Contestaţie decizie de concediere

Sentinţă civilă 1025 din 28.04.2014


TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la data de 15.11.2013 sub număr de dosar 9710/118/2013, reclamanta  ... a chemat în judecată pârâtele  ... şi ... solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună anularea Deciziei nr. 379/18.10.2013 a ... prin care s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de muncă nr. 333/01.09.2013, repunerea pârtilor in situaţia anterioara emiterii deciziei menţionate, prin reintegrarea reclamantei in funcţia deţinuta înainte de 25.10.2013,obligarea intimatei la despăgubiri reprezentând salariile indexate,majorate si reactualizate precum si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la 25.10.2013 şi până la data efectivei reintegrări, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost concediată prin Decizia 379 din 18.10.2013 contestata la data de 20.10.2013,  decizie considerată a fi una nelegala si netemeinica, angajatorul nerespectând unele prevederi legale ce reglementează obligaţiile sale anterioare emiterii deciziei, cat si unele prevederi ce reglementează conţinutul deciziei de concediere si, de asemenea a înlăturat netemeinic apărările salariatei. În lipsa unui  proces-verbal (sau referat) încheiat de comisia de cercetare disciplinara sancţiunea care s-ar impune în opinia reclamantei ar fi cea de anulare a deciziei emise .

In plus, a mai apreciat reclamanta că nici termenul prevăzut de art. 252 Codul Muncii in care angajatorul putea dispune aplicarea sancţiunii disciplinare de  30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţa despre săvârşirea abaterii disciplinare nu a fost respectat, decizia fiind emisa la data de 18.10.2013, cu mult dupa 30 de zile de la presupusa comitere a abaterii disciplinare si de la luarea la cunostinta despre aceasta, fapt care impune prescrierea dreptului angajatorului de a aplică sancţiunea disciplinara, decizia de sancţionare fiind astfel nelegală. S-a mai arătat că decizia contestata nu cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art.252 al.2 lit.a - Codul muncii - descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, aceasta trebuind să cuprindă descrierea faptei in concret, în ce consta, modalitatea in care s-a comis, data la care a fost săvârşită s.a. 

De asemenea, a subliniat reclamanta ca respectarea normelor ce reglementează activitatea desfăşurării activităţii de asistent, nu  este cuprinsă în contractul individual de munca si fisa postului aceste atribuţii si obligaţii, fiind deci extracontractuale. Sancţiunea aplicată ar fi trebuit stabilită diferenţiat şi proporţional cu urmările şi eventualul prejudiciu cauzat . Aprecierea ar fi trebuit să se facă si în funcţie de comportamentul general în serviciu al salariatului si de eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.

În drept, au fost invocate prevederile art. 80, 251, 252 din Codul muncii, O.M.E.C.T.S. nr. 4799/31.08.2010, .M.E.C.T.S. nr. 5610/2012.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri: contract individual de muncă nr. 333/01.09.2013, Decizia nr.379/18.10.2013, fişa postului (filele 10-18).

Pârâtul ... a formulat întâmpinare (filele 23-26) prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata. Pe cale de excepţie a invocat inadmisibilitatea acţiunii întrucât nu a fost parcursă procedura prevăzută de art.601 lit.e) din L nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. A apreciat pârâta că în litigiile de muncă izvorâte din încetarea contractelor individuale de muncă, partea interesată este ţinută să facă dovada că a participat la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, iar potrivit art. 193 alin.l NCPC sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta, situaţie în care acţiunea introdusă fără a se face dovada parcurgerii procedurii respective este inadmisibilă .

Pe fondul cauzei, pârâtul ... a arătat faptul că, urmare a cercetării abaterii disciplinare s-a emis decizia contestată şi, conform art. 85 alin.2 din metodologie, aceasta a fost comunicată unităţii de învăţământ prin adresa nr.4287A/7/18.10.2013 pentru a fi dusă la îndeplinire aplicarea sa. Ca atare, instituţia de învăţământ a comunicat reclamantei în data de 21.10.2013, sub semnătură de luare la cunoştinţă, decizia inspectoratului şcolar şi a emis propria decizie cu nr.138/22.10.2013, urmare unei şedinţe a consiliului de administraţie ţinută în aceeaşi dată. Referitor la motivele de nelegalitate a deciziei de concediere privind  lipsa unor elemente obligatorii ale acesteia, reprezentate de nedescrierea în concret a faptelor, a urmărilor acestora şi a prejudiciului suferit,s-a considerat a fi nefondate întrucât toate acestea se regăsesc în cuprinsul deciziei.

