Art. 233 Cod penal

Dosar nr. xxxx/193/2014 art. 233 Cod penal

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BOTOŞANI – JUDEŢUL BOTOŞANI

Complet specializat pentru judecarea cauzelor cu minori

Şedinţa nepublică din  zz.ll.aa

PREŞEDINTE -

GREFIER -

cu participarea doamnei procuror XZ de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani

SENTINŢA PENALĂ Nr. xxxx

Pe rol judecarea procesului penal privind pe inculpaţii minori HF şi RF trimişi în judecată pentru comiterea a câte două infracţiuni de tâlhărie prevăzute de art.233 din Codul penal, cu aplicarea art.38 alin.1, art.77 lit.a şi art.113 alin. 2 din Codul penal.

 La apelul nominal făcut în şedinţă nepublică au răspuns inculpatul HF asistat de avocat din oficiu FA, inculpatul RF asistat de  avocat ales AA, reprezentantul părţii civile CC CM, avocat LSce substituie pe avocat ales GDIreprezentantul părţii civile CP CC asistat de avocat desemnat din oficiu PO,  părţile responsabile civilmente RM, RA şi HP, lipsă fiind părţile civile CC şi CP.

 Procedura de citare  este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorii părţilor arată că nu au alte cereri de formulat.

Văzând că nu sunt de formulat alte cereri ori probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul la dezbateri în conformitate cu prevederile art. 388 Cod procedură penală.

Reprezentantul parchetului arată că menţine concluziile de la termenul anterior şi solicită  aplicarea faţă de inculpaţii minori a măsurii internării într-un centru educativ, pentru săvârşirea de către aceştia a câte două infracţiuni de tâlhărie, asupra două părţi vătămate tot minore, comise pe fondul lipsei de supraveghere a familiei şi a unei educaţii precare. În latură civilă, se arată de către procuror că inculpaţii au fost de acord ca în solidar cu părţile responsabile civilmente să achite prejudiciile create părţilor civile, astfel că aceştia vor fi obligaţi la plata de despăgubiri în sumă de 400 lei către partea civilă C şi în sumă de 1200 lei către partea civilă Ch.

Avocat LS pentru partea civilă CC, lasă la aprecierea instanţei modalitatea de soluţionare a laturii penale a cauzei,  şi solicită admiterea cererii de constituire parte civilă aşa cum a fost formulată, prejudiciul fiind dovedit iar inculpaţii şi-au manifestat disponibilitatea achitării sumei solicitate.

Avocat PO pentru partea civilă CP solicită condamnarea inculpaţilor, din probe rezultând vinovăţia acestora în comiterea infracţiunilor de tâlhărie cu aplic. art. 113 Cod penal. În latura civilă, se solicită în art. 397 Cod pr. penală să se dispună obligarea inculpaţilor la plata sumei de 1200 lei cu titlu de daune materiale, sumă cu care inculpaţii au fost de acord.

Reprezentantul părţii civile CC lasă la aprecierea instanţei soluţionarea cauzei.

Reprezentantul părţii civile CP arată că este consternat de cele spuse de apărători şi că fiul său a fost lovit cu pumnii şi picioarele de către inculpaţi.

Avocat AA pentru inculpatul minor RF arată că menţine în totalitate concluziile de la termenul precedent şi solicită aplicarea măsurii educative a asistării zilnice prev. de art. 110 Cod penal aşa cum opinează şi membrii comisiei de evaluare a minorului. Se apreciază că luarea unei măsuri neprivative de libertate este suficientă iar stabilirea unei măsuri educative privative de libertate este foarte dură.  Solicită totodată conform art. 399  Cod penal, punerea în libertate a inculpatului.

Avocat FA pentru inculpatul minor HF menţine concluziile anterioare. Arată că inculpatul a petrecut o perioadă îndelungată de arest preventiv, ce-l poate afecta negativ. Referatul de evaluare este eronat trebuind să se ţină seama de faptul că inculpatul are doar vârsta de 14 ani iar internarea într-un centru educativ ar conduce la dereglare a sistemului emoţional. Măsura propusă de parchet şi prin referatul de evaluare este prea dură. Inculpatul a înţeles gravitatea faptelor iar în cadrul unei măsuri neprivative de libertate se pot impune inculpatului obligaţii legate de pregătirea şcolară, reeducare. În temeiul art. 399 Cod penal solicită ca inculpatul să fie pus în libertate.

