Civil - validare poprire

Decizie 533 din 08.10.2014


DECIZIA CIVILĂ NR.533

Şedinţa publică de la data de

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de … sub nr. -../…/.. creditoarea SC X SRL a solicitat în contradictoriu cu debitoarea SC Y SRL şi terţului poprit SC Z SA validarea popririi înfiinţate de Biroul executorului judecătoresc „X” în dosarul de executare silită nr. 57/2013 până la concurenţa sumei totale de 979.364 lei reprezentând debit şi cheltuieli de executare, conform titlului executoriu reprezentat de fila cec seria RNCB1BG nr. 0309155.

În motivarea în fapt, creditoarea a arătat, în esenţă, că la data de 12.06.2013 a introdus în bancă fila cec menţionată, emisă de debitoarea SC Y SRL, însă aceasta a fost refuzată la plată pe motiv de „poprire sau alte măsuri de indisponibilizare instituite pe cont de o autoritate a statului”. A precizat că ulterior a declanşat procedura de executare silită împotriva debitoarei şi a avalistului x, fiind deschis dosarul de executare nr. 57/2013, iar la data de 24.07.2013 executorul judecătoresc a solicitat SC Z SA să procedeze la poprirea sumei de 979.364 lei din suma pe care o datora debitoarei SC Y SRL în baza unui contract de prestări servicii.

A precizat creditoarea, că terţului poprit a refuzat indisponibilizarea sumei, menţionând că sursa de finanţare a contractelor încheiate cu debitoarea constă în fonduri europene nerambursabile şi a invocat prevederile art. 780 alin. 5 lit. b din Codul de procedură civilă, dar aceste dispoziţii legale nu sunt aplicabile în cauză, motiv pentru care se impune admiterea acţiunii.

În drept au fost invocate prevederile art. 789 şi următoarele din Codul de procedură civilă, iar în susţinerea cererii au fost depuse la dosar înscrisuri.

Terţului poprit SC Z SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de validare şi desfiinţarea popririi, susţinând că în speţă este incident cazul prevăzut de art. 780 alin. 5 lit. b din Codul de procedură civilă, deoarece sumele de bani provin dintr-o finanţare nerambursabilă din fonduri europene. A mai susţinut terţul poprit că în baza unui proiect de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă a judeţului Tulcea a fost semnat un acord contractual cu mai multe firme, printre care şi debitoarea SC Y SRL, iar sumele de bani datorate în cadrul acestor relaţii contractuale nu sunt destinate exclusiv debitoarei.

S-au prezentat în continuare aspecte privind modalitatea de derulare a proiectului de finanţare şi prevederi contractuale, arătându-se că fondurile destinate acestui program au un statut juridic special, fiind necesară deschiderea unui cont la Trezoreria Municipiului x  prin care se derulează toate operaţiunile.

Creditoarea SC X SRL a depus răspuns la întâmpinare prin care a precizat că dispoziţiile invocate de terţul poprit nu sunt aplicabile în cauză, având în vedere faptul că fondurile despre care face terţul poprit nu sunt urmărite la "sursa de plecare" respectiv la instituţia care a acordat aceste finanţări, sensul corect în care trebuie interpretate prevederile invocate, ci s-a solicitat poprirea sumei de 979.364 lei din suma pe care terţul poprit o datora debitorului în baza contractelor de prestări servicii încheiate.

A mai precizat creditoarea că sumele datorate debitorului de terţul poprit, nu sunt condiţionate de obţinerea de către acesta din urmă a banilor de la instituţia finanţatoare, sumele fiind datorate pentru serviciile prestate de debitor în baza contractelor încheiate, chiar şi în ipoteza în care aceste fonduri ar fi fost sistate. S-a arătat că, interpretarea dată de terţul poprit textului legal invocat ar fi absurdă, ducând la concluzia că o bancnotă provenită din astfel de fonduri şi-ar păstra la infinit caracterul nerambursabil pe toată durată existenţei sale, în mâinile oricui ar ajunge. S-a mai arătat că este esenţial faptul că beneficiarul fondurilor nerambursabile nu este debitoarea SC Y SRL ci terţul poprit, executarea silită nefiind pornită împotriva acestuia din urmă şi numai în situaţia în care, împotriva beneficiarului direct al fondurilor nerambursabile, s-ar fi demarat procedurile de executare ar fi fost incidente prevederile art. 780 alin.5 lit. b din Codul de procedură civilă.

