Anulare act

Dosar nr. 8068/288/2011

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA RÂMNICU VALCEA

CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr.4246

SENTINŢA CIVILĂ NR. 2245

Şedinţa publică din data de 05 Martie 2013

Instanţa constituită din:

Preşedinte:

Grefier:

Pe rol fiind judecarea acţiunii civile formulate de reclamanta GF, în contradictoriu cu pârâţii BN, BR, şi PJL, , având ca obiect anulare act (disjuns din dosarul nr. 11334/288/2010), precum şi cererea de intervenţie formulată, în dosarul nr. 11334/288/2010, de intervenienţii BM, ML, GM, DG, UF, toate cu domiciliul în şi ŞE,.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică lipsesc părţile.

Fără citarea părţilor.

Se expune referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că s-au depus concluzii scrise de către reclamantă, pârâtul BN şi interveniente.

Instanţa constată că mersul dezbaterilor şi susţinerile părţilor au fost consemnate prin încheierea de şedinţă din data de 26 februarie 2013, când, având nevoie de timp pentru deliberare, şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru astăzi, 05 martie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Deliberând, constata următoarele :

Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. 11.334/288/17.09.2010, reclamanta GF a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii BN şi BR, să constate: 1) nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr….; 2) nulitatea absolută a Ordinului Prefectului Judeţului Vâlcea nr. ….şi 3) obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că părinţii acesteia au încheiat contractul de vânzare-cumpărare sus-menţionat, prin care au vândut pârâţilor, fiul şi nora acestora, „o casă de locuit, construită din cărămidă şi acoperită cu ţiglă, compusă din patru camere, bucătărie, hol, sală, cameră şi beci, precum şi anexele gospodăreşti”, situată în ….., şi suprafaţa aferentă de…., care a intrat în proprietatea statului, conform Legii nr. 58/1974, proprietarului fiindu-i atribuită doar folosinţa acestuia .

Reclamanţii au susţinut că acest contract de vânzare-cumpărare este lovit de nulitate absolută pentru că s-a vândut o casă cu patru camere care nu există în realitate, astfel că obiectul nu este valabil, nefiind îndeplinită condiţia existenţei bunului vândut.

A explicat reclamanta că părinţii săi au avut doar o casă cu coloane, cu două camere, sală, holuri, baie, bucătărie, construită în anul 1948, iar pârâţii au construit altă casă în anul 1977, pe pământul părinţilor, casă cu două camere, sală, holuri, baie, bucătărie şi beci, astfel că cele două construcţii au fiecare o unitate funcţională separată, neavând nici măcar un zid comun, singura legătură fiind o platformă între zidurile exterioare care acoperă intrarea la beci.

A menţionat că, în contractul de vânzare-cumpărare, s-a trecut că a existat autorizaţie de extindere a imobilului existent, nr. ….. însă, în realitate, s-a construit altă casă fără nicio legătură cu casa părinţilor şi din sursele proprii ale pârâţilor.

Un alt motiv de nulitate, vizează faptul că s-a vândut un bun al altuia, respectiv casa construită de pârâţi, părţile contractului fiind de conivenţă frauduloasă, ceea ce reprezintă o cauză ilicită.

Reclamanta a susţinut că ordinul prefectului este lovit de nulitate pentru că s-a atribuit o suprafaţă mai mare de 250 mp, cât a trecut la stat, iar restul terenului aferent casei părinţilor în suprafaţă de 565 mp (815mp – 250 mp) a rămas în proprietatea autorilor care s-a transmis moştenitorilor conform art. 23 din Legea nr. 18/1991.

A menţionat reclamanta că a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenţa de 815 mp, care nu a fost inclusă în titlul de proprietate nr….., din cauza faptului că a fost emis ordinul prefectului în litigiu, şi că are interes în promovarea prezentei acţiuni dat fiind faptul că părinţii săi au decedat şi prin cele două acte juridice s-a micşorat masa succesorală a autorilor, în mod fraudulos, singura posibilitate de restabilire a situaţiei anterioare fiind desfiinţarea actelor în discuţie .