Inculpatul HFavând cuvântul, solicită să fie lăsat în stare de liberate, regretând cele întâmplate.

Inculpatul R Florin având cuvântul,  de asemenea solicită să fie lăsat în stare de liberate, regretând cele întâmplate, dorind să urmeze cursurile şcolare.

Dezbaterile orale din timpul şedinţei au fost înregistrate audio potrivit dispoziţiilor art. 369 alin.1 Cod procedură penală.

J U D E C A T A

Asupra cauzei penale de faţă.

Prin rechizitoriul nr. xxxx/P/2014 din 26 aprilie 2014 Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor minori HF şi RF pentru comiterea a câte două infracţiuni de tâlhărie prevăzute de art.233 din Codul penal, cu aplicarea art.38 alin.1, art.77 lit.a şi art.113 alin. 2 din Codul penal.

Potrivit actului de trimitere în judecată faptele reţinute în sarcinile celor doi inculpaţi au  fost comise în următoarele împrejurări:

În după-amiaza zilei de 20.03.2014, inculpaţii HF şi RF s-au întâlnit cu minorii CM în vârstă de 12 ani şi CI în vârstă de 13 ani, în zona centrului vechi din municipiul Botoşani, unde aceştia au luat de comun acord hotărârea infracţională de a sustrage bunuri de la minori, care ar putea fi victime sigure, bunuri pe care să le valorifice ulterior, în schimbul obţinerii de sume de bani. În acest sens, aceştia au ales ca zonă de comitere a infracţiunii de tâlhărie o zonă mai puţin circulată, respectiv o alee situată în spatele Bisericii „X" de pe strada X din localitate. Aici, după ce minorul CI de 13 ani i-a distras atenţia persoanei vătămate minore CC în vârstă de 14 ani, întrebându-o dacă nu îi împrumută pentru scurt timp telefonul mobil, pe care autorii îl văzuseră în posesia acesteia, pentru a apela o persoană şi după ce a folosit ameninţări cu acte de violenţă asupra sa, de persoana vătămată s-au apropiat şi ceilalţi trei autori, care l-au înconjurat, creându-i doar prin simpla lor prezenţă o stare accentuată de temere, prin superioritate numerică. Ulterior, cei patru au lovit-o cu pumnii şi picioarele peste cap şi corp pe persoana vătămată, profitând şi de faptul că aceasta este o persoană lipsită de apărare, prezentând dizabilităţi de vorbire. Victima a fost abandonată jos lângă un gard, nu înainte ca inculpatul RF să-i smulgă cu putere din mâini telefonul mobil. Ulterior, cei patru autori au părăsit în fugă locul faptei, vânzând telefonul mobil sustras unei persoane necunoscute, în schimbul sumei de 80 de lei, banii obţinuţi din vânzarea telefonului împărţindu-i în mod egal.

Autorii faptei au fost recunoscuţi fără niciun dubiu pe parcursul cercetărilor efectuate în cauză, după planşe fotografice.

Cu ocazia examinării medico-legale efectuate în data de 21.03.2014, de către medicii legişti din cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Botoşani, s-a constatat că persoana vătămată CC prezenta o echimoză ce s-a putut produce prin lovire cu mijloace contondente, leziune traumatică ce poate data din 20.03.2014, care a necesitat pentru vindecare un nr. de 1-2 zile de îngrijiri medicale.

Telefonul mobil marca Orange Zali a fost estimat la suma de 400 de lei de către persoana vătămată, sumă cu care acesta a declarat că înţelege să se constituie parte civilă în procesul penal împotriva autorilor faptei.