A susţinut creditoarea că nu prezintă relevanţă faptul că în raportul terţ poprit - debitor, au fost încheiate acorduri, debitorul nefiind cel ce a obţinut fondurile nerambursabile pentru aducerea la îndeplinire a proiectului menţionat de terţul poprit, acesta fiind executantul unor lucrări pentru care trebuie să fie remunerat.

 Creditoarea a afirmat  că este lipsit de relevanţă faptul că terţul poprit nu datorează în prezent nici o sumă de bani debitoarei, întrucât raportul juridic valabil şi existenţa obligaţiilor de plată în temeiul acestuia, trebuiau să existe la data înfiinţării popririi, condiţie îndeplinită astfel cum rezultă şi din înscrisurile ataşate de terţul poprit, contractele nefiind încetate în vreun mod. Precizează totodată că validarea popririi se face deodată atât pentru sumele scadente în momentul validării popririi, cât şi pentru cele ce vor fi datorate, respectiv şi acelea ce se vor datora în viitor în virtutea raportului juridic preexistent dintre debitoare şi terţul poprit.

Legal citată, debitoarea SC Y SRL nu a formulat întâmpinare şi nici nu s-a prezentat la termenul fixat pentru a-şi exprima poziţia procesuală faţă de cererea formulată.

Soluţionând cauza, Judecătoria Tulcea prin sentinţa civilă nr. … din ….a respins acţiunea formulată de SC X SRL,  având ca obiect validare poprire, ca nefondată şi dispus desfiinţarea popririi înfiinţată de Biroul executorului judecătoresc „x” în dosarul de executare silită nr. 57/2013, asupra terţului poprit SC Z SA.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut în fapt, că în dosarul de executare silită nr. 57/2013 al Biroului executorului judecătoresc „x” s-a pornit executarea silită împotriva debitoarei SC Y SRL la cererea creditoarei SC X SRL pentru suma de 979.364 lei, în baza titlului executoriu fila cec seria RNCB1BG nr. 0309155.

Executarea silită a fost încuviinţată prin încheierea din 01.07.2013 pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. 4815/327/2013, iar la data de 24.07.2013 executorul judecătoresc a emis înştiinţare către debitoare prin care a fost informată că s-a declanşat urmărirea prin poprire în vederea recuperării sumei de 979.364 lei.

La data de 24.07.2013 Biroul executorului judecătoresc „x” a emis către SC Z SA adresa de înfiinţare a popririi asupra sumei de 979.364 lei datorată debitoarei SC Y SRL, ce a fost comunicată terţului poprit la data de 25.07.2013.

Prin adresa nr. 9020/20.08.2013 SC Z SA a comunicat executorului judecătoresc faptul că nu datorează nicio sumă de bani debitoarei şi a făcut precizări cu privire la sursa de finanţare a contractelor încheiate cu aceasta, invocând prevederile Codului de procedură civilă potrivit cărora ar fi exceptate de la urmărire.

În drept, s-a reţinut că, potrivit art. 780 alin. 1 din Codul de procedură civilă „Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deţinute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente”.

Legiuitorul a prevăzut însă şi anumite excepţii de la aceste prevederi, stabilind la art. 780 alin. 5 lit. b că nu sunt supuse executării silite prin poprire „sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanţări primite de la instituţii sau organizaţii naţionale şi internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte”.

S-a mai arătat că, din înscrisurile depuse la dosar se constată că sumele pe care SC Z SA le-ar datora debitoarei SC Y  SRL au ca sursă finanţări nerambursabile primite de la instituţiile europene şi de la bugetele locale, pentru derularea proiectului de reabilitare şi extindere a sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul x şi sunt în contul unor lucrări efectuate în beneficiul terţului poprit în cadrul acestui proiect.