Cu privire la faptele pentru care a fost aplicată o sancţiune atât de drastică a considerat pârâta că acestea au o puternică rezonanţă generală negativă, că transmit un semnal defăimător opiniei publice referitor la organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat şi că numai prin aplicarea unei asemenea sancţiuni se poate spera la zădărnicirea unor asemenea practici nelegale. A apreciat aceasta că a existat un pericol social ridicat al faptelor reclamantei care putea fi contracarat exclusiv prin aplicarea unei sancţiuni cu desfacerea contractului individual de muncă.

Ataşat întâmpinării, paratul a depus inscrisuri in sustinerea apararilor sale: Adresa ... Nr. 4287/A/18.10.2013, Decizia nr.379/18.10.2013, Procesul-verbal din 22.10.2013 al ..., Decizia nr. 138/22.10.2013 (filele 28-33).

Pârâtul ... a formulat întâmpinare (filele 35-38) prin care a solicitat de asemenea respingerea acţiunii reclamantei ca nefondată. Pe cale de excepţie a fost invocată excepţia de inadmisibilitatea acţiunii întrucât nu a fost parcursă procedura prevăzută de art.601 lit.e) din L nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. Cât priveşte decizia nr. 379/18.10.2013 aceasta este considerată ca fiind legală, fiind emisă cu respectarea prevederilor conţinute în actele normative menţionate în cuprinsul acesteia. Referitor la caracterul incorect al cercetării disciplinare întrucât nu a fost audiat celălalt asistent la supraveghere pentru aflarea adevărului şi că decizia nu a fost însoţită de un proces verbal sau referat încheiat de comisia de cercetare disciplinară,ceea ce ar fi o cauză de anulabilitate a deciziei, a rarătat pârâtul ... că potrivit art.82 - art.87 din cap.al X-lea (Răspunderea disciplinară) din Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat inspectoratul şcolar, în calitate de instituţie organizatoare a examenului de bacalaureat, avea atribuţia de sancţionare a reclamantei pentru fapte săvârşite de aceasta în cursul participării sale în calitate de membru al comisiei de supraveghere a examenului de bacalaureat.

Ca atare, după desfăşurarea cercetării abaterii s-a emis decizia contestată şi, conform art. 85 alin.2 din metodologie, aceasta a fost comunicată unităţii de învăţământ prin adresa nr.4287A/7/18.10.2013 pentru a fi dusă la îndeplinire aplicarea sa. Ca atare, unitatea de învăţământ copârâtă a emis propria decizie cu nr. 138/22.10.2013 şi a comunicat reclamantei sub semnătură de luare la cunoştinţă decizia inspectoratului şcolar. Asupra reindividualizării sancţiunii disciplinare a apreciat pârâtul  că o asemenea solicitare este neîntemeiată. A arătat pârâtul că aşa cum rezultă din conţinutul deciziei contestate (art.2), precum şi din ansamblul actelor întocmite şi probelor administrate în faza cercetării disciplinare a reclamantei, aceasta, în calitate de profesor asistent la proba de matematică din 28.08.2013 a încălcat grav prevederile art. 60 din metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat; nu a respectat poziţionarea în sală, a discutat cu candidaţii înainte de începerea şi în timpul desfăşurării probei, nu a reuşit să asigure ordinea şi liniştea în sala de clasă şi a permis candidaţilor să comunice între ei şi să facă schimb de ciorne; din înregistrarea video se observă că s-a implicat repetat în schimbul de ciorne dintre elevi şi a contribuit astfel în mod evident la fraudarea examenului de bacalaureat sesiunea august-septembrie 2013.

În acest context, faptele pentru care a fost sancţionată disciplinar cu desfacerea contractului individual de muncă au fost suficient de grave pentru a constitui fundamentul unei sancţiuni de felul celei aplicate.

În susţinerea întâmpinării pârâtul ... a depus înscrisuri: procesul-verbal din 14.10.2013 al Consiliului de contestaţie al I.S.J. Constanţa, procedura privind răspunderea disciplinară în cazul încălcării normelor metodologice de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat, procesul-verbal nr.13 din 24.09.2013 al Comisiei de cercetare, raportul Comisiei de Cercetare, Decizia nr.325/1/13.09.2013, adresa nr. 382/A/2/18.09.2013 a  ..., procesul-verbal nr. 11 din 23.09.2013 al Comisiei de cercetare a I.S.J. Constanţa, declaraţia reclamantei ..., nota de constatare din 28.08.2013 a I.S.J. Constanţa, procesul-verbal din 29.08.2013 al  Membrilor Comisiei Centrului de examen (filele 39-94).