În ziua de zz.ll.aa, în jurul orelor 1800, după ce s-au întâlnit în zona centrului vechi din municipiul Botoşani, luând de comun acord decizia infracţională de a sustrage bunuri de la minori, la fel ca şi în cazul tâlhăriei menţionate mai sus, inculpaţii HF şi RF, împreună cu minorii CM de 12 ani şi CI de 13 ani, s-au deplasat în aceeaşi zonă, situată în spatele Bisericii „X", de pe strada X din localitate. După ce minorul CI de 13 ani i-a distras atenţia persoanei vătămate minore, întrebându-o dacă nu îi împrumută pentru scurt timp telefonul mobil pe care autorii îl văzuseră în posesia acestuia, pentru a apela o persoană, şi după ce a folosit ameninţări cu acte de

violenţă asupra sa, s-au apropiat şi ceilalţi trei autori, care l-au înconjurat şi i-au creat o stare accentuată de temere, deposedându-1 de telefonul mobil marca „LG Optimus L9", cu carcasă de culoare neagră şi cu touch screen, cu seria IMEI xxxxxxxxx. Ulterior comiterii tâlhăriei, cei patru autori au părăsit în fugă locul faptei şi au vândut telefonul mobil martorului MRF, în schimbul sumei de 220 lei, acesta 1-a vândut ulterior numitului MV iar acesta din urmă vânzându-1 la rândul său unei persoane necunoscute, după cum a declarat cu ocazia audierii efectuate în cauză. Banii obţinuţi din vânzarea telefonului sustras au fost împărţiţi în mod egal de către cei patru autori, aceştia cheltuindu-i în interes personal.

Cu ocazia audierii persoanei vătămate minore CP, în prezenţa reprezentantului legal, respectiv a tatălui său CC şi a apărătorului desemnat din oficiu, aceasta a declarat că înţelege să se constituie parte civilă în procesul penal împotriva inculpaţilor HF şi RF, cu suma de 1.300 de lei, reprezentând contravaloarea telefonului mobil sustras şi a cardului de memorie, solicitând totodată şi tragerea la răspundere penală a acestora.

Situaţia de fapt prezentată a fost stabilită de parchet în baza unui probatoriu alcătuit din declaraţiile părţilor vătămate, certificatele medico – legale emise de SML Botoşani în urma examinării persoanelor vătămate, rapoarte de constatare medico-legale, procese verbale de indicare, declaraţiile minorilor,  declaraţiile martorilor MV, MRF, procese – verbale de prezentare pentru recunoaştere.

În cauză au mai fost efectuate cercetări faţă de numiţii CI, CM, CM şi RFR cu privire la care s-a dispus clasarea cauzei privind comiterea şi participarea la comiterea infracţiunilor de tâlhărie prevăzute de art. 233 Cod penal având în vedere că minorii nu au împlinită vârsta de 14 ani şi nu răspund penal. În privinţa acestora s-a reţinut că în după amiaza zilei de zz.ll.aa, în timp ce minorul GNE în vârstă de 13 ani se deplasa pe Pietonalul X din Botoşani împreună cu colegul VD, au fost acostaţi de numiţii CM de 11 ani şi RFR de 12 ani care,  sub imperiul ameninţării cu acte de violenţă au determinat persoana vătămată să le remită suma de 20 lei pe care aceasta o avea asupra sa.

S-a mai reţinut că la data de zz.ll.aa, în jurul orelor 14:00 – 14:30, în timp ce persoana vătămată CR se afla în apropierea parcului situat pe Aleea X din Botoşani a fost acostată de doi tineri de etnie rromă, care, prin întrebuinţarea de violenţe au deposedat-o de telefonul mobil marca LG pe care îl avea asupra sa.

Inculpaţii RF şi HF au fost cercetaţi în stare de arest preventiv. Astfel prin  încheierea nr. X/zz/ll/aa pronunţată în şedinţa camerei de consiliu de către Judecătoria Botoşani s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani şi s-a dispus, în baza art. 226 Cod procedură penală raportat la art.223  alin. 2 şi art. 243 Cod de procedură penală, arestarea preventivă a inculpaţilor RF şi HF, pe durate de câte 30 de zile, începând cu data  de 04.04.2014  până la data de  03.05.2014 inclusiv.