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 948 pct. 3 şi 948 pct. 4 raportat la art. 966 C.civ. şi art. 23 şi 36 din Legea nr. 18/1991 republicată şi modificată.

În temeiul art. 115 C.pr.civ., pârâţii au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acţiunii (filele 15 şi 16).

Pârâţii au arătat că imobilul casă înstrăinat prin contractul de vânzare-cumpărare în discuţie a aparţinut vânzătorilor. Pârâţii au locuit, de la căsătorie,  în casa în litigiu, la care au făcut îmbunătăţiri, pe numele părinţilor, deoarece nefiind proprietarii imobilului, nu puteau obţine autorizaţie .

Au susţinut că nu a existat nicio convenţie frauduloasă la încheierea contractului. Părinţii au dorit să vândă casa edificată de aceştia şi, având în vedere că pârâţii au învestit şi în partea de casă a părinţilor, au încheiat contractul de care au avut cunoştinţă toţi fraţii şi nu l-au contestat până acum.

Referitor la ordinul prefectului, pârâţii au arătat că a fost emis conform dispoziţiilor legale, dat fiind faptul că terenul aferent construcţiei este de 815 mp, suprafaţă avută în vedere de părinţi la momentul înstrăinării, împrejmuită cu gard, care a fost folosită în această delimitare de autori şi de către ei după vânzare, chiar şi în perioada cooperativizării.

Au menţionat pârâţii, că reclamanta şi ceilalţi fraţi nu sunt prejudiciaţi prin emiterea ordinului, întrucât au şi ei titluri de proprietate proprii pentru terenurile pe care au gospodăria, terenuri care provin de la autori şi care nu au fost incluse în masa partajabilă ce face obiectul dosarului nr…….

La fila 34, pârâţii au invocat excepţia autorităţii de lucru judecat faţă de încheierea de admitere în principiu nr. …pronunţată de Judecătoria Rm.Vâlcea în dosarul nr. ….(depusă la filele 19-21).

La fila 40, a fost depusă cerere de intervenţie în interes propriu formulată de intervenientele: BM, ML, GM, DG, UF şi ŞE (ceilalţi moştenitori ai vânzătorilor) prin care au solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ….de Notariatul de Stat Vâlcea şi nulitatea absolută a Ordinului Prefectului Judeţului Vâlcea nr….., pentru aceleaşi motive invocate de reclamantă.

În drept, intervenientele au invocat dispoziţiile art. 49 C.pr.civ.

Prin sentinţa civilă nr. ….pronunţată de Judecătoria Rm. Vâlcea în dosarul nr. …..a fost disjuns capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a Ordinului nr. …..emis de PJL şi capătul din cererea de intervenţie în interes propriu prin care se solicită constatarea nulităţii absolute a aceluiaşi ordin şi s-a dispus înregistrarea separată a celor două cereri.

Acestea au fost înregistrate pe rolul Judecătoriei Rm. Vâlcea sub nr…...

La termenul de judecată din 19 septembrie 2011 – filele 37-38 instanţa a admis în principiu cererea de intervenţie în interes propriu reţinând că intervenientele justifică interesul de a participa în proces în calitate de moştenitoare ale autorilor BC şi BF.

La acelaşi termen de judecată s-a invocat excepţia lipsei de interes a intervenientelor de a solicita constatarea nulităţii Ordinului Prefectului cu motivarea că acestea nu au făcut dovada că au solicitat diferenţa de teren atribuită pârâţilor. Aceeaşi excepţie a fost reiterată şi la momentul soluţionării fondului cauzei şi cu privire la solicitarea reclamantei de constatare a nulităţii Ordinului Prefectului.

În vederea soluţionării cauzei au fost încuviinţate şi administrate proba cu înscrisuri, cu interogatoriul părţilor şi cu expertiză tehnică în specialitatea topometrie. Totodată, s-au solicitat relaţii la P V şi Comisia RV.