Înainte de primul termen de judecată, la data de 06.01.2014 reclamanta, pe calea răspunsului la întâmpinare, a formulat cerere modificatoare şi precizatoare a acţiunii introductive prin care a arătat că înţelege să conteste şi Decizia nr. 138/22.10.2013 emisa de ..., comunicată odată cu întâmpinarea formulată de către acest pârât. A mai arătat reclamanta că faptul ca activitatea desfăşurata ca supraveghetor la examenul de bacalaureat nu a fost una circumscrisa obligaţiilor pe care le avea prin contractul individual de munca sau fisa postului, ca si salariat al ... ci angajamentul si declaraţiile pe care le-a dat anterior numirii ca si supraveghetor au fost instrumentate de către ....

A apreciat ca se impune clarificarea sensului prevederilor normative în ceea ce priveşte "Procedura privind răspunderea disciplinara in cazul incalcarii normelor metodologiei de organizare si desfăşurare a examenului de bacalaureat" întrucat, dupa desfăşurarea examenului si sesizarea unor abateri , si anume la 12.09.2013 , a fost adoptata aceasta metodologie care a fost aplicata si in cazul cercetării disciplinare a reclamantei care a condus la desfacerea disciplinara a contractului de munca. Reclamanta a aratat că nu exista nici o proba care sa o incrimineze fara dubiu. Din înregistrari reiese ca nu a părăsit sala si ca dezordinea s-a instalat mai ales cand a fost singura cu candidaţii , cauza fiind evidenta - lipsa unei supravegheri eficiente, de către doua persoane. Cat priveşte schimbul  de ciornelor de către candidaţi intre ei, acesta  nu-i este imputabil având in vedere ca nu a beneficiat tot timpul de prezenta celui de-al doilea supraveghetor si nu a putut observa ce se întâmpla la un anumit moment cu fiecare candidat. Absenta din sala a celuilalt supraveghetor fiind lesne de remarcat vizionând înregistrarea, aşa încât acuzaţia ca "a permis" candidaţilor sa comunice între ei nu este reala si nu este susţinută de probe.

În final reclamanta a solicitat aplicarea unei sancţiuni mai puţin severe avându-se în vedere întreaga sa activitate desfăşurată in învăţământ - cincisprezece ani - timp în care nu a avut nici o sancţiune disciplinara precum si faptul ca apreciind strict asupra urmărilor faptelor pentru care este acuzata, acestea nu produc un prejudiciu marcant angajatorului si nici nu au , un grad de pericol social ridicat, asa cum s-a apreciat de către comisia de cercetare disciplinară.

La termenul de judecată din data de 17.02.2014, instanţa a respins ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii cereri, pentru considerentele arătate în încheiere.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a ... pentru capetele 2 şi 3 de cerere, faţă de precizările reclamantei depuse la termenul din 17.03.2014 (fila 147), la aceasta s-a renunţat a mai fi susţinută.

Pentru soluţionarea cauzei, instanţa a încuviinţat şi administrat la solicitarea părţilor proba cu inscrisuri, proba testimonială cu martorii ... ... şi ... (declaraţii filele 166-169)  şi proba cu interogatoriul părţilor (filele 151-156).

Analizând cererea formulată prin prisma materialului probator existent la dosarul cauzei şi a dispoziţiilor normative incidente, instanţa apreciază că aceasta este neîntemeiată  pentru următoarele considerente:

Între reclamantă şi pârâtul ... au intervenit raporturi de muncă, conform contractului individual de muncă nr. 333/1.09.2013 (filele 12-14), în temeiul căruia reclamanta a fost angajată pe o perioadă determinată, cuprinsă între data de 1.09.2013-31.08.2014 în funcţia de institutor.

Reclamanta a făcut parte din comisia de supraveghere la proba de matematică din cadrul examenului de bacalaureat national 2013, care s-a desfăşurat în data de 28.08.2013 la Centrul de examen nr. 487 la ....