S-a reţinut că din probatoriul dosarului rezultă suspiciunea rezonabilă că minorii au comis faptele pentru care sunt cercetaţi şi că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Judecătorul a avut în vedere la luarea măsurii, pericolul  concret  pentru ordinea publică pe care îl prezintă inculpaţii rezultat şi  din modalitatea  de săvârşire a infracţiunii ( prin acte  de violenţă, ce ar fi  putut avea consecinţe mult  mai grave, în loc public, pe timp de zi, pentru satisfacerea imediată a nevoii de bani pentru distracţie) manifestând o mare îndrăzneală în comiterea faptei şi dispreţ faţă de lege şi faţă de  victimele minore.

Soluţia primei instanţe a fost menţinută de Tribunalul Botoşani prin încheierea nr. 6 din 8 aprilie 2014 prin care a respins ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţi.

Dosarul privind pe inculpaţi a fost trimis instanţei la data de zz.ll.aafiind înregistrat sub nr. xxxx/193/2014. La aceeaşi dată, judecătorul de cameră preliminară  a dispus menţinerea arestării preventive a inculpaţilor, apreciind că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii.

Prin încheierea din zz.ll.aa judecătorul de cameră preliminară a dispus în baza art.207 alin.4 din Codul de procedură penală menţinerea arestării preventive a celor doi inculpaţi.

Conform art.344 alin.2 din Codul de procedură penală s-au comunicat inculpaţilor copii certificate ale rechizitoriului şi li s-au comunicat că au la dispoziţie un termen de 20 zile pentru a formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de organele de urmărire penală. Acelaşi termen de 20 zile s-a stabilit şi în ce priveşte pe apărătorii acuzaţilor pentru a formula cereri şi a invoca excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de organele de urmărire penală (potrivit art.244 alin.3 din Codul de procedură penală).

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din zz.ll.aa, în baza art.346 alin. 2 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, legalitatea sesizării instanţei cu privire la rechizitoriul nr.xxxx/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor minori RFşi HF, s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe  cei doi inculpaţi şi s-a sesizat instanţa de judecată pentru a verifica, potrivit art.208 alin.1,2 din Codul de procedură penală, dacă subzistă temeiurile arestării preventive.

Prin încheierea din zz.ll.aa instanţa a procedat potrivit art. 208 alin. 2, art. 207 alin. 4 Cod pr. penală la verificarea stării de arest preventiv a inculpaţilor, dispunând menţinerea acesteia.

La termenul din zz.ll.aa au fost audiate persoanele vătămate CP şi CC, în prezenţa apărătorilor şi a părinţilor. Ambele s-au constituit părţi civile în proces numitul CP solicitând plata sumei de 1200 lei reprezentând contravaloarea telefonului sustras în timp ce CC a solicitat să fie despăgubit cu suma de 400 lei ce reprezintă contravaloarea bunului de care a fost deposedat.

La acelaşi termen inculpaţii RFşi HF au solicitat ca judecarea dosarului să se facă pe baza probelor administrate la urmărirea penală, conform art. 375 Cod pr. penală. Inculpaţii au recunoscut faptele reţinute în sarcina lor prin rechizitoriu şi şi-au exprimat disponibilitatea de a despăgubi părţile civile cu sumele pretinse.

Cererile inculpaţilor cu privire la modalitatea de judecare a cauzei au fost admise de instanţa de judecată care a constatat că sunt îndeplinite condiţiile art.374 alin.4 din Codul de procedură penală pentru aplicarea procedurii simplificate. La soluţionarea cererilor instanţa a avut în vedere poziţiile procesuale ale acuzaţilor care  au recunoscut faptele reţinut în actul de sesizare şi nu au solicitat administrarea de probe. De asemenea, s-a avut în vedere materialul probator din dosarul de urmărire penală pe care instanţa l-a apreciat ca fiind complet permiţând stabilirea faptelor deduse judecăţii.

 Din probele administrate în cursul urmăririi penale instanţa reţine vinovăţia celor doi inculpaţi în săvârşirea faptelor imputate, ce au fost comise în modalitatea prezentată în actul de trimitere în judecată.