Analizând ansamblul probelor administrate în cauză instanţa reţine următoarele:

Autorii părţilor BC şi BF au deţinut terenul în suprafaţă de 827 m.p. situat în……, identificat de către expert astfel cum a fost indicat de părţi în schiţa anexă nr. 1 la raportul de expertiză – fila 146.

Prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat la Notariatul de Stat V sub nr. …….autorii au înstrăinat pârâţilor BN şi BR imobilele casă de locuit şi anexe gospodăreşti (astfel cum sunt descrise în cuprinsul contractului) situate în ……pe un teren aferent în suprafaţă de 250 m.p. Terenul aferent construcţiilor (în suprafaţă de 250 m.p.) a trecut în proprietatea statului în baza art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974. Transpunând pe teren contractul de vânzare – cumpărare şi planul care a stat la baza documentaţiei de înstrăinare expertul a concluzionat că în fapt terenul aferent construcţiilor, menţionat în contract ca măsurând 250 m.p. are suprafaţa de 442 m.p. identificată prin contur roşu în aceeaşi schiţă anexă la raportul de expertiză.

Prin Ordinul Prefectului nr. …..– fila 48, s-a atribuit în proprietate pârâtului BN suprafaţa de 815 m.p. aferentă casei de locuit, terenul fiind identificat de expert ca măsurând 827 m.p. – schiţa anexă nr. 1.

Din transpunerile pe teren ale actelor de proprietate menţionate anterior se constată, ca un prim aspect, că terenul pentru care s-a emis ordinul contestat face parte din fosta proprietate a autorilor părţilor, aspect, de altfel, necontestat de către niciuna dintre acestea.

Formulându-şi apărarea în prezenta cauză pârâţii au invocat excepţia lipsei de interes al reclamantei şi intervenientelor cu privire la solicitare ade constatare a nulităţii Ordinului Prefectului motivată prin aceea că aceste părţi nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu. Răspunzând excepţiei invocate de pârâţi reclamanta şi intervenienţii au susţinut că au formulat o astfel de cerere în contextul în care punctele I şi M reprezintă unul şi acelaşi amplasament. În acelaşi timp, la interpelarea instanţei, au arătat că în cererile de reconstituire formulate terenul pentru care s-a emis Ordinul Prefectului a fost cuprins în terenul solicitat în punctul I – preambulul prezentei sentinţe.

La solicitarea instanţei au fost înaintate la dosar de către Comisia locală de fond funciar RV cererile formulate de părţi privind reconstituirea dreptului de proprietate şi documentaţiile care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate pentru părţi şi autorii acestora. Verificându-se cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de părţi instanţa reţine că doar pârâtul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul situat lângă gospodăria personală şi care a făcut obiectul ordinului contestat în cauză. (aşa cum rezultă din înscrisul aflat la fila 81-82 dosar). O astfel de solicitare nu se regăseşte în cererea formulată de BG (autorul unora dintre intervenienţi) şi nici în cererile formulate de reclamantă şi intervenienta ŞE – filele 83-84. Deşi, în cuprinsul cererilor formulate de aceste din urmă părţi este menţionat punctul „I” instanţa nu va reţine că acesta vizează terenul în litigiu. Reţinerea instanţei se întemeiază pe aceea că pentru terenul din punctul I rămas de pe urma autorilor a fost emis titlul de proprietate, terenul fiind ulterior solicitat pentru partajare în dosarul de partaj aflat pe rolul instanţei. În procesul de partaj purtat între părţi terenurile din punctele I şi M au fost indicate de părţi în mod distinct fără a se pretinde că este vorba despre acelaşi punct. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât, din schiţele întocmite în dosarul de partaj rezultă că punctele I şi M sunt diferite, că terenurile apreciate ca aparţinând gospodăriilor părţilor (inclusiv cel menţionat în Ordinul Prefectului şi care s-a apreciat că aparţine pârâtului BN) au fost identificate ca fiind situate în punctul str. M şi nu în punctul I. Mai mult, se reţine că în cererea de reconstituire formulată de reclamantă şi interveneinta ŞE terenul din punctul… I este menţionat ca având categoria de folosinţă arabil şi nu curţi, aşa cum au înţeles părţile să menţioneze atunci când s-au referit la terenuri având această destinaţie (terenul solicitat în nume propriu în str. M). Toate aceste aspecte duc la concluzia că în cererea de reconstituire pentru terenurile pe care erau amplasate gospodăriile părţilor a fost menţionat punctul „M”, iar pentru terenul care excedea acestora s-a menţionat punctul „I”. Împrejurarea că întreg terenul pentru care s-a emis în favoarea pârâţilor ordinul contestat în prezenta cauză a fost apreciat de reclamantă şi intervenienţi ca reprezentând gospodăria pârâţilor rezultă din aceea că iniţial, în procesul de partaj, nu s-au formulat pretenţii cu privire la acest teren făcându-se o identificare a terenurilor ce au aparţinut autorului pentru suprafaţa ce excedea actelor de proprietate obţinute în nume propriu de către părţi.

