Convocarea aga.

DOMENIUL – Litigii cu profesioniştii

Convocarea AGA.

- Legea nr.31/1990 – art.132 alin.2

A Constată instanţa de control judiciar că o primă critică formulată de către reclamanta recurentă vizează nelegalitatea hotărârii instanţei de fond faţă de reţinerea în considerente a împrejurării potrivit cu care, la data convocării şi la data adunărilor ale căror hotărâri sunt contestate, sentinţa de suspendare a hotărârii AGA nr.4 din 01.11.2012 şi sentinţa de anulare a acesteia nu erau irevocabile.

Cu referire la această critică Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art.117 alin.1 din Legea nr.31/1990 adunarea generală este convocată de consiliul de administraţie, respectiv de directorat, ori de câte ori este necesar. În aceste context, instanţa de control judiciar observă că tribunalul a reţinut în mod corect situaţia de fapt constând în aceea că P.N. a fost numit în funcţia de administrator al societăţii pârâte prin hotărârea AGA nr.4/01.11.2012; prin sentinţa civilă nr.18959 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia a VI a Civilă la data de 7.12.2012 a fost admisă cererea de ordonanţă preşedinţială şi a fost suspendată executarea hotărârii AGA nr.4/1.11.2012 până la data soluţionării irevocabile a acţiunii în anulare promovată împotriva hotărârii menţionate, iar la data de 21.12.2012 au fost menţionate în registrul comerţului atât sentinţa civilă nr.18959, cât şi un certificat de grefă potrivit căruia împotriva acestei hotărâri judecătoreşti se formulase recurs.

În raport de această situaţie de fapt Curtea concluzionează că atât la data convocării prin publicare în Monitorul Oficial, 27.11.2012, dar şi la momentul ţinerii Adunărilor Acţionarilor ale căror hotărâri se cer a fi anulate, efectele hotărârii AGA din 1.11.2012 prin care P.N. fusese numit administrator erau suspendate.

 Deşi aceste premise au fost reţinute în mod corect de către instanţa de fond, Curtea constată că în mod netemeinic judecătorul a apreciat că efectele nemijlocite ale sentinţei de suspendare nu pot fi recunoscute în raport de dispoziţiile art.132 alin. ultim din Legea nr.31/1990. Se face o confuzie ce nu poate fi primită între opozabilitatea hotărârii de anulare şi caracterul executoriu al sentinţei de suspendare a efectelor hotărârii AGA; or, prin stipularea în mod expres în cadrul art.133 din Legea nr.31/1990 a posibilităţii de a cere, pe calea ordonanţei preşedinţiale, suspendarea hotărârii AGA, legiuitorul a înţeles să protejeze interesele persoanelor prejudiciate de efectele unei hotărâri aparent nelegale până la soluţionarea în mod irevocabil a acţiunii în anulare. În acest context, negarea caracterului executoriu al sentinţei nr.18959 din 7.12.2012 prin raportare la conţinutul art.132 alin. ultim din Legea nr.31/1990 reprezintă o aplicare greşită a legii, în înţelesul art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă. Curtea opinează că nu pot fi primite apărările intimatei pârâte în sensul că la cele două date P.N. figura în evidenţele Registrului Comerţului ca administrator deoarece această împrejurare nu este de natură să înfrângă efectele executorii ale sentinţei de suspendare.

 (CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 1898 din 13.11.2014)

Prin sentinţa civilă nr.4908 din 13.06.2013, pronunţată în dosarul nr.3270/3/2013, Tribunalul Bucureşti Secţia a VI a Civilă a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant al SC E P SA în ceea ce-l priveşte pe I.V.; a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant al SC E P SA în ceea ce o priveşte pe R.E. şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a SC  B SRL. A fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea în anularea Hotărârilor AGOA nr.1, AGEA nr.2 şi 3 din 28.01.2013 ale societăţii E P SA, formulată de reclamanta SC B SRL, în contradictoriu cu pârâta SC E P SA.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa fondului a reţinut că pentru aceeaşi societate se invocă câte un drept de reprezentare legal, prin raportare la două persoane diferite I.V., respectiv R.E.

Evidenţiază judecătorul fondului că I.V. arată în susţinerea calităţii sale de reprezentant legal că a fost desemnat administrator prin Hotărârea nr.2/31.08.2012 a Adunării Generale Extraordinare a acţionarilor E P SA prin care s-a revocat mandatul fostului administrator R.E. Tribunalul constată că prin sentinţa civilă nr. 2420/21.03.2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a în dosarul nr. 43302/3/2012, invocată de pârâtă prin cealaltă persoană care pretinde că este reprezentat legal, s-a constatat nulitatea hotărârii AGEA a SC E P SA nr. 2/31.08.2012, hotărâre care nu este încă irevocabilă la data analizării excepţiei şi prin urmare nu produce efectele reglementate de dispoziţiilor art.132 alin. ultim 1 din legea nr.31/1991 R cu modificările şi completările ulterioare.