Din declaraţiile persoanei vătămate CC, declaraţiile inculpaţilor, certificatul medico – legal emis victimei în urma examinării de către medicul legist, procesele verbale de prezentare spre recunoaştere, procesul – verbal de indicare la faţa locului  şi din datele obţinute prin intermediul unităţii teritoriale de analiză a informaţiilor din cadrul IPJ Botoşani în baza autorizaţiilor date de judecător rezultă că numiţii H şi R sunt cei care, prin folosirea actelor de violenţă şi a ameninţărilor, au deposedat pe minorul CC de telefonul mobil pe care acesta îl avea asupra sa. Autorii au fost recunoscuţi de către persoana vătămată pe parcursul cercetărilor efectuate în cauză după planşele fotografice. Declaraţiile acesteia se coroborează cu cele ale inculpaţilor în care prezintă în mod detaliat modalitatea de săvârşire a faptelor.

Inculpaţii au comis fapta împreună cu minorii CM în vârstă de 12 ani şi CIîn vârstă de 13 ani, cel din urmă fiind cel care a distras atenţia părţii vătămate pe care a întrebat-o dacă nu îi împrumută pentru scurt timp telefonul său mobil. Imediat s-au apropiat de victimă şi ceilalţi trei minori care prin superioritate numerică şi înconjurând persoana vătămată i-au creat o stare accentuată de temere. Făptuitorii au folosit şi violenţa aplicându-i victimei mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele şi lăsând-o abandonată jos lână un gard. Inculpatul RF a fost cel care a smuls telefonul din mâna părţii vătămate după care împreună cu ceilalţi trei făptuitori au părăsit în fugă locul faptei.

În drept, fapta minorilor HF şi RF întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie ce ,este prevăzută de art. 233 din Codul penal.

Aceeaşi infracţiune va fi reţinută în sarcina celor doi şi în ce priveşte fapta săvârşită la data de 25 martie 2014 când pe timp de zi, aceştia au deposedat-o pe partea vătămată CP, în vârstă de 14 ani de telefonul mobil marca LG optimusL9. De această dată inculpaţii erau însoţiţi de minorii CM în vârstă de 12 ani şi CI de 13 ani împreună cu care au înconjurat victima creându-i o stare de temere şi prin ameninţări cu acte de violenţă i-au ceruit telefonul mobil sub pretextul de a apela o persoană. De frica inculpaţilor, persoana vătămată le-a dat telefonul după care, autorii au părăsit în fugă locul faptei.

Săvârşirea faptei în modalitatea prezentată este confirmată atât de persoana vătămată cât şi de cei doi inculpaţi minori, declaraţiile lor coroborându-se şi cu celelalte mijloace de probă. În cursul cercetărilor penale HF şi RF au indicat organelor de anchetă locul comiterii faptei precum şi direcţia de deplasare înainte şi după săvârşirea tâlhăriei. Se constată că persoana vătămată a fost deposedată de telefon în timp ce se deplasa pe str. X din Botoşani.

În consecinţă, se vor reţine în sarcinile celor doi inculpaţi câte două infracţiuni de tâlhărie ce sunt prevăzute de art. 233 din Codul penal. În cazul ambelor infracţiuni este aplicabilă circumstanţa agravantă prevăzută de art. 77 lit. a Cod penal constând în săvârşirea faptelor de trei sau mai multe persoane împreună. Atât în cazul faptei săvârşite la data de 20 martie 2014 cât şi în cazul faptei din 25 martie 2014, inculpaţii au acţionat împreună cu minorii CM şi CI (faţă de care s-a dispus clasarea cauzei întrucât nu răspund penal datorită vârstei).

La individualizarea sancţiunilor ce vor fi aplicate celor doi minori instanţa are în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 din Codul penal precum şi dispoziţiile referitoare la răspunderea penală a minorilor. Atât RF cât şi HF aveau la data comiterii faptei vârste până în 16 ani astfel că aceştia se află în situaţia prev. de art. 113 alin. 2 din Codul penal, text ce prevede că minorul cu vârsta între 14 şi 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedeşte că a săvârşit fapta cu discernământ.

În cursul urmăririi penale cei doi inculpaţi au fost expertizaţi din punct de vedere psihiatric, constatându-se că ambii au comis faptele cu discernământ. În ce priveşte pe RF s-au concluzionat în raportul de expertiză că prezintă „tulburare de conduită socializată … abandon şcolar. Problemă socială.” Referitor la inculpatul HF se menţionează în raportul întocmit de SML Botoşani că prezintă „tulburări de conduită socializată. Delincvenţă juvenilă. TCC în antecedente.problemă socială”).