Conform procesului verbal încheiat la data de 29.08.2013 (filele 85-89), membrii Comisiei Centrului de Examen nr.487 au procedat la verificarea unor sesizări privind derularea examenului constatând anumite abateri disciplinare. Astfel, a fost întocmită nota din data de 9.09.2013 (fila 67), în care se menţionează două situaţii speciale, una dintre ele vizând descoperirea unei ciorne cu scris diferit la un elev, care nu a putut justifica prezenta acelei ciorne, care, ulterior,  a dispărut, ceea a ce a dus (în urma sesizării vicepreşedintelui comisiei şi a delegatului ISJ Constanţa) la urmărirea video a întregului examen din acea clasă şi la eliminarea a 13 candidaţi. În acest context,  s-a propus cercetarea disciplinară a reclamantei, reţinându-se că ar fi încălcat fişa de atribuţii a profesorului asistent şi a permis şi participat la fraudarea examenului.

Prin decizia nr. 325/1/13.09.2013 (fila 63), s-a constituit comisia de cercetare disciplinară prealabilă.

Potrivit procesului verbal din data de 23.09.2013 (filele 68-70) s-a procedat la audierea reclamantei, care deşi a vizionat înregistrările care o înfăţişează ducând ciorne de la un elev la altul, aceasta a declarat că acelea erau foi albe şi, întrucât primiseră un număr mic de ciorne, asistenţii au fost nevoiţi să dea altora ciorne neutilizate de unii candidaţi.

Prin raportul nr.3935A/24.09.2013 (filele 56-62), comisia de cercetare a respins apărarea reclamantei, reţinând că, prin faptele acesteia, a contribuit în mod evident la fraudarea examenului de bacalaureat sesiunea august-septembrie 2013.

Astfel, prin decizia pârâtului ... nr. 379/18.10.2013 (filele 29-30), s-a dispus în baza art.83 alin.1 lit.e din OMECTS nr.4799/2010, desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al reclamantei, profesor asistent la proba de matematică din 28.08.2013, în Centrul de Examen nr.487 de la ..., reţinându-se în sarcina sa faptul că a încălcat grav prevederile art.60 din metodologia de reorganizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat, nu  respectat poziţionarea în sală, a  discutat cu candidaţii înainte de începerea şi în timpul desfăşurării probei, nu a reuşit să asigure ordinea şi liniştea în sala de clasă şi a permis candidaţilor să comunice între ei şi să facă schimb  de ciorne, din înregistrarea video observându-se că s-a implicat repetat în schimbul de ciorne dintre elevi şi a contribuit astfel în mod evident la fraudarea examenului de bacalaureat sesiunea august –septembrie 2013.

În baza art.85 alin.2 din OMECTS nr.4799/31.08.2010 pârâtul ... a emis decizia nr.138/22.10.2013 (fila 33) privind încetarea contractului individual de muncă al reclamantei.

Procedând la analiza  legalităţii actului decizional contestat, prin prisma criticilor formulate de reclamantă şi raportat la disp. art. 252 din Codul muncii, care reglementează conținutul obligatoriu al unei decizii de încetare a contractului individual de munca, se constata ca decizia nr. 379/18.10.2013 emisă de ... îndeplinește condițiile prevăzute de lege, neputând retine susținerile reclamantei referitoare la nulitatea acesteia.

Potrivit art. 252 alin. 2 CM, sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevăzute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea; d)temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică; e)termenul în care sancţiunea poate fi contestată; f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.

Astfel, in conținutul deciziei contestate se regăsesc mențiunile obligatorii referitoare la precizarea prevederilor care au fost încălcate de salariat, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile, termenul in care poate fi contestata si instanța judecătoreasca la care se contesta.

În ceea ce priveşte criticile reclamantei referitoare la faptul că decizia nu a fost precedată de întocmirea unui referat al comisiei de cercetare disciplinară şi că termenul în care angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare, de 30 de zile calendaristice, nu a fost respectat, acestea sunt neîntemeiate, în condiţiile în care prin Decizia nr.16/202 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit că în interpretarea şi aplicarea art.252 alin.1 din Codul muncii, momentul de la care începe să curgă termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sancţiunii disciplinare este data înregistrării raportului final a cercetării disciplinare prealabile la registratura unităţii. Or, în cauză, având în vedere că raportul comisiei de cercetare a fost întocmit la data de 24.09.2013 (fila 56), deciziile contestate au fost emise în termenul prevăzut de lege.