La dosar a fost depus Contractul de finanţare nr. 91.802/9.10.2008 privind reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul x încheiat între Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile în calitate de autoritate de management şi SC Z SA în calitate de beneficiar. Conform art. 1 din contract obiectul acestuia îl constituie „reglementarea termenilor şi condiţiilor de acordare a finanţării nerambursabile pentru implementarea Proiectului nr. CCI2007RO161PR004, conform Deciziei de Aprobare nr. C(2008) 2318 din data de 27.05.2008 a Comisiei Europene intitulat „Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Tulcea” şi a Ordinului nr. 982 din 25.08.2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile”. La art. 3 şi 4 din contract sunt prezentate detalii privind valoarea proiectului contractului, din care rezultă că finanţarea se face din fonduri nerambursabile şi contribuţia beneficiarului din bugetul local.

A fost depus la dosar în copie şi Ordinul nr. 982 din 25.08.2008 emis de Ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile prin care s-a aprobat proiectul „Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Tulcea” în vederea finanţării în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Mediu”, iar din conţinutul acestuia rezultă de asemenea că sursa de finanţare este reprezentată în principal de fonduri nerambursabile şi contribuţia financiară de la bugetele locale.

Din înscrisurile de la dosar rezultă că SC  Z SA a încheiat Acordul Contractual nr. 13335/26.10.2009 cu Asocierea formată din SC Y  SRL şi SC  x SRL şi respectiv Acordul Contractual nr. 10712/05.08.2010 cu Asocierea formată din SC Y SRL, SC y SRL şi SC z SRL , prin care aceste firme s-au angajat să execute lucrări din cele care fac parte din obiectul contractului de finanțare.

Astfel, prima instanţă a constatat că sumele pe care terţul poprit SC Z SA le-ar datora debitoarei SC Y SRL au ca provenienţă finanţări primite de la instituţii naţionale şi internaţionale, respectiv bugetele locale şi fonduri europene, pentru derularea proiectului de reabilitare şi extindere a sistemelor de apă din judeţul x, în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Mediu”. Ca atare, sunt aplicabile dispoziţiile art. 780 alin. 5 lit. b din Codul de procedură civilă care exclud de la executarea silită prin poprire aceste sume.

S-a  mai reţinut că, sunt nefondate susţinerile creditoarei în sensul că aceste prevederi nu sunt aplicabile în cauză, pe considerentul că fondurile nu ar fi urmărite la "sursa de plecare" respectiv la instituţia care a acordat aceste finanţări.

Prima instanţă a remarcat faptul că legiuitorul nu a făcut nici un fel de distincţie în acest sens, limitându-se la a reglementa exceptarea de la executarea silită prin poprire a sumelor reprezentând credite nerambursabile ori finanţări primite de la instituţii sau organizaţii naţionale şi internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte. Însăşi noţiunea de finanţări presupune virarea unor sume de la instituţii sau organizaţii către beneficiarii acestora şi nu pot fi primite argumentele creditoarei în sensul că exceptarea de la poprire ar viza sumele deţinute iniţial de aceste entităţi. Această concluzie se desprinde din chiar sintagma folosită de legiuitor în textul de lege, făcându-se referire la credite nerambursabile ori finanţări primite de la instituţii sau organizaţii, ceea ce presupune în mod firesc că s-au avut în vedere sumele ajunse la beneficiari din astfel de surse.

În speţă, finanţările pentru derularea proiectului au fost primite de terţul poprit SC Z SA în mod direct prin programe europene şi de la autorităţi locale şi ca atare nu se poate institui măsura popririi acestora în cadrul procedurilor de executare silită. Nu se poate trage concluzia că prin această interpretare a legii sumele provenită din astfel de fonduri şi-ar păstra la infinit caracterul nerambursabil, în mâinile oricui ar ajunge, aşa cum în mod greşit a susţinut creditoarea. Este evident că după ce beneficiarul SC Z SA efectuează plata prestatorilor de lucrări şi servicii din sumele provenite ca urmare a derulării proiectului, aceste sume pot fi indisponibilizate odată ajunse la prestatori. Nu mai sunt astfel aplicabile prevederile art. 780 alin. 5 lit. b din Codul de procedură civilă, deoarece din perspectiva prestatorilor de lucrări şi servicii sumele respective nu sunt primite de la instituţii sau organizaţii, ci de la beneficiarul proiectului de finanţare.