Conform art. 114 alin. 1 din Codul penal, faţă de minorul care la data comiterii infracţiunii avea vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate. Aliniatul 2 al aceluiaşi articol prevede că se poate lua şi o măsură educativă privativă de libertate în situaţia în care minorul a comis o infracţiune pentru care i s-a aplicat măsura educativă ce a fost executată sau a cărei executare a început înainte de comiterea noii infracţiuni sau în situaţia în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă.

În speţa de faţă instanţa consideră că se impune aplicarea unor măsuri educative privative de libertate, fiind îndeplinite condiţiile art. 114 alin. 2 din Codul penal.

Infracţiunile reţinute în sarcina celor doi inculpaţi sunt sancţionate cu pedeapsa închisorii cuprinse între 2 şi 7 ani, iar în raport de modalitatea de comitere a faptelor, de persoanele victimelor şi de circumstanţele personale ale autorilor se apreciază că pentru reeducarea inculpaţilor se impune aplicarea celei mai severe măsuri educative. Din probatoriul dosarului în special de referatele de evaluare întocmite de Serviciul de probaţiune Botoşani rezultă că ambii inculpaţi prezintă tulburări de conduită, sunt lipsiţi de supravegherea părinţilor şi provin din familii cu situaţii materiale precare.

Inculpatul RF provine dintr-o familie alcătuită din 8 copii în care veniturile sunt constituite din alocaţiile copiilor şi sumele obţinute ocazional de părinţi care muncesc cu ziua. RF a absolvit două clase la cursuri de zi, a abandonat studiile după care în intervalul 2010 – 2012 a urmat clasele a III- a şi a IV-a în cadrul programului „a doua şansă” la Liceul teoretic „XY” din Botoşani. Părinţii minorului au manifestat dezinteres  în supravegherea acestuia ceea ce a favorizat antrenarea inculpatului în comiterea de fapte antisociale. RF nu are antecedente penale însă în raportul de expertiză psihiatrică se menţionează că prezintă în antecedente furt repetat de fier vechi şi anterior comiterii faptei a avut o atitudine de sfidare a regulilor impuse, agresivitate verbală şi impulsivitate. În concluziile referatului de evaluare se arată că reintegrarea socială a minorului este condiţionată de o supraveghere adecvată, de implicarea în activităţi pro-sociale, reluarea studiilor şcolare, renunţarea la vechiul anturaj.

În raport de aceste aşi de gravitatea faptelor comise s-a recomandat de către consilierul de probaţiunii aplicarea măsurii educative a asistării zilnice.

Inculpatul HF provine dintr-o relaţie de uniune consensuală a mamei, relaţie din care au rezultat 5 copii. Familia minorului locuieşte într-un imobil alcătuit din două camere, mobilate şi întreţinute corespunzător. Situaţia financiară a acesteia asigură membrilor un standard de viaţă modest, veniturile fiind formate în principal din alocaţii de stat, ajutor social şi renumeraţia tatălui.

Deşi mama inculpatului este casnică aceasta nu a realizat o supraveghere permanentă a minorului care a adoptat o atitudine de aparentă conformare la sfaturile şi autoritatea părinţilor însă în realitate, şi-a însuşit o conduită antisocială în compania anturajului la care a aderat.

HF a absolvit 4 clase iar în anul şcolar xxx – yyy a fost înscris în clasa a V-a. Inculpatul a absentat nemotivat de nenumărate ori şi nu a manifestat interes faţă de actul educaţional. Recomandarea consilierului de probaţiune este de a se aplica inculpatului măsura educativă a internării într-un centru educativ unde acesta poate beneficia de intervenţie specializată în procesul de educare şi formare profesională.

Faţă de cele consemnate în referatele de evaluare cu privire la atitudinile preinfracţionale ale inculpaţilor, faţă de stilul de viaţă dezorganizat adoptat de minori şi de lipsa de supraveghere a părinţilor instanţa consideră că în vederea diminuării riscului de reiterare a comportamentului infracţional se impune internarea celor doi inculpaţi într-un centru educativ.

Aplicarea unor măsuri neprivative de libertate, aşa cum s-a solicitat de apărători, este lipsită de eficienţă în condiţiile în care inculpaţii nu au respectat autoritate a părinţilor, au adoptat un stil de viaţă libertin şi nu manifestă interes pentru propriul lor viitor. Menţinerea lor în familii nu constituie un factor favorizant în reeducare aşi reintegrarea socială în lipsa unor modele şi a unor preocupări constante din partea membrilor familiei pentru situaţiile inculpaţilor.

În consecinţă se va dispune în baza art. 114 alin. 2 din Codul penal, art. 129 alin. 1 Cod penal aplicarea măsurii educative a internării într-un centru educativ prevăzută de art. 124 din Codul penal. Măsură constă în internarea celor doi inculpaţi pe timp de un an într-o instituţie specializată pentru recuperare a minorilor.

Inculpaţii vor fi avertizaţi asupra disp. art. 124 alin. 3 din Codul penal ce prevăd consecinţele comiterii unei noi infracţiuni în perioada internării.

HF şi RF, au fost judecaţi în stare de arest preventiv măsură ce a fost luată faţă de aceştia la data de 4 aprilie 2014. în cursul judecăţii măsura a fost menţinută de instanţă, ultima dată dispunându-se menţinerea arestului preventiv la data de zz.ll.aa(măsură ce subzistă până la data de 8 august 2014 inclusiv).

 In conformitate cu prevederile art. 127din Codul penal raportat la art. 72 din Codul penal, se va dispune ca din duratele măsurilor educative aplicate inculpaţilor minori să se scadă perioadele în care aceştia au fost reţinuţi şi arestaţi preventiv respectiv de la data de 4 aprilie 2014, la zi.

Măsura arestării preventive expiră la zz.ll.aa, dată la care inculpaţii vor trebui puşi în libertate conform art. 339 alin. 3 din Codul de procedură penală. Potrivit acestui text de lege  instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv atunci când pronunţă o măsură educativă. Deşi legiuitorul foloseşte sintagma „punerea de îndată în libertate” din interpretarea art. 399 Cod pr. penală rezultă că măsura instanţei nu este executorie. Art. 399 alin. 4 prevede expres că hotărârea pronunţată în condiţiile alin. 1 şi 2 cu privire la măsurile preventive, este executorie. Interpretând per  a contrario textul menţionat se înţelege că în cazul alin. 3 dispoziţia instanţei de punere în libertate a inculpatului nu este executorie.

În speţa de faţă, inculpaţii se află în stare de arest preventiv la acest moment măsură care subzistă aşa cum s-a menţionat anterior până la data de 8 august 2014 inclusiv, urmând ca la data expirării preventive să se dispună punerea lor în libertate. S-a apreciat că faţă de perioada de aproape 4 luni de când inculpaţii se află în stare de arest nu se mai impune menţinerea măsurii privative de libertate şi după această dată, până la data rămânerii definitive a sentinţei. La acel moment se va proceda la punerea în executare a măsurilor educative aplicate minorilor.

Din punct de vedere civil instanţa constată că în cadrul procesului penal s-au formulat pretenţii financiare de ambele persoane vătămate care au solicitat plata contravalorii telefoanelor mobile sustrase de inculpaţi. Persoana vătămată CC a solicitat plata sumei de 400 lei iar persoana vătămată CP a cerut să fie despăgubită cu suma de 1200 lei.

 În condiţiile în care autorii faptelor cauzatoare de prejudicii au recunoscut daunele cauzate, inculpaţii fiind de acord cu plata sumelor solicitate, instanţa urmează a dispune obligarea lor la repararea pagubelor prin plata contravalorii telefoanelor însuşite în mod ilicit.

 Articolul 1357 Cod Civil prevede că acela care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă. Raportat la aceste dispoziţii şi faţă de prevederile art.23 din Codul de procedură penală (care prevăd că în cazul recunoaşterii pretenţiilor civile instanţa obligă la despăgubiri în măsura recunoaşterii) inculpaţii HF şi RF vor fi obligaţi la plata  sumei de 400 lei către partea civilă CC(prin reprezentant legal CM) şi a sumei de 1200 lei către partea civilă CP (prin reprezentant legal CC).