Instanţa reţine că, în ceea ce priveşte participarea la examenul de bacalaureat a cadrelor didactice în cadrul comisiilor de bacalaureat, prin OMECTS nr.5610/2012 cu referire la  Ordinul nr.4799/31.08.2010 referitor la organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat  2011 instituie în capitolul X norme speciale şi derogatorii în ceea ce priveşte răspunderea disciplinară pentru toate persoanele implicate în activitatea legată de organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat. Reclamanta a îndeplinit funcţia de profesor asistent în cadrul Comisiei de Examen din centrul de examen … aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei. Odată cu acceptarea participării în această calitate reclamanta a acceptat şi împrejurarea că se supune acestei proceduri speciale, reclamanta atestând prin declaraţia de la fila 92 că a luat la cunoştinţă de prevederile OMECTS 5610/2012, cunoaşte metodologia, procedurile şi notele aferente privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional 2013 emise de MECTS/MEN şi îşi asumă întreaga responsabilitate în ceea ce priveşte respectarea lor. Astfel, susţinerea reclamantei că deciziile contestate a fost emise în baza unor prevederi legale care nu erau în vigoare la momentul săvârşirii faptelor sunt nefondate.

Faptul că deciziile contestate nu menţionează urmările şi prejudiciul pe care angajatorul l-a suferit nu are relevanţă, întrucât nu există obligativitatea menţionării acestor elemente în conţinutul deciziei de sancţionare. Mai mult decât atât, în materie disciplinară, rezultatul dăunător şi legătura de cauzalitate sunt prezumate. Prezumţia este simplă (jurist antum), salariatul putând dovedi că fapta sa nu a produs, în circumstanţele concrete ale cauzei, nicio perturbare, sau urmările ei au fost mai puţin grave, Când însă, potrivit prevederilor legii, contractului colectiv de muncă, regulamentului intern sau contractului individual, aplicarea unei sancţiuni este condiţionată de producerea unui anumit efect dăunător, de exemplu un prejudiciu patrimonial, adică al unei urmări calificate, angajatorul este obligat să dovedească existenţa acestui rezultat, situaţie cate nu se regăseşte în prezenta cauză.

Sub aspectul temeiniciei deciziei contestate, instanţa reţine disp. art.247 din Codul muncii potrivit cărora angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară. Abaterea disciplinară este o faptă în legătura cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care a cesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.

În conformitate cu prevederile art. 61 lit. a din Codul muncii, concedierea disciplinară poate să intervină în cazul în care salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern.

În cauză, reclamanta contestă situaţia de fapt, aratând ca pe perioada examenului unul dintre asistenţi s-a aflat poziţionat in fata sălii iar celalalt in spatele sălii, necesitatea deplasării prin sala  a fost pentru a duce elevilor coli de scris, pentru lucrare sau ciorne. Referitor la discuţiile purtate cu candidaţii înainte de începerea si in timpul desfăşurării probei reclamanta a arătat că s-a rezumat în a comunica participanţilor la examen regulile in care acesta se va desfăşura , a înmânat colile de scris, le-a explicat cum se completează spaţiul cu datele personale si cum să securizeze  coltul securizat al colii de examen. Toate acestea au fost motivul pentru care a comunicat cu cei examinaţi si pentru care a dus o coala albă de la unul la altul si a aşezat-o uneori sub coala pe care elevul işi scria datele personale, aceste activităţi fiind atribuţii ale sale în cadrul comisiei de supraveghere din care făcea parte. În ceea ce priveşte fapta că nu a reuşit sa asigure ordinea si liniştea în sala de clasa si a permis candidaţilor sa comunice intre ei si să faca schimb de ciorne, implicându-se in acest schimb de ciorne, reclamanta a arătat că aceste comunicări vizau numai aspectele pe care era îndrituită să le facă candidaţilor iar referitor la  schimbul de ciorne, acesta  nu a existat ci a fost transmisa doar fila alba ca suport pentru completarea coltului securizat.