De asemenea, s-a mai arătat că, sunt nefondate de asemenea afirmaţiile creditoarei cu privire la faptul că plata sumelor datorate debitoarei de către terţul poprit, nu ar fi condiţionate de obţinerea de către acesta din urmă a banilor de la instituţia finanţatoare, întrucât este evident că angajarea lucrărilor s-a făcut tocmai în considerarea derulării proiectului de reabilitare şi extinderea sistemelor de apă în judeţul x şi în baza finanţărilor primite în acest sens.

Totodată, s-a arătat că  nu pot fi primite nici susţinerile creditoarei în sensul că numai în situaţia în care împotriva beneficiarului direct al fondurilor nerambursabile s-ar fi demarat procedurile de executare, ar fi fost incidente prevederile art. 780 alin. 5 lit. b din Codul de procedură civilă, întrucât din textul de lege nu rezultă acest aspect şi nici nu i se poate da o astfel de interpretare.

Ca atare, prima instanţă a constatat că nu pot fi supuse executării silite prin poprire sumele pe care terţul poprit SC Z SA le-ar datora debitoarei SC Y SRL pentru lucrările efectuate în baza contractelor încheiate pentru realizarea proiectului de reabilitare şi extindere a sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul x.

Împotriva acestei sentinţe civile, în termen legal a formulat apel creditoarea S.C. X S.A., criticând-o sub aspectul nelegalităţii şi al netemeiniciei.

 Astfel, a arătat apelanta că, instanţa de fond a soluţionat cererea de validare a popririi, fără a analiza condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o astfel de cerere. Instanţa de fond nu a analizat dacă în cauză sunt sau nu sunt îndeplinite cele doua condiţii prevăzute de art. 789 alin.l si alin.4 Cod de proc.civ, ci a procedat exclusiv la analizarea unui aspect nerelevant pentru soluţionarea  cauzei, respectiv natura sumelor aflate în conturile terţului poprit.

Instanţa de fond a ignorat cu desăvârşire faptul că nu ne aflam în prezenţa unei proceduri de executare silita pornite împotriva terţului poprit, singurul urmărit silit în dosarul de executare nr.57/2013 fiind debitorul S.C. Y S.A. şi a considerat că cererea de validare a popririi nu poate fi primita pentru că sumele deţinute de terţul poprit provin din fonduri nerambursabile şi deci "nu pot fi urmărite silit".

Or, numai în ipoteza admiterii cererii de validare şi emiterii unei hotărâri de validare a popririi împotriva S.C. Z S.A, creditoarea ar intra în posesia unui titlu executoriu pe care l-ar putea valorifica direct împotriva acesteia, situaţia în care S.C.  Z S.A. ar deveni debitor în cadrul unui nou dosar de executare.

Numai la acel moment s-ar putea pune in discuţie aplicabilitatea prevederilor art780 alin.5 lit b şi a naturii sumelor supuse executării silite, respectiv daca acestea pot fi sau nu pot fi supuse urmăririi silite şi dacă debitorul (fost terţ poprit) mai are şi alte sume de bani sau bunuri, în afara fondurilor nerambursabile, pe care creditoarea  le-ar putea executa.

Nefiind o procedură de urmărire silită a S.C. Z S.A. instanţa  a procedat în mod greşit la analiza provenienţei sumelor aflate în conturile terţului poprit, constatând în mod prematur, înainte de demararea procedurii executării silite împotriva acestuia, că sumele nu vor putea fi executate silit şi fără a lua in considerare posibilitatea existenţei altor bunuri urmăribile, dacă va fi cazul.

In realitate, ceea ce executorul a poprit prin adresa de poprire emisă in data de 24.07.2013 au fost, potrivit art. 780 alin.l Cod de proc.civ., sumele de bani datorate debitorului de către terţul poprit  sau pe care acesta din urma i le va datora acestuia în viitor, în temeiul raporturilor juridice existente şi nicidecum conturile poprii ale S.C. Z  S.A. din care acesta ar trebui să vireze suma datorată. 

