întâmpinare, filele 61 şi 62 dosar, prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantelor în primul rând pentru excepţia puterii de lucru judecat, apoi pentru excepţia lipsei de interes, iar pe fond ca nefondată.

În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că reclamantele, la fel ca şi pârâtul C.G., nu au deţinut terenuri pe raza localităţii Băile Govora, dar în urma unor transferuri de terenuri cu vegetaţia forestieră din anul 1993, acceptate ca legale şi valabile în acea perioadă, au fost puşi în posesie şi li s-au eliberat titluri de proprietate pe terenurile altor proprietari pe raza localităţii Băile Govora.

Pârâta a mai arătat că părţile s-au mai judecat în cadrul altui proces, în mod definitiv şi irevocabil, cu privire la terenul în litigiu, motiv pentru care invocă excepţia puterii de lucru judecat, dar şi excepţia lipsei de interes în promovarea prezentei acţiuni având în vedere că acestea se află în aceeaşi situaţie de fapt şi de drept ca şi numitul C.G.

Prin urmare, pârâta arată că titlul de proprietate emis în favoarea pârâtului şi documentaţia ce a stat la baza emiterii acestuia s-a efectuat în conformitate cu dispoziţiile legale în materie, astfel că nu există nici un motiv de nulitate a acestora.

În drept au fost invocate dispoziţiile legilor de fond funciar.

Pentru considerentele arătate în cuprinsul cererii depusă la filele 65-67 dosar reclamantele au solicitat respingerea excepţiilor puterii de lucru judecat şi a lipsei lor de interes în promovarea acţiunii.

Astfel, în ceea ce priveşte excepţia puterii de lucru judecat reclamantele au arătat că, în speţă, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1201 C.civ. deoarece nu există tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, având în vedere că pârâtele Comisia locală de fond funciar Băile Govora şi Comisia Locală de fond funciar Frînceşti nu au fost părţi în dosarul nr. x care a avut un alt obiect şi s-a întemeiat pe o altă cauză decât cea invocată în prezenta cauză.

Referitor la excepţia lipsei de interes reclamantele au arătat că interesul în promovarea prezentei acţiuni este justificat de faptul că terenul pentru care li s-a emis titlu de proprietate se învecinează cu terenul pârâtului care a ocupat o parte din terenul lor pe care se află construite anexe gospodăreşti pretinzând că acesta face parte din terenul pădure în suprafaţă de 1 ha, astfel că singura posibilitate de înlăturare a pârâtului de pe terenul lor este anularea titlului său de proprietate şi a documentaţiei aferente.

Prin cererea de precizare denumită de către reclamante – întregire, fila 44 dosar, acestea au arătat că prin acţiunea formulată au solicitat constatarea nulităţii titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului, precum şi a actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate, respectiv adresele cu nr. x şi y emise de către pârâta Romsilva Vâlcea, acte care au stat la baza propunerilor pentru eliberarea titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului, cât şi a întregului titlu de proprietate emis pentru 1 ha, teren de natură pădure.

Ulterior, prin cererile depuse la filele 78-80, 89,90 şi 98,99 dosar, reclamantele, prin apărător, au modificat acţiunea principală, în ceea ce priveşte obiectul şi părţile în sensul că au solicitat instanţei ca în contradictoriu cu pârâţii C.G., Comisia locală de fond funciar Frânceşti, Comisia locală de fond funciar Băile Govora, Comisia Judeţeană de fond funciar Vâlcea şi Romsilva – Sucursala Vâlcea, să constate nulitatea absolută a titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului şi a documentaţiei aferente acestuia precum şi să constate, pe cale civilă, falsul documentaţiei ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate al pârâtului în temeiul art. 184 C.pr.civ.

În motivarea cererii reclamantele au arătat că au sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. Vâlcea să constate falsul în înscrisuri a documentaţiei ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate pentru pârâtul C.G., respectiv a adreselor de transfer nr. x şi nr. y dar şi a celorlalte acte premergătoare.

Pentru considerentele că în urma cercetărilor penale efectuate în cadrul dosarului nr. x s-a constatat că acţiunea penală s-a prescris, potrivit soluţiei stabilită prin Rezoluţia din data de 27.11.2009, reclamantele au arătat că  solicită instanţei civile să cerceteze aceste înscrisuri, reiterând susţinerea că pârâtul C.G. nu a făcut dovada proprietăţii terenului cu acte primare de proprietate, şi a faptului că era înscris cu teren pădure în Registrul Agricol al comunei Frânceşti din ani 1948-1951.

În plus reclamantele arată că interesul promovării prezentei acţiuni este justificat de faptul că pârâtului i s-au eliberat Autorizaţie de Construire şi Certificat de urbanism pentru terenul care se suprapune cu terenul lor reprezentând curtea imobilului din Băile Govora, judeţul Vâlcea, şi pe care au edificate anexe gospodăreşte precum şi că această suprapunere nu a format obiectul dosarului nr. x.

Faţă de cererea de modificare formulată de către reclamante, având în vedere că reclamantele au chemat în cauză în calitate de pârâtă pe Romsilva – Sucursala Vâlcea în cauză s-a dispus conceptarea şi citarea în această calitate a R.N.P. Romsilva prin Direcţia Silvică Vâlcea.

În fine, prin cererile depuse la filele 106,107 dosar şi 117-120 dosar reclamantele au precizat din nou acţiunea în sensul că, în principal, acţiunea formulată având ca obiect constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate  emis în favoarea pârâtului şi a documentaţiei aferente este o acţiune în realizarea dreptului, dar în situaţia în care instanţa consideră inadmisibilă acţiunea civilă în realizare, întemeiată pe dispoziţiile legii nr. 169/1997 şi nr. 18/1991, în subsidiar, înţeleg să transforme acţiunea în realizare într-o acţiune provocatorie întemeiată pe dispoziţiile art. 111 C.pr.civ. în constatarea dreptului lor de proprietate asupra imobilului compus din teren, în suprafaţă de 20 de arii, şi construcţii – un grajd, situat în intravilanul localităţii Băile Govora, str. Teilor, nr. 5, judeţul Vâlcea, identificat prin Raportul de expertiză efectuat în dosarul nr. 5333/2004 (dosar nou 9100/288/2007).

În motivarea cererii reclamantele arată că imobilul teren şi construcţii menţionat se află în posesia lor de peste 30 de ani, împrejurare faţă de care nu au la îndemână acţiunea în revendicare, dar au promovat această acţiune pentru a consolida dreptul lor de proprietate încălcat prin emiterea titlului de proprietate în favoarea pârâtului C.G.

De reţinut că, în cuprinsul acţiunii, reclamantele au precizat că nu au mandatat pe apărătorul lor, D-nul avocat F.E., să depună la termenul din data de 20.06.2011 cererea de modificare a acţiunii care să fie calificată numai ca o acţiune civilă de cercetare a falsurilor în baza art. 184 C.pr.civ., modificare care a fost efectuată fără ştirea lor, precum şi că nu îşi însuşesc cererea de modificare pe care nu au semnat-o.

În dovedirea cererii s-a solicitat proba cu acte, interogatoriul pârâtului, martori, expertiză tehnică şi cercetare locală.

În temeiul art. 115-118 C.pr.civ. pârâta Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Vâlcea a formulat întâmpinare, depusă la filele 124-127 dosar, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, iar pe fond respingerea acţiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că, în conformitate cu dispoziţiile legilor de fond funciar, emiterea titlului de proprietate şi a actelor subsecvente este în competenţa comisiilor de fond funciar, singura obligaţie care îi revine pârâtei fiind aceea de a pune la dispoziţie terenurile libere ce fac obiectul retrocedării, terenuri care au fost în proprietate privată înainte de naţionalizare şi au fost preluate în mod abuziv de regimul comunist, astfel că nu justifică calitatea procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei pârâta arată că în măsura în care terenul solicitat de reclamante a fost restituit şi este ocupat de pârât, urmează ca litigiul să fie soluţionat în mod direct cu deţinătorul actual al terenului, motiv pentru care solicită respingerea acţiunii.

În urma probelor administrate, prin Sentinţa civilă nr. x pronunţată de Judecătoria Rm. Vâlcea, au fost respinse excepţiile lipsei de interes a reclamantelor şi lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Romsilva R.A. –Direcţia Silvică Vâlcea, a fost admisă excepţia inadmisibilităţii cererii în constatarea dreptului de proprietate şi pe fond respinsă acţiunea aşa cum a fost modificată şi precizată de către reclamante.

Prin Decizia civilă nr. x pronunţată de Tribunalul Vâlcea a fost admis recursul declarat de către reclamante, casată în parte sentinţa civilă atacată, respectiv cu privire la soluţia dată asupra excepţiei de inadmisibilitate şi asupra cererii reclamantelor, fiind trimisă cauza spre rejudecare în acest sens, fiind menţinută soluţia asupra excepţiilor lipsei de interes a reclamantelor şi a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Romsilva R.A. –Direcţia Silvică Vâlcea.