În ceea ce o priveşte pe R.E. tribunalul constată că aceasta a fost desemnată în calitatea de administrator prin Hotărârea nr.2 a Adunării Generale Ordinare a acţionarilor E P SA, contestată în prezenta cauză.

Având în vedere că aceasta hotărâre este ulterioară celei prin care a fost desemnat administrator I.V., că este menţionată în registrul comerţului, după cum rezultă din conţinutul Certificatului constatator nr.124863/25.03.2013 eliberat de ONRC - Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, că nu s-a făcut dovada suspendării efectelor hotărârii AGOA de numire ca administrator a lui R.E. până la data pronunţării în prezenta cauză, tribunalul a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant al SC E P SA în ceea ce-l priveşte pe I.V. şi a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant al SC E P SA în ceea ce o priveşte pe R.E.

Cu privire la fondul cererii se arată că reclamanta B P SRL a învestit instanţa, în calitate de acţionar al societăţii E P SA, cu soluţionarea unei acţiuni în anularea Hotărârilor Adunării Generale Ordinare a acţionarilor E P SA nr.1 şi 2, respectiv Hotărârii Adunării Generale Extraordinare nr.3 a aceloraşi acţionari, toate adoptate în şedinţele desfăşurate în data de 28.01.2013.

A identificat instanţa patru motive de nulitate absolută a hotărârilor AGA indicate: convocarea şedinţelor AGOA şi AGEA de către o persoană fără calitate în societatea pârâtă deoarece la data publicării convocării în Monitorul Oficial, 27.12.2012, P.N. nu mai avea calitatea de administrator întrucât Tribunalul Bucureşti suspendase hotărârea  AGA prin care acesta fusese numit administrator statutar; prezidarea şedinţelor AGO şi AGEA a fost făcută de o persoană fără calitate (reclamanta reiterează argumentele expuse în susţinerea primului motiv de nelegalitate); acţionarii au fost împiedicaţi să-şi exercite dreptul de vot deoarece reprezentanţii săi, deşi s-au prezentat la ambele date menţionate în convocator, la locul stabilit pentru ţinerea şedinţelor, au fost invitaţi de dl. P.N. să părăsească locaţia, acesta solicitând chiar intervenţia forţelor de ordine pentru a îndepărta pe reprezentanţii B; hotărârile au fost adoptate în urma manifestării voinţei unei persoane care nu are calitatea de acţionar al E P SA.

Instanţa de fond citează dispoziţiile art.132 alin.2 şi 3 din legea societăţilor nr.31/1990. În considerarea menţiunilor înregistrate în registrul comerţului şi Registrul acţionarilor la 28.01.2013 E P SA, potrivit cărora acţiunile societăţii sunt nominative în formă dematerializată, tribunalul a apreciat că trebuie avute în vedere, la stabilirea calităţii de acţionar, prevederile art.98 alin.2 teza a II-a din legea societăţilor nr.31/1991R.

Tribunalul reţine că societatea reclamantă a dobândit la data de 26.07.2012, prin contractul de vânzare-cumpărare acţiuni încheiat cu numitul M.G., un număr de 1532 de acţiuni cu o valoare nominală de 0,96 lei fiecare, în sumă totală de 1470,72 lei reprezentând 0,25 % din capitalul social al SC E P SA. Ulterior, reclamanta a dobândit, conform procesului-verbal de vânzare la licitaţie publică şi dovezii de adjudecare din data de 31.08.2012 eliberată de Biroul executorului judecătoresc T.F.L. în dosarul execuţional nr.17/2002, dreptul de proprietate asupra acţiunilor deţinute de R.E. la SC E P SA – 548845 de acţiuni.

A constatat judecătorul fondului că pârâta contestă calitatea reclamantei de acţionar arătând că la data adoptării hotărârilor contestate aceasta nu era înscrisă în Registrul Acţionarilor şi nici în Registrul comerţului.

Referitor la Registrul Acţionarilor instanţa a reţinut că în evidenţele registrului comerţului este înregistrată, la data de 20.11.2012, menţiunea privind rezilierea contractului cu Depozitarul Central, registrul acţionarilor urmând să fie ţinut la sediul societăţii. Coroborând această menţiune cu cererea de ordonanţă preşedinţială formulată în contradictoriu şi cu pârâta din cauză, obiect al dosarului nr.35151/3/2012, prin care societatea B P SRL solicita ”să se dispună de urgenţă şi fără citarea părţilor, obligarea pârâtelor la înscrierea SC B P SRL în registrul acţionarilor SC E P SA până la data de 07.09.2012” tribunalul a apreciat că sunt dovedite de către reclamantă susţinerile referitoare la refuzul pârâtei, care deţine Registrul acţionarilor, de a înscrie dreptul de proprietate invocat de aceasta asupra acţiunilor dobândite prin actele anterior menţionate.

Tribunalul constată însă că reclamanta nu a făcut dovada continuării demersurilor sale de obligare a societăţii E P SA de a o înscrie în Registrul acţionarilor în condiţiile în care cererea de ordonanţă preşedinţială a fost respinsă de instanţa de judecată, nici măcar a faptului  că au exercitat calea de atac împotriva acestei hotărâri.

De asemenea tribunalul reţine că prin Încheierea nr.259/08.11.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr.35389/3/2012 s-a dispus menţionarea în registrul comerţului a confirmării administratorului, a procesului-verbal de licitaţie publică întocmit în dosarul de executare nr.171/2012 de BEJ T.F.L., a dovezii de adjudecare emise în acelaşi dosar de executare şi a listei acţionarilor SC E P SA.

Faţă de situaţia de fapt reţinută şi prevederile legale invocate, având în vedere şi că reclamanta invocă nulitatea absolută a Hotărârilor adunărilor generale ale acţionarilor din 28.01.2012, tribunalul a apreciat că aceasta justifică în cauză calitatea procesuală activă în condiţiile art.132 alin.3 din legea societăţilor.

Instanţa de fond a reţinut că prin Hotărârea nr. 1/28.01.2013 Adunarea Generală Ordinară a acţionarilor SC E P SA a stabilit următoarele: introducerea acţiunii în răspundere conform art. 155 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale împotriva administratorului Ioniţă Viorel numit prin AGEA nr. 2/31.08.2012; a fost desemnată acţionara R.E. ca persoană însărcinată să exercite acţiunea în justiţie; s-a luat act de încetarea de drept a mandatului aparent a d-lui I.V., conform art. 155 alin. 4 din Legea nr. 31/1990 începând cu data adoptării acestei hotărâri, fiindu-i interzis acestuia să exhibe faţă de terţi orice atribuţie legată de calitatea de administrator; a fost împuternicită R.E., în vederea îndeplinirii tuturor cerinţelor legale şi întreprinderii tuturor demersurilor necesare pentru înregistrarea şi publicarea hotărârii, a fost autorizată ca în numele şi pe seama societăţii să împuternicească terţe părţi, inclusiv avocaţi, …pentru înregistrarea şi publicarea hotărârii.

Prin Hotărârea nr. 2/28.01.2013 Adunarea Generală Ordinară a acţionarilor SC E P SA a stabilit: revocarea din funcţia de administrator a domnului P.N.; numirea în funcţia de administrator a d-nei R.E.; aprobarea raportului administratorului pentru anul financiar 2012; aprobarea situaţiilor financiare încheiate la data de 31.12.2012; aprobarea descărcării de gestiune a foştilor administratori pentru exerciţiul financiar 2012. De asemenea, potrivit pct.6 şi 7 ale Hotărârii, s-a amânat prezentarea şi aprobarea Bugetului de venituri şi cheltuieli şi a programului de investiţii pentru anul 2013 şi a fost împuternicită d-na R.E., în vederea îndeplinirii tuturor cerinţelor legale şi întreprinderii tuturor demersurilor necesare pentru înregistrarea şi publicarea hotărârii, a fost autorizată ca în numele şi pe seama societăţii să împuternicească terţe părţi, inclusiv avocaţi, …pentru înregistrarea şi publicarea hotărârii, etc.

Prin Hotărârea nr. 3/28.01.2013 AGEA a SC E P SA a stabilit:  schimbarea sediului social în Bucureşti, str. ………. nr…….., parter, sector 6; majorarea capitalului social al societăţii; modalitatea de efectuare a subscrierii; efectuarea vărsămintelor; aprobarea deschiderii procedurii insolvenţei; a fost împuternicită d-na R.E., în vederea îndeplinirii tuturor cerinţelor legale şi întreprinderii tuturor demersurilor necesare pentru înregistrarea şi publicarea hotărârii, a fost autorizată ca în numele şi pe seama societăţii să împuternicească terţe părţi, inclusiv avocaţi, …pentru înregistrarea şi publicarea hotărârii, etc.

Potrivit Procesului-verbal al Adunărilor generale ale acţionarilor SC E P SA încheiat la data de 27.01.2013 în sala de şedinţe din sediul central situat în Bucureşti, …….. nr. …, ”în urma verificării prezenţei acţionarilor după Registrul Acţionarilor ţinut de societate la data de 15.01.2013, data care se consideră data de referinţă…” s-a constatat prezenţa acţionarilor P.N. şi R.E. Se menţionează totodată că ”s-au prezentat un reprezentant convenţional pentru SC B P SRL, societate care nu se regăseşte pe lista acţionarilor şi un număr de 5 (cinci) persoane necunoscute, pretinşi acţionari, care au refuzat…să se legitimeze”. Constatându-se că nu sunt îndeplinite condiţiile statutare de cvorum, reglementate şi de art.112 şi art.113 din legea nr.31/1991 s-a menţionat că următoarea şedinţă va avea loc la 28.01.2013, conform convocatorului publicat în Monitorul Oficial.

Potrivit Proceselor-verbale ale Adunărilor generale ale acţionarilor SC E P SA încheiate la data de 28.01.2013 la şedinţe au participat cinci asociaţi, SC T C SRL, P.N., P.P., P.J. şi R.E. Cu privire la acţionarul persoană juridică s-a arătat că nu are drept de vot deoarece, Hotărârea AGA E P SA nr.2/13.08.2012 prin care se aproba majorarea capitalului social prin conversia datoriilor societăţii faţă de SC T C SRL, cu consecinţa modificării şi a structurii asociaţilor, această din urmă societate dobândind calitatea de acţionar majoritar, a fost suspendată irevocabil la 03.12.2012 prin Decizia CAB nr.2256R pronunţată în dosarul nr.35809/3/2012. Hotărârile au fost adoptate cu votul celorlalţi acţionari. Mai reţine instanţa că în cuprinsul proceselor verbale de şedinţă se consemnează prezenţa unor reprezentanţi convenţionali ai societăţii B P SRL, societate căreia nu i se recunoaşte calitatea de acţionar faţă de împrejurarea că nu este înscrisă în Registrul Acţionarilor.

Cu privire la prima critică formulată de reclamantă care vizează încălcarea prevederilor legale referitoare la convocare în sensul că s-a efectuat convocarea de către o persoană fără calitate în societatea pârâtă, deoarece la data publicării convocării în Monitorul Oficial, 27.12.2012, P.N. nu mai avea calitatea de administrator întrucât Tribunalul  Bucureşti suspendase hotărârea  AGA prin care acesta fusese numit administrator statutar, judecătorul de fond a reţinut că P.N. a fost numit în funcţia de administrator al societăţii pârâte prin Hotărârea AGA nr. 4/01.11.2012.

S-a reţinut de către prima instanţă că, într-adevăr, astfel cum susţine reclamanta, la data publicării convocării în Monitorul Oficial, 27.12.2012, prin sentinţa civilă nr. 18959 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a Comercială la data de 07.12.2012, în dosarul nr. 44085/3/2012 se dispusese admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială formulată de aceeaşi reclamantă SC B P SRL şi suspendarea executării Hotărârii AGA nr. 4/01.11.2012 până la data soluţionării irevocabile a acţiunii în anulare promovată împotriva Hotărârii menţionate, ce forma obiectul dosarului nr. 44082/3/2012 al aceleiaşi instanţe. La 21.12.2012 au fost menţionate în registrul comerţului atât sentinţa civilă nr. 18959/07.12.2012, cât şi un certificat de grefă potrivit căruia împotriva acestei hotărâri judecătoreşti formulase recurs, la data de 14.12.2012, E P SRL. Recursul a fost respins ca nefondat la 05.03.2013. Nulitatea absolută a Hotărârii AGA nr. 4/01.11.2012 a fost dispusă prin hotărârea pronunţată în dosarul nr. 44082/3/2012 la data de 25.03.2013.

Instanţa a invocat dispoziţiile art.132 alin. ultim şi a arătat că numai hotărârea irevocabilă de anulare este opozabilă tuturor acţionarilor, de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial.

Constată tribunalul că la data convocării, respectiv la data ţinerii Hotărârilor AGOA şi AGEA contestate nici sentinţa de suspendare a Hotărârii AGA nr. 4/01.11.2012 şi nici sentinţa de anulare a Hotărârii AGA nr. 4/01.11.2012 nu erau irevocabile.

Se arată de către instanţă că în susţinerea celei de-a doua critici, prezidarea şedinţelor AGO şi AGEA a fost făcută de o persoană fără calitate, reclamanta reiterează argumentele expuse în susţinerea primului motiv de nelegalitate.

A apreciat instanţa că se impune a se sublinia că, la data ţinerii adunărilor generale criticate prin cererea pendinte, acţionariatul SC E P SA era contestat, reclamanta susţinând că deţinea calitatea de acţionar majoritar urmare a adjudecării, la 31.08.2012, a tuturor acţiunilor fostului asociat majoritar R.E.

Cu privire la cea de-a treia critică adusă de reclamantă Hotărârilor AGOA şi AGEA din 28.01.2012, se arată că aduce în discuţie calitatea de acţionar, reclamanta susţinând că a fