Penal general. Individualizarea judiciară a pedepsei.

Decizie 473/R din 01.09.2006


5. Penal general. Individualizarea judiciară a pedepsei.

Constată că prin sentinţa penală nr. 564 din 3 martie 2006 a Judecătoriei  Braşov  s-a dispus condamnarea inculpatului BIA la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiţionată a executării acesteia pe durata unui termen de încercare de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, prevăzută de art. 79 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002.

În fapt s-a reţinut că în seara zilei de 30 martie 2005, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul a condus autoturismul marca Dacia 1310 cu număr de înmatriculare BV – 84 – VAS, iar pe DN 10 din direcţia Prejmer spre localitatea Întorsura Buzăului, la km 135+400, într-un viraj, inculpatul a pierdut controlul asupra autovehiculului, care s-a răsturnat în şanţ, atât inculpatul, cât şi martorul PVsuferind leziuni corporale.

Inculpatului i-au fost recoltate probe biologice, constatându-se că prezenta o alcoolemie în sânge de 1,70 gr%0, astfel cum rezultă din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 816 eliberat la data de 14 aprilie 2005 de către Serviciul de Medicină Legală Sf. Gheorghe (fila 15 dosar urmărire penală).

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria  Braşov şi inculpatul, acesta din urmă solicitând a se face aplicarea prevederilor art. 181 Cod penal, apreciind că fapta sa nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Parchetul a criticat sentinţa pentru netemeinicie, solicitând majorarea pedepsei peste minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită, cu păstrarea modalităţii de individualizare prevăzută de art. 81 Cod penal.

Ambele apeluri au fost respinse ca nefondate prin decizia penală nr. 328 din 20 iunie 2006 a Tribunalului Braşov.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, solicitând majorarea pedepsei stabilite de către prima instanţă şi menţinute de către instanţa de apel; în dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat că instanţa de fond a aplicat o pedeapsă greşit individualizată în raport cu prevederile art. 72 Cod penal, impunându-se faţă de circumstanţele reale şi cele personale ale inculpatului aplicarea unei pedepse majorate, cu păstrarea aceleiaşi modalităţi de individualizare.

Recursul este fondat şi urmează să fie admis pentru următoarele considerente:

Într-adevăr, în raport cu circumstanţele reale în care fapta a fost comisă şi cele ce caracterizează persoana inculpatului, nu este justificată stabilirea unei pedepse cu închisoarea la limita minimă prevăzută de lege.

Astfel nu se poate ignora împrejurarea că după ce a consumat cantităţi importante de băuturi alcoolice, inculpatul a fost de acord să conducă un autoturism pe drumurile publice, asumându-şi în mod conştient punerea în pericol a siguranţei circulaţiei pentru ceilalţi participanţi la trafic; de altfel, starea de pericol s-a şi concretizat în provocarea unui accident rutier, soldat cu leziuni corporale importante atât pentru propria integritate corporală, cât şi pentru o altă persoană aflată în acelaşi autoturism, respectiv pentru martorul PV.

Totodată, este deosebit de importantă caracterizarea şi evaluarea persoanei inculpatului de către consilierul din cadrul Serviciului de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Braşov, în cadrul referatului întocmit cu ocazia judecării cauzei în primă instanţă.

Astfel, se constată că inculpatul a perseverat în ignorarea normelor legale ce reglementează siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, prezenta infracţiune fiind săvârşită după ce anterior, a avut permisul de conducere suspendat pe o perioadă de 1 an şi a fost sancţionat contravenţional pentru conducere pe drumurile publice sub influenţa băuturilor alcoolice.

De aceea, o pedeapsă majorată (cu majorarea corespunzătoare a termenului de încercare) se impune a fi stabilită, chiar dacă modalitatea de individualizare nu poate fi schimbată în cea reglementată de art. 861 Cod penal, întrucât Parchetul a solicitat în mod expres menţinerea modalităţii de individualizare prevăzută de art. 81 Cod penal.

În raport de aceste considerente, în baza art. 3859 alin.1 pct. 14 Cod procedură penală, se va admite recursul declarat de către Parchet, se va casa decizia instanţei de apel şi respectiv, desfiinţa hotărârea primei instanţe în ceea ce priveşte durata pedepsei aplicate şi a termenului de încercare, iar în cadrul rejudecării, pedeapsa stabilită va fi majorată la 2 ani închisoare şi, pe cale de consecinţă,  termenul de încercare se va majora de la 3 ani la 4 ani.

Decizia penală 473/R din 1 septembrie 2006