Prin urmare, faţă de cele două excepţii asupra cărora prima instanţă s-a pronunţat în sensul respingerii acestora, soluţie menţinută de către instanţa de control judiciar, nu se mai impune ca instanţa în cadrul rejudecării, să se mai pronunţe asupra acestora, aceste excepţii fiind analizate şi soluţionate.

Prin decizia pronunţată, instanţa de control judiciar a reţinut că în prezenta cauză, instanţa a fost învestită cu o acţiune în constatarea titlului de proprietate nr. x eliberat de Comisia Judeţeană Vâlcea pe numele pârâtului C.G. pentru terenul cu vegetaţie forestieră, în suprafaţă de 1 ha, situat în localitatea Băile Govora. Acţiunea principală a fost modificată şi precizată în concluziile pe fond, susţinându-se, aşa cum rezultă din încheierea de dezbateri de la fila 128 din dosar, că obiectul acţiunii îl constituie, pe de o parte, nulitatea totală a titlului de proprietate indicat anterior şi a actelor premergătoare, iar pe de altă parte, constatarea dreptului de proprietate asupra unei construcţii şi a unui teren aferent în suprafaţă de 2000 mp, întemeiat pe disp. art.111 C.pr.civ. În considerentele sentinţei atacate, analizându-se capătul de cerere în constatarea nulităţii, instanţa de fond reţine că, verificând actele care au stat la baza emiterii titlurilor, niciuna dintre părţi nu a deţinut teren pe raza localităţii Băile Govora, iar reconstituirea dreptului de proprietate nu s-a realizat pe vechiul amplasament. De asemenea, instanţa a reţinut  că prin sentinţa civilă nr. x pronunţată de Judecătoria Rm. Vâlcea s-a statuat cu putere de lucru judecat că părţile stăpânesc terenurile în limitele reconstituirii prin titlurile de proprietate emise în condiţiile Legii fondului funciar, precum şi asupra faptului că pârâtul nu ocupă din terenul reconstituit reclamantelor prin cele două titluri de proprietate şi că între terenurile părţilor se interpune parţial o suprafaţă de teren păşune şi o suprafaţă de teren pădure liberă. De asemenea, instanţa a mai reţinut  că edificarea construcţiei grajd pe terenul din apropierea gospodăriei reclamantelor, teren pentru care ulterior s-a reconstituit pârâtului dreptul de proprietate, nu constituie motiv de nulitate a titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului, în condiţiile în care reclamantele nu au deţinut acest teren în proprietate şi reconstituirea nu a operat pe vechiul amplasament pentru niciuna din părţi.

În realitate, tribunalul a reţinut că în privinţa acestui capăt de cerere, au fost încălcare disp. art.129 alin.5 C.pr.civ., potrivit cărora instanţa avea obligaţia să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Instanţa în respectarea principiului aflării adevărului, avea obligaţia să pună în vedere părţilor, ori să stabilească din oficiu administrarea în cauză a tuturor probelor care puteau duce la dezlegarea corectă a litigiului şi la stabilirea raporturilor juridice reale dintre părţi. În mod concret, instanţa nu avea cum să verifice dacă este întemeiată cererea în constatarea nulităţii titlului pârâtului, atâta timp cât nu s-au administrat probele necesare în acest sens şi nu s-au verificat susţinerile reclamantelor. Trimiterea pe care instanţa o face la sentinţa civilă nr. x şi la statuările cu putere de lucru judecat nu sunt corecte. Pe de o parte, în litigiul soluţionat prin sentinţa civilă invocată s-a solicitat constatarea nulităţii titlului de proprietate emis pârâtului pentru suprafaţa de 1000 mp, iar în prezentul litigiu se are în vedere întreaga suprafaţă de 1 ha, pentru care pârâtului C.G. i s-a emis titlu în anul 1994. Pe de altă parte, cele trei titluri ale părţilor, două pentru reclamante (filele 76-77) şi unul pentru pârât (fila 7), nu sunt însoţite de înscrisurile care au stat la baza emiterii lor, adică fişele tehnice şi schiţa, în condiţiile în care reclamantele susţin că terenul care face obiectul prezentului litigiu nu este acelaşi cu terenul pentru care părţile s-au judecat anterior. La această susţinere, instanţa de fond avea obligaţia să răspundă motivat.

Pentru aceste considerente, tribunalul apreciază că, practic, instanţa nu s-a pronunţat cu privire la primul capăt de cerere ce viza nulitatea titlului, motivarea nerăspunzând tuturor susţinerilor reclamantelor. În aceste condiţii, fiind vorba de o insuficientă cercetare a cauzei sub aspectul stabilirii corecte a stării de fapt, situaţie ce impune suplimentarea probatoriului, prima critică formulată în recurs fiind întemeiată.

În privinţa soluţionării cererii în constatare, tribunalul reţine aceleaşi împrejurări, legate de interpretarea şi aplicarea disp. art.129 alin.5 C.pr.civ. şi art.304 pct.7 C.pr.civ., instanţa motivând acest capăt de cerere, fără a face verificările care se impuneau, în raport de susţinerile reclamantelor prin trimitere la cauza soluţionată anterior prin sentinţa civilă nr. x, în condiţiile în care această cerere viza un teren de 2000 mp, care nici măcar nu a fost individualizat, respectiv nu s-a stabilit amplasamentul acestuia în raport de titlurile părţilor şi nici în ce condiţii acest teren a făcut obiectul dosarului anterior, de vreme ce în acel dosar în litigiu era doar o suprafaţă de 1000 mp. Instanţa, deci, nu a stabilit care este situaţia de fapt concretă în dosar, pentru ca apoi să poată hotărî dacă sunt sau nu incidente dispoziţiile art.111 C.pr.civ. Critica este deci întemeiată, practic cauza nefiind soluţionată în fond, sub toate capetele de cerere.

În rejudecare cauza a fost înregistrată sub nr. 4773/288/2011*.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, fila 21, pârâta Romsilva RA a solicitat respingerea acţiunii formulată de către reclamante ca neîntemeiată, întrucât emiterea titlului de proprietate este o atribuţie exclusivă a pârâtei comisia judeţeană, pârâta având doar obligaţia de apune la dispoziţie suprafeţele libere de teren în vederea retrocedării, obligaţiile în ceea ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate fiind în sarcina comisiilor locale şi judeţene, astfel că se impune respingerea acţiunii formulate de către reclamante ca neîntemeiată şi nefondată.

Pârâta Comisia locală de Fond Funciar a Oraşului Băile Govora, prin cererea aflată la fila 59 dosar, a solicitat respingerea acţiunii formulată de către reclamantă ca nefondată, fiind invocate excepţiile puterii de lucru judecat având în vedere sentinţa pronunţată în dosarul cu nr. x şi lipsei de interes a reclamantelor. În ceea ce priveşte obiectul acţiunii înregistrată sub nr.x, formulată de către aceleaşi reclamante, având ca obiect fond funciar, prin care reclamantele au solicitat constatarea nulităţii titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului, se reţine că reclamantele au renunţat la judecată.

În ceea ce priveşte excepţia puterii de lucru judecat invocată de pârâta Comisia locală de fond funciar Băile Govora, trebuie observat că această excepţie a fost invocată şi în primul ciclu procesual, instanţa apreciind că această excepţie nu se manifestă sub forma excepţiei, ci sub forma prezumţiei de lucru judecat, astfel că fiind un mijloc de apărare, instanţa va analiza această excepţie pe fondul cauzei, aşa cum s-a reţinut şi de către prima instanţă.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes invocată şi în al doilea ciclu procesual, aşa cum s-a arătat mai sus, instanţa de control judiciar a menţinut soluţia cu privire la această excepţie, reţinând că reclamantele au interes în promovarea acţiunii, motiv pentru care această excepţie nu mai urmează a fi analizată.

Din probele administrate, respectiv înscrisuri, interogatorii, expertiză tehnică specialitatea topografie, testimonială, precum şi dosarele ataşate cu nr. x al Judecătoriei Rm. Vâlcea şi dosarul nr. y al Tribunalului Vâlcea, instanţa reţine următoarele:

Prin adresele cu nr. x şi y, s-a adus la cunoştinţa pârâtului C.G., că pârâta Romsilva RA, ca urmare a cererii formulată de către petent, este de acord cu transferul suprafeţelor de câte 0,50 ha teren de natură pădure, totalizând întreaga suprafaţă de 1 ha, de pe raza com. Frânceşti pe raza or. Băile Govora.

Ca urmare a transferului dreptului de proprietate, prin Titlul de proprietate nr. x, fără dată, emis de Comisia Judeţeană de fond funciar Vâlcea s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâtului C.G. pentru terenul cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 1 ha, situat pe raza localităţii Băile Govora, judeţul Vâlcea, identificat în tarlaua VI parcela 61 b, cu vecinii: N – restaurant Orizont; E – pădurea statului; S – A.E. şi E.E. şi la V – D.C. şi E. E..

Titlul de proprietate a fost transcris în Registrul de transcripţiuni imobiliare sub nr. x , iar punerea în posesie a pârâtului s-a realizat conform fişei tehnice nr.x .

După punerea în posesie, pârâtul a obţinut Decizia nr. x eliberată de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Vâlcea la data de 09.09.2002 prin care i s-a aprobat scoaterea definitivă din circuitul silvic, cu defrişare de teren – fond forestier a suprafeţei de 0,0150 ha din fondul forestier proprietate privată amplasat pe raza Ocolului Silvic Băbeni, UP Govora, UA 61 B, conform planului de situaţie anexat, pentru construirea unei case de vacanţă.

Pârâtul a construit casa de vacanţă în baza Autorizaţiei de Construire nr. 7/06.06.2003 şi a Certificatului de Urbanism, eliberate de Primăria Băile Govora.

Adresa cu nr. x şi Decizia nr. x eliberată de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Vâlcea prin care i s-a aprobat pârâtului C.G., decedat pe parcursul soluţionării recursului cu moştenitor C.I., scoaterea definitivă din circuitul silvic, cu defrişare de teren – fond forestier a suprafeţei de 150 mp din fondul forestier proprietate privată amplasat pe raza Ocolului Silvic Băbeni, UP Govora, UA 61 B, conform planului de situaţie anexat, pentru construirea unei case de vacanţă, au fost atacate de către reclamante, prin Sentinţa civilă nr. x pronunţată de Tribunalul Vâlcea, fiind respinsă excepţia de nelegalitate invocată de către reclamante, instanţa reţinând că din conţinutul adresei cu nr. x rezultă că pârâta Romsilva RA şi-a exprimat acordul cu privire la efectuarea unui schimb de terenuri cu vegetaţie forestieră, însă această adresă nu reprezintă un act administrativ, întrucât nu dă naştere, nu modifică şi nu stinge raporturi juridice, cu atât mai mult cu cât reclamantele aveau la îndemână procedura specială stabilită de Legea 18/1991 prin care să conteste actele emise de către comisia locală sau hotărârea comisiei judeţene.

De asemenea, în ceea ce priveşte decizia prin care s-a aprobat scoaterea din circuitul civil a unui teren forestier, proprietate privată a statului, acesta reprezintă un act de gestiune privată ca nu poate fi încadrat în categoria actelor de gestiune individuale sau normative, astfel că administrativ păgubitor pentru reclamante nu sunt cele atacate, ci actul de schimb care a intervenit şi a fost emis de către autorităţile administrative cu privire la suprafeţele de teren pe care acestea le pretind.

În ceea ce priveşte situaţia reclamantelor, prin adresele nr. x şi nr. y, ambele emise de Romsilva – Filiala Rm. Vâlcea la data de 04.02.1993, acestea au obţinut transferul suprafeţelor de 0,25 ha pădure şi respectiv 0,17 ha pădure, deţinute de autorii lor pe raza localităţi Păuşeşti Otăsău, judeţul Vâlcea, pe raza localităţii Băile Govora, Judeţul Vâlcea.

Prin Titlul de proprietate nr. x emis de Comisia Judeţeană de fond funciar Vâlcea s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei A.V. pentru terenul cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 0,25 ha, situat pe raza localităţii Băile Govora, judeţul Vâlcea, identificat în tarlaua VI, parcela 61 a, compus din două loturi: primul în suprafaţă de 0,07 ha cu vecinii: N – E.I.; E – pădurea statului; S – fir de vale şi V – C.G., iar al doilea în suprafaţă de 0,18 ha cu vecinii: N – C.G., E – M.A. S – pădurea statului; şi V – B.E.

Reclamantei M.A., prin Titlul de proprietate nr. X fără dată, emis de Comisia Judeţeană de fond funciar Vâlcea, i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 0,17 ha, situat pe raza localităţii Băile Govora, judeţul Vâlcea, identificat în tarlaua VI, parcela 61 a, cu vecinii: N – E.I.; E – pădurea statului; S – pădurea statului şi V – A.V..

Reclamantele au fost puse în posesie potrivit fişelor tehnice nr. X şi nr.Y.

Prin urmare, atât reclamantele cât şi pârâtul nu au deţinut teren de natură pădure pe raza localităţii Băile Govora, părţile beneficiind de transferuri de teren de pe raza altor localităţi, astfel că punerea în posesie nu s-a realizat pe vechile amplasamente.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, respectiv M.A. şi E.F.G., instanţa reţine că atât reclamantele cât şi pârâtul, nu au deţinut teren de natură pădure pe raza Or. Băile Govora, iar în urma transferurilor de teren, de pe raza com. Frânceşti pentru pârât şi de pe raza com. Păuşeşti Otăsău, pentru reclamante, au fost emise titlurile de proprietate, părţile din proces devenind vecini prin reconstituirea dreptului de proprietate.

Părţile din proces au purtat şi un alt litigiu, având ca obiect revendicare, reclamantele prin acţiunea înregistrată sub nr. X, solicitând ca pârâtul  C.G. să fie obligat să le respecte proprietatea şi posesia asupra imobilului teren în suprafaţă de 1000 mp pe care se află un grajd şi anularea parţială a titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului pentru această suprafaţă întrucât se suprapune cu suprafaţa ce le-a fost reconstituită lor prin titlu de proprietate.

Acţiunea a fost soluţionată pe parcursul a trei cicluri procesuale fiind înregistrată iniţial sub nr. X, apoi sub număr unic Y şi în final sub număr unic Z.

Prin sentinţa civilă nr. X pronunţată de Judecătoria Rm. Vâlcea în dosarul nr. X a fost respinsă atât acţiunea principală formulată de reclamanta M.A. cât şi cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta A.V., ca neîntemeiată, instanţa reţinând că pârâtul nu ocupă din terenul reclamantelor, stăpânind terenul în limitele titlului său de proprietate (împrejurare stabilită prin raportul de expertiză întocmit de expertul titular împreună cu expertul observator propus de reclamante), precum şi că nu există motive de nulitate potrivit art. 3 din Anexa 2 a Legii nr. 18/1991 R.

Reclamantele au formulat recurs împotriva sentinţei civile nr. X şi au invocat excepţia nulităţii absolute a titlului de proprietate nr. X emis pârâtului şi a actelor care au stat la baza emiterii acestuia în temeiul art. III din Legea nr. 169/1997.

Prin decizia civilă nr. X pronunţată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. X , rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. X pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. X (prin anularea ca netimbrat a recursului) s-a respins excepţia nulităţii absolute a titlului de proprietate emis pârâtului, iar pe fond s-a respins recursul împotriva sentinţei civile nr. X pronunţată de Judecătoria Rm. Vâlcea.

Din considerentele deciziei rezultă că la pronunţarea acestei soluţii instanţa de control a reţinut că potrivit probatoriului administrat în cauză rezultă fără dubiu că pârâtul nu ocupă vreo suprafaţă din terenul recurentelor, ci, mai mult, între terenurile părţilor se interpun parţial o suprafaţă de teren păşune şi o suprafaţă de teren pădure liberă, context în care nu se mai impune compararea titlurilor de proprietate şi cu atât mai puţin cercetarea legalităţii emiterii titlului pârâtului.

Reclamanta M.A., la data de 06.04.2009, a sesizat organele de urmările penală în legătură cu faptul că salariaţii Primăriei Băile Govora, Primăriei Frânceşti, Ocolului Silvic Băbeni şi Direcţia Silvică Vâlcea şi-au îndeplinit în mod necorespunzător atribuţiile de serviciu, întocmind mai multe documente care nu corespund realităţii deoarece atestă în mod fals realizarea unui transfer de terenuri pe care s-a procedat la punerea în posesie, în mod abuziv, a numitului Cioboată Gheorghe, deşi terenurile respective îi aparţineau.

Faţă de sesizarea formulată, în urma cercetărilor efectuate în cadrul dosarului nr. X al Parchetului de pe lângă Judecătoria Rm. Vâlcea s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de C.G., salariaţii Ocolului Silvic Băbeni, salariaţii Romsilva Vâlcea, salariaţii Primăriei Frânceşti şi salariaţii Primăriei Băile Govora pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 291 C.pen. art. 246 C. pen. şi art. 288 C.pen. prin Rezoluţia procurorului din data de 27.11.2009.

Prin prezenta cerere de chemare în judecată astfel cum a fost precizată în şedinţa publică din data de 17 octombrie 2011 reclamantele au solicitat instanţei, în principal, să constate nulitatea absolută a titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului C.G. precum şi a documentaţiei aferente acestuia, iar, în subsidiar, să constate existenţa dreptului lor de proprietate asupra imobilului compus din teren în suprafaţă de 20 arii şi construcţia-grajd aflată pe acesta în temeiul art. 111 C. pr. civ.

În ceea ce priveşte această suprafaţă de teren de 2.000 mp, având în vedere şi decizia de casare, instanţa a stabilit ca obiectiv pentru expertiză, identificarea acestei suprafeţe de teren, stabilirea întinderii acesteia, precum şi a construcţiilor amplasate pe acesta, în situaţia în care există.