Procedând în acest fel, instanţa de fond  a confundat procedura validării popririi S.C.  Z  S.A. cu cea a unei eventuale executări silite pe care creditoarea ar fi îndreptăţită să o  iniţieze împotriva S.C. Z S.A în cazul in care acesta nu şi-ar respecta obligaţia stabilită de instanţă, respectiv de a vira orice sume datorate debitorului, chiar scadente în viitor, direct către creditoare. Numai în această situaţie, societatea va putea urmări terţul poprit, chiar dacă fondurile nerambursabile primite de acesta vor trebui evitate.

Instanţa a soluţionat cererea de validare a popririi fără a analiza condiţiile care trebuie în realitate îndeplinite în cadrul unei asemenea proceduri şi pornind de la o premisa greşită, potrivit căreia emiterea unei hotărâri de validare a popririi ar echivala cu poprirea imediată şi nemijlocită exclusiv a conturilor în care terţul poprit deţine fonduri nerambursabile.

A mai arătat apelanta în susţinerea apelului formulat că, a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor necesare pentru emiterea unei hotărâri de validare a popririi: terţul poprit nu şi-a îndeplinit obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi; terţul poprit datorează sume de bani debitoarei.

Astfel, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către debitorul S.C. Y  S.A., la data de 24.07.2013, executorul judecătoresc x a solicitat S.C. Z S.A., să procedeze la poprirea sumei de 979.364 lei din suma pe care o datora debitorului S.C. Y S.A. în baza contractelor de prestări servicii încheiate cu acesta din urmă, iar prin adresa nr. 9020 din data de 20.08.2013, terţul poprit a comunicat executorului judecătoresc că "la acel moment” nu ar fi datorat nicio suma debitorului şi totodată şi-a manifestat refuzul de a vira sumele viitoare datorate debitorului motivat exclusiv de faptul ca acestea provin din fonduri nerambursabile, astfel ca nu pot fi urmărite silit.

Or, faptul ca terţul poprit "nu datora" la momentul formulării adresei mai sus menţionate nicio suma de bani debitoarei, este lipsit de relevanţă, fiind suficient ca raportul juridic sa fie valabil chiar dacă obligaţiile reciproce ar fi fost afectate de o condiţie sau de un termen ( art. 789 alin. 5). Aceasta condiţie era îndeplinită în cauză, astfel cum rezulta atât din înscrisurile ataşate de terţul poprit (contractele nefiind încetate în vreun mod), cât şi din adresa nr. 3096/05.12.2013 emisă de către debitorul S.C. Y S.A., depusa la dosarul de fond, potrivit căreia acesta a recunoscut ca urma să încaseze sume de bani de la terţul poprit.

Prin sume datorate de terţul poprit trebuie înţelese nu numai sumele exigibile în momentul înfiinţării popririi, ci şi acelea ce se vor datora în viitor în virtutea raporturilor juridice preexistente dintre acesta si debitorul poprit.

S-a dovedit  existenţa între intimatul terţ poprit şi debitor a unui raport juridic în vigoare (existenţa acordurilor contractuale nr. 10712/05.08.2010 si respectiv nr. 13335/26.10.2009) şi a obligaţiilor de plata stabilite in temeiul acestora.

Cât priveşte aspectul că, terţul poprit datorează sume de bani debitoarei, s-a arătat că, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către terţul poprit rezultă că: -între debitor şi terţul poprit au fost încheiate două acorduri contractuale menţionate mai sus; în temeiul art. 14.7 lit b din Acorduri plăţile intermediare datorate de beneficiarul S.C.  Z S.A. către prestatorul S.C. Y S.A. urmau să se facă în baza unor certificate interimare de plată în termen de 56 de zile după primirea de către inginer  a situaţiei de lucrări şi a documentelor justificative. Între părţi au fost emise mai multe certificate interimare de plată, în baza cărora debitorul a primit sume de bani; În temeiul art 14.7 lit.c din acorduri plata finală urmează să fie efectuată în baza unui certificat final de plată, în termen de 56 de zile după primirea de către beneficiar a certificatului de plată. Între părţi nu a fost încă întocmit certificatul final de plată; Acordurile contractuale nu au fost reziliate de niciuna dintre părţi;

Astfel, apelanta a susţinut că  raporturile contractuale dintre terţul poprit S.C. Z S.A. şi  debitor sunt în vigoare ţi  dau naştere unor obligaţii viitoare reciproce ale celor doua părţi.

De altfel, ambele părţi recunosc iminenta efectuării unor plăţi aşa cum rezultă atât din Adresa nr. 9020/20.08.2013, cât şi din adresa nr. 3096/05.12.2013 emisă de către debitorul S.C.  Y S.A.

In aceste condiţii, apelanta a solicitat a se avea în vedere prevederile art. 789 alin. 4, 5 si 6 din Codul de procedură civilă, astfel instanţa va da o hotărâre de validare a popririi care va putea fi executată, decât după ajungerea creanţei la termen sau, după caz, la data îndeplinirii condiţiei.

Obţinerea unei hotărâri de validare a popririi în prezenta cauza nu va duce la indisponibilizarea fondurilor nerambursabile deţinute de S.C. Z S.A., ci la stabilirea obligaţiei acesteia de a achita în viitor sumele datorate debitorului direct către apelantă.

Numai în ipoteza în care obligaţiile terţului poprit faţă de debitor vor deveni scadente si deci lucrările vor fi fost executate, iar sumele îşi vor fi atins scopul pentru care au fost acordate conform proiectului) şi nu vor fi achitate către creditoare, aceasta ar avea posibilitatea de a folosi titlul executoriu obţinut şi de a începe o executare silită împotriva S.C. Z S.A.

Numai la acel moment se va putea pune în discuţie aplicabilitatea art. 780 alin.5 Iit.b, iar creditoarea va fi nevoită să evite executarea silită prin poprire a sumelor primite de S.C. Z S.A reprezentând ”credite nerambursabile ori finanţări primite de la instituţii sau organizaţii naţionale şi internaţionale pentru derularea unor programe sau proiecte".

S-a mai arătat că, în ceea ce priveşte apărarea invocată de către terţul poprit prin întâmpinare în sensul că,  efectuarea plăţii într-un alt cont (respectiv contul executorului judecătoresc) care nu are legătură cu contractul ar conduce la nerespectarea prevederilor Anexei nr.4 la contractul de finanţare şi la respingerea cererii de rambursare, terţul poprit evită însă, să menţioneze care sunt aceste prevederi tocmai pentru că ele prevăd posibilitatea modificării acestui cont printr-o simpla notificare.

Astfel potrivit art. II.8 alin.4 din Anexa nr. IV, beneficiarul va transmite la Autoritatea de Management notificarea de la bancă din care să rezulte modificarea respectivă.

Este adevărat ca aceste contracte nu sunt preformulate, având în vedere ipoteza contractării unui furnizor aflat în executare silită, însă modificarea contului ca urmare a notificării unui executor judecătoresc (singura autoritate publică învestită cu puterea de a pune în executare o hotărâre judecătorească), prezintă o forţa juridica superioara unei simple notificări emise de o bancă și reprezintă o justificare temeinică pentru modificarea contului respectiv.

De altfel, Autoritatea de Management (A.M.), autoritate publică, trebuie să dea curs unor masuri dispuse de o alta autoritate publică, mai ales în situaţia în care acestea sunt, aşa cum s-a arătat,  pe deplin compatibile cu desfăşurarea proiectului.

În concluzie, apelanta a solicitat admiterea apelului şi modificarea în tot a sentinţei atacate, în sensul admiterii cererii de validare a popririi, cu obligarea intimatei-terţ poprit la plata cheltuielilor de judecată.

In drept s-au invocat dispoziţiile art.  470 şi urm., art. 780 alin.l, art. 789 alin.l, 4, 5 si 6, art. 790 Cod de procedura civilă.

Intimata S.C. Z S.A. a formulat în termen procedural întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, arătând în esenţă că hotărârea atacată este temeinică şi legală.

Intimata S.C. Y S.A. nu a formulat în termen procedural întâmpinare. 

Verificând legalitatea şi temeinicia sentinţei civile apelate prin prisma motivelor invocate, Tribunalul constată că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă legală şi temeinică potrivit următoarelor considerente.

Astfel, în dosarul de executare silită înregistrat cu nr. 57/2013 al BEJ „x” s-a pornit executarea silită împotriva debitoarei SC Y SRL la cererea creditoarei SC X SRL pentru suma de 979.364 lei, în baza titlului executoriu constatând în filă CEC seria RNCB1BG nr. 0309155.

Executarea silită a fost încuviinţată de Judecătoria Tulcea prin încheierea din data de 01 iulie 2013 în dosarul cu nr.4815/327/2013, iar la data de 24 iulie 2013 executorul judecătoresc a emis înştiinţare către debitoare care a fost informată că s-a declanşat urmărirea prin poprire în vederea recuperării sumei de 979.364 lei.

BEJ „x” a emis către SC Z SA la data de 24 iulie 2013 o adresă de înfiinţare a popririi asupra sumei de 979.364 lei datorată debitoarei SC Y SRL, ce a fost comunicată terţului poprit la data de 25 iulie 2013.

SC Z SA Tulcea a comunicat executorului judecătoresc la data de 20 august 2013 cu adresa nr. 9020, faptul că nu datorează nicio sumă de bani debitoarei şi a făcut precizări cu privire la sursa de finanţare a contractelor încheiate cu aceasta, invocând prevederile Codului de procedură civilă potrivit cărora ar fi exceptate de la urmărirea silită.

Potrivit art. 780 alin.1 Cod procedură civilă sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporabile urmăribile datorate debitorului ori deţinute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente.

Dar, legiuitorul a prevăzut şi anumite excepţii de la aceste prevederi stabilind la art. 780 alin.5 lit.b) că nu sunt supuse executării silite prin poprire sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanţări primite de la instituţii sau organizaţii naţionale şi internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte.

Din analiza înscrisurilor depuse la dosar se constată că sumele pe care SC Z SA le-ar datora debitoarei SC Y SRL au ca sursă finanţări nerambursabile primite de la instituţiile europene şi de la bugetele locale, pentru derularea proiectului de reabilitare şi extindere a sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Tulcea şi sunt în contul unor lucrări efectuate în beneficiul terţului poprit în cadrul acestui proiect.

Conform contractului de finanţare nr. 91802 din  09 octombrie 2008 privind reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Tulcea încheiat între Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile în calitate de autoritate de management şi SC Z SA în calitate de beneficiar, obiectul acestuia îl constituie reglementarea termenilor şi condiţiilor de acordare a finanţării nerambursabile pentru implementarea Proiectului nr. CCI2007RO161PR004, conform deciziei de aprobare nr.C(2008) 2318 din data de 27.05.2008 a Comisiei Europene intitulat „Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul x” şi a Ordinului nr. 982 din 25.08.2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile.

La art. 3 şi 4 din acest contract sunt arătate detaliile privind valoarea proiectului contractului, din care rezultă că finanţarea se face din fonduri nerambursabile şi contribuţia beneficiarului din bugetul local.

De asemenea la dosarul cauzei a fost depus şi Ordinul nr. 982 din 25 august 2008 al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile prin care s-a aprobat proiectul „Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Tulcea” în vederea finanţării în cadrul proiectului operaţional sectorial „mediu”, iar din conţinutul acestuia rezultă de asemenea că sursa de finanţare este reprezentată în principal de fonduri nerambursabile şi contribuţie financiară de la bugetele locale.

În speţa de faţă finanţările pentru derularea acestui proiect au fost primite de terţul poprit SC Z SA în mod direct prin programe europene şi de la autorităţi locale şi ca atare nu se poate institui măsura popririi acestora în cadrul procedurii de executare silită deoarece aşa cum s-a arătat mai sus art. 780 alin.5 lit.b) din Codul de procedură civilă arată că acestea nu sunt supuse executării silite prin poprire.

Faţă de toate aceste considerente şi în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanţa urmează a respinge apelul, ca nefondat. 

Domenii speta