Aceste apărări sunt nefondate raportat la ansamblul probator administrat în cauză. În acest sens, instanţa reţine că raportul comisiei de cercetare a abaterilor nr.3935A/24.09.2013 se coroborează cu interogatoriile pârâţilor şi declaraţiile martorilor audiaţi nemijlocit de către instanţă. Martorul ... ... (declaraţie filele 166-167) a arătat că prealabil derulării examenului, reclamanta a fost instruită cu privire la modalitatea desfăşurării acestuia, atribuţiile, obligaţiile şi conduita supraveghetorilor, aspect de altfel confirmat şi de către martora .... În pofida acestui fapt, în ziua respectivă, în sala în care reclamanta supraveghea, martorul a identificat un candidat având o ciornă care purta două scrisuri diferite cu două paste de pix diferite. Procedându-se la vizualizarea înregistrărilor video din sala respectivă, s-a constat că cei doi supraveghetori, inclusiv reclamanta au conlucrat şi încurajat circulaţia ciornelor de la un candidat la altul, având o atitudine pasivă la discuţiile dintre candidaţi iar la un moment dat s-a constatat că fiecare candidat făcea ce vroia în sala de examen, comisia fiind nevoită să procedeze la anularea lucrărilor şi eliminarea din examen a 13 candidaţi din 14.

Potrivit art. art.60 din O.M.E.C.T.S. nr. 4799/31.08.2010 privind Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat care prevede, în timpul desfăşurării probelor scrise, asistenţii nu dau candidaţilor nicio indicaţie, nu discută între ei şi nu rezolvă subiectul de examen. Unul dintre asistenţi stă în faţa clasei, celălalt în spatele clasei şi nu au alte preocupări în afară de supraveghere. În cazul în care aceştia încalcă aceste dispoziţii, preşedintele comisiei poate decide înlocuirea lor şi, dacă este cazul, poate face şi propunere de începere a procedurii de cercetare disciplinară. În timpul desfăşurării probelor scrise, asistenţii răspund de asigurarea ordinii şi a liniştii în sala de clasă, de respectarea de către candidaţi a tuturor prevederilor prezentei metodologii. Asistenţii au obligaţia să verifice dacă elevii au intrat în sală cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite sau facilita rezolvarea subiectelor de examen şi să ia măsurile ce se impun, conform prevederilor prezentei metodologii. De asemenea, asistenţii nu permit candidaţilor să comunice în niciun fel între ei sau cu exteriorul şi sesizează preşedintele comisiei asupra oricărei încălcări a prezentei metodologii. Eventualele fraude sau tentative de fraudă, alte nereguli în desfăşurarea examenului, semnalate asistenţilor de către candidaţi sau sesizate de vicepreşedinte, secretar, membrii comisiei, de asistenţi sau de către delegaţii Comisiei Naţionale de Bacalaureat ori ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, vor fi comunicate imediat preşedintelui comisiei. Acesta este obligat să verifice şi să ia măsurile ce se impun, care pot merge până la eliminarea candidatului din examen.

Conform art.82 din acelaşi ordin, respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate. Încălcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ, implicat în desfăşurarea examenului de bacalaureat răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor care le revin, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare, prin care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului instituţiei.

Potrivit art.83 alin.1 din O.M.E.C.T.S. nr. 4799/31.08.2010, sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului implicat în comisiile de bacalaureat, în organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt: e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

Raportat la dispoziţiile legale menţionate şi la materialul probator administrat în cauză, instanţa constată că existenţa faptei reţinute în sarcina reclamantei este dovedită.

În ceea ce priveşte sancţiunea aplicată, aceasta este proporţională cu gravitatea faptei, în condiţiile în care nerespectarea normelor de conduită profesională de către reclamantă a condus la anularea a 13 lucrări şi eliminarea  candidaţilor respectivi din examen.

În consecinţă, pentru considerentele expuse, instanţa apreciază că măsura sancţionării disciplinare a contestatoare este legală şi temeinică, motiv pentru care va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Referitor la cererea pârâtului ... privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, instanţa constată că, din actele depuse la dosar, respectiv OP nr.276/2013, nu rezultă că aceste cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat, au fost efectuate pentru reprezentarea intereselor pârâtului în cauză, ordinul de plată menţionat făcând referire la factura nr.397/2013, care nu se regăseşte în dosar. În aceste condiţii, instanţa va respinge cererea pârâtului ... privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ..., domiciliată în ..., în contradictoriu cu pârâţii ..., cu sediul ..., şi ..., cu sediul în ..., ca neîntemeiată.

Respinge cererea pârâtului ... privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Tribunalul Constanţa.

Pronunţată în şedinţa publică din  28 aprilie 2014.

Preşedinte,

Asistenţi judiciari,

Grefier,

Red.Jud.FMI/2ex/21.05.2014