 Plata despăgubirilor se va face de către cei doi minori în solidar cu părţile responsabile civilmente respectiv părinţii lor, a căror răspundere civilă este antrenată alături de cea a inculpaţilor. Astfel, HF va despăgubi părţile civile în solidar cu HP iar RF va achita daunele în solidar cu părinţii săi RM şi RA.

În baza art.7 din Legea 76/2008, având în vedere natura şi gravitatea faptelor comise, instanţa va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpaţii HF şi RF în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art.274 alin. 2 şi 3 Cod procedură penală cei doi inculpaţi vor fi obligaţi, în solidar cu părţile responsabile civilmente, la plata cheltuielilor judiciare ocazionate de soluţionarea cauzei în sumă de câte 780 lei, sume  în care nu vor fi incluse onorariile avocaţilor din oficiu ce  se suportă de stat.

 Pentru aceste motive,

 În numele legii

H O T Ă R Ă Ş T E

În temeiul art.113 alin.2, art.114 alin.2 din Codul penal aplică inculpaţilor minori HF(fără antecedente penale, CNP, domiciliat în mun. Botoşani, jud. Botoşani, arestat preventiv în cauză şi aflat în Penitenciarul pentru Minori şi Tineri Tichileşti) şi RF( fără antecedente penale, CNP , domiciliat în loc. X, oraşul Y, jud. Botoşani, arestat preventiv în cauză şi aflat în Penitenciarul pentru Minori şi Tineri Tichileşti), pentru comiterea a câte două infracţiuni de tâlhărie prevăzute de art.233 din Codul penal, cu aplicarea art.38 alin.1, art.77 lit.a şi art.129 alin.1 din Codul penal, câte o măsură educativă a internării într-un centru educativ prevăzută de art.124 din Codul penal constând în internarea inculpaţilor într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor pe timp de câte un an.

Atrage atenţia minorilor asupra disp. art.124 alin.3 din Codul penal referitoare la consecinţele comiterii unei noi infracţiuni în perioada internării.

În baza art.127 din Codul penal raportat la art.72 din Codul penal scade din duratele măsurilor educative privative de libertate aplicate celor doi inculpaţi minori perioadele în care au fost reţinuţi şi arestaţi preventiv respectiv de la 4 aprilie 2014 la zi.

Constată că inculpaţii sunt arestaţi preventiv în cauză, măsura arestării expirând la data de zz.ll.aa.

În baza art.399 alin.3 lit.d in Codul de procedură penală dispune punerea de îndată în libertate a inculpaţilor HFşi RF, măsură ce nu este executorie, inculpaţii urmând să fie liberaţi la data expirării măsurii arestului preventiv.

Obligă inculpaţii HF, în solidar cu partea responsabilă civilmente HP şi RF, în solidar cu părţile responsabile civilmente RM şi RA, să achite părţilor civile CC(prin reprezentant legal CM) şi CP (prin reprezentant legal CC) daune materiale în sumă de 400 lei şi respectiv 1200 lei.

În baza art.7 din Legea 76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpaţii HF şi RF în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art.274 alin.2,3 din Codul de procedură penală obligă  inculpatul HF, în solidar cu partea responsabilă civilmente HP să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 780 lei şi inculpatul RF, în solidar cu părţile responsabile civilmente RM şi RA,  să achite statului cheltuieli judiciare în sumă de 780 lei.

Onorariile avocaţilor din oficiu se vor avansa Baroului Botoşani din fondurile Ministerului Justiţiei ( av.  UC - delegaţii nr.xxx/2014 şi nr.zzz/2014, av.FA –delegaţie nr.xxxx/2014, av. PO – delegaţie nr.xxxx/2014).

Costurile lucrărilor medico-legale nr.ZZ/YY din zz.ll.aa şi nr.XX/YY din zz.ll.aa întocmite de S.M.L. Botoşani în sumă de câte 85 lei fiecare se vor vira în contul xxxxxxx Trezoreria Botoşani pentru Spitalul Judeţean Botoşani.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din  zz.ll.aa, orele 14:00.

 Preşedinte  Grefier

Domenii speta

Spete similare