Având în vedere decizia de casare, instanţa a dispus efectuarea unei expertize specialitatea topografie, reclamantele desemnând şi un expert observator, din concluziile căreia, aşa cum a fost completată, se reţin următoarele: atât reclamantelor, cât şi pârâtului, le-au reconstituite drepturi de proprietate pentru terenuri de natură forestieră prin transfer, pentru reclamante pentru terenuri care au fost deţinute pe raza com. Păuşeşti Otăsău, iar pentru pârât, pentru terenuri deţinute pe raza com. Frânceşti. În ceea ce priveşte terenul care a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea pârâtului, în suprafaţă de 1 ha, teren de natură pădure, expertul a identificat această suprafaţă de teren, susţinând însă că, aşa cum a susţinut şi expertul observator numit de către reclamante, pârâtul este îndreptăţit doar la o suprafaţă de 0,50 ha, care face obiectul adresei de transfer cu nr. X, pentru diferenţa de 0,50 ha, nefiind identificată de către expert o altă adresă de transfer, însă instanţa reţine că această adresă de transfer este cea cu nr. Y, prin care se transferă de pe raza com. Frânceşti pe raza Or. Băile Govora, suprafaţa de 0,50 ha, astfel că întreaga suprafaţă de teren care a făcut obiectul transferului în ceea ce-l priveşte pe pârât, este de 1 ha, teren de natură pădure. Astfel, prin Adresa cu nr. X, fila 49 dosar nr. X, pârâta Romsilva RA a arătat că este acord cu transferul terenului în suprafaţă de 0,50 ha teren de natură pădure atribuit pe raza com. Frânceşti, de la această comună la Or. Băile Govora, pentru ca prin Adresa cu nr. Y, aceeaşi pârâtă să arate că este de acord cu transferul suprafeţei de 0,50 ha teren de natură pădure, fiind efectuată menţiunea că această adresă a fost emisă în completarea primei adrese şi că suprafaţa totală care a făcut obiectul transferul dreptului de proprietate este de 1 ha teren de natură pădure.

De asemenea, expertul a reţinut că nici unul din terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea reclamantei prin Titlul de proprietate cu nr. X nu se învecinează cu  terenul curţi construcţii şi agricol pe care se află amplasată locuinţa reclamantelor.

Pe de altă parte, expertul, în urma aplicării actelor deţinute de către părţi pe teren, a identificat terenul care a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea pârâtului, aceasta fiind de 9.746 mp, precum şi suprafeţele de teren care au făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea reclamantelor, respectiv suprafaţa de 2.477 mp pentru Titlul de proprietate cu nr. X emis în favoarea reclamantei A.V. şi suprafaţa de 1.702 mp pentru Titlul de proprietate cu nr. X emis în favoarea reclamantei M.A.

În ceea ce priveşte terenul în suprafaţă de 2.000 mp pe care se află amplasat un grajd (aşa cum au susţinut reclamantele), asupra căruia reclamantele au solicitat instanţei să se constate existenţa dreptului de proprietate, aşa cum acestea au precizat şi în şedinţa publică din 04 aprilie 2014, fila 193 dosar, expertul a identificat acest teren, constatând că pe teren se află o locuinţă neterminată edificată de către pârât în baza autorizaţiei de construire nr. 7/06.06.2003, o magazie edificată de către acelaşi pârât din lemn, un ţarc şi o construcţie din lemn, edificate de către reclamanta M.A., teren care în realitate are o suprafaţă de 1.139 mp şi face parte din titlul de proprietate emis în favoarea pârâtului.

Cu prilejul dezbaterilor din şedinţa publică din data de 04 aprilie 2014, reclamantele au depus la dosar o sentinţă de partaj, expertul stabilind, în urma aplicării pe teren a schiţelor întocmite cu prilejul ieşirii din indiviziune, că terenul atribuit în pct. „La Băi” în suprafaţă de 2.846 mp, nu se află amplasat pe terenul în litigiu, astfel că cererea reclamantelor în ceea ce priveşte terenul în suprafaţă de 2.000 mp, respectiv 1.139 mp, rezultată în urma măsurătorilor, în sensul de a se constata existenţa dreptului de proprietate al acestora asupra acestei suprafeţe de teren nu este întemeiată.

Analizând obiectul acţiunii formulată de către reclamante înregistrată sub nr. X, înregistrată în vederea rejudecării sub nr. X, prin care reclamantele au solicitat obligarea aceluiaşi pârât, să le respecte deplina proprietate şi liniştita posesie asupra terenului în suprafaţă de 1.000 mp şi să se dispună anularea parţială a titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului pentru această suprafaţă de teren, cu obiectul prezentei acţiuni aşa cum a fost modificată şi precizată, precum şi schiţele întocmite cu prilejul soluţionării acţiunii în revendicare cu schiţa întocmită în prezenta cauză, se observă că în discuţie este acelaşi teren, suprafaţa acestuia fiind în realitate de 1.139 mp.

Prin sentinţa civilă nr. X pronunţată de Judecătoria Rm. Vâlcea în dosarul nr.X, a fost respinsă acţiunea în realizare formulată de către reclamante, statuându-se cu putere de lucru judecat că părţile stăpânesc terenurile în limitele reconstituite prin titlurile de proprietate emise în condiţiile legii fondului funciar precum şi asupra faptului că pârâtul nu ocupă din terenul reconstituit reclamantelor prin cele două titluri de proprietate şi că între terenurile părţilor se interpun parţial o suprafaţă de teren păşune şi o suprafaţă de teren pădure liberă. Prin raportul de expertiză întocmit în cauză, s-a stabilit de asemenea, că părţile stăpânesc terenurile în limitele reconstituirii dreptului de proprietate, astfel că, având în vedere şi considerentele expuse mai sus, acţiunea formulată de către reclamante cu privire la suprafaţa de 2.000 mp, respectiv 1.139 mp rezultată din măsurători, prin care au solicitat să se constate dreptul de proprietate asupra acestui teren, urmează a fi respinsă, cu atât mai mult cu cât acţiunea în realizare a fost respinsă. 

De asemenea, mai trebuie observat că pe terenul în suprafaţă de 1.139 mp, se află o locuinţă neterminată, edificată de către pârât în baza autorizaţiei de construire nr. 7/06.06.2003, o magazie edificată de către acelaşi pârât din lemn, un ţarc şi o construcţie din lemn, edificate de către reclamanta M.A.. Locuinţa neterminată a fost edificată de către pârât în baza unei autorizaţii de construire, eliberată în urma Deciziei nr. 41/09.09.2002 de scoatere din circuitul silvic a suprafeţei de 150 mp, astfel că nu se poate susţine că pârâtul a edificat o construcţie pe terenul reclamantelor, acestea edificând anexa din lemn pe terenul care a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea pârâtului.

Prin urmare, având în vedere că niciuna dintre părţi nu a deţinut teren de natură pădure pe raza localităţii Băile Govora, iar reconstituirea dreptului de proprietate nu s-a realizat pe vechiul amplasament, faţă de cererea prin care reclamantele au solicitat să se constate nulitatea titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului, instanţa apreciază că se impune respingerea cererii, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prev. de disp. art.  disp. art. III din Legea nr. 169/1997, potrivit cărora pe calea acţiunii în constatarea nulităţii absolute se poate obţine desfiinţarea actelor de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, transferurile de terenuri şi actele de vânzare cumpărare privind construcţiile aferente unei utilizări socio – culturale, în situaţia în care reconstituirea a fost efectuată în favoarea unei persoane neîndreptăţite, ori, aşa cum s-a arătat mai sus, reconstituirea dreptului de proprietate nu s-a efectuat pe vechiul amplasament.

Faţă de considerentele expuse mai sus, instanţa apreciază că se impune respingerea acţiunii formulată de către reclamante în totalitate, aşa cum  a fost modificată, întregită şi precizată de către reclamante, ca neîntemeiată.

Văzând disp. art. 274 Cod pr. civ., reclamantele urmează a fi obligate în solidar la cheltuieli de judecată către pârât, atât cele din primul ciclu procesual, cât şi cele efectuate cu prilejul rejudecării.

Faţă de împrejurarea că reclamantele nu au achitat decât parţial costul onorariului de expert aşa cum a fost încuviinţat, expertiza fiind o probă necesară în soluţionarea prezentei cauze, reclamantele urmează a fi date în debit în solidar cu diferenţa neachitată către expertul desemnat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea astfel cum a fost modificată, întregită şi precizată de către reclamantele M.A. şi A.V., şi pe pârâţii C.I., COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR A COMUNEI FRÂNCEŞTI, COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR A ORAŞULUI BĂILE GOVORA, COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOND FUNCIAR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA VÂLCEA, şi RNP ROMSILVA  RM. VÂLCEA PRIN DIRECŢIA SILVICĂ VÂLCEA, ca neîntemeiată.

Obligă pe reclamante în solidar la plata sumei de 3.000 lei către pârât, reprezentând cheltuieli de judecată.

Debitează pe reclamante în solidar cu suma de 500 lei, reprezentând diferenţă onorariu expert neachitat din cuantumul total de 1.500 lei, către expertul desemnat de către instanţă, respectiv N.G.P..

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi 05 noiembrie 2014.

Preşedinte , C.M. Grefier P.N.

Domenii speta

Spete similare