Potrivit art. 8 din Legea nr. 18/1991 stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere. Pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate, în condiţiile Legii nr. 18/1991 este necesară, deci, formularea unei cereri excluzându-se de legiuitor dobândirea acestui drept din oficiu. De asemenea, potrivit art. 11 din Regulamentul de aplicare a Legii 18/1991 stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptăţită, personal sau prin mandatar. Când sunt mai mulţi moştenitori cererea se poate face şi în comun fiind semnată de fiecare dintre ei. În acest sens, în practica judiciară s-a decis că beneficiază de reconstituirea dreptului de proprietate numai persoanele care au făcut cerere individual sau în comun cu ceilalţi moştenitori, sau în privinţa acestora din urmă dacă aceştia au împuternicit pe unul dintre ei să facă cerere pe seama lor.

În speţă, aşa cum s-a arătat, reclamanta şi intervenienţii nu au formulat o astfel de cerere de stabilire a dreptului de proprietate pentru terenul pentru care s-a emis Ordinul Prefectului în favoarea pârâţilor.

Una dintre condiţiile de admisibilitate a acţiunii civile o constituie interesul în promovarea acesteia şi care este văzut ca folosul practic material urmărit de parte prin promovarea acţiunii în justiţie.

În cauza dedusă judecăţii reclamanta şi intervenientele nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu şi prin urmare nu pot beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestuia. În consecinţă, acestea nu pot obţine un folos practic prin anularea actului emis pârâtului, demersul juridic formulat în acest sens fiind, deci, lipsit de interes.

Pentru toate aceste considerente, instanţa urmează să admită excepţia lipsei de interes a reclamantei şi a intervenienţilor în formularea cererii principale şi a cererii de intervenţie în interes propriu invocată de pârâţi şi să respingă, în consecinţă, cele două cereri, ca fiind lipsite de interes.

În temeiul art. 274 şi 277 Cod proc. civ. reclamanta şi intervenienţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor de judecată către pârâţi, astfel cum se va arăta în dispozitivul sentinţei.

 PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia lipsei de interes a reclamantei şi a intervenienţilor în formularea cererii principale şi a cererii de intervenţie în interes propriu, invocată de pârâţii BN şi BR.

Respinge cererea principală formulată de reclamanta GF, în contradictoriu cu pârâţii BN, BR, şi PJL,  şi cererea de intervenţie în nume propriu formulată de intervenienţii BM, ML, GM, DG, UF, şi ŞE, , ca lipsite de interes.

Obligă reclamanta la 1093 lei cheltuieli de judecată către pârâţii BN şi BR.

Obligă intervenienta ŞE la 1093 lei cheltuieli de judecată către pârâţii BN şi BR.

Obligă, în solidar, intervenienţii BM, ML, GM, DG şi UF la 1093 lei cheltuieli de judecată către pârâţii BN şi BR.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 05.03.2013.

Preşedinte

Grefier

1

Domenii speta

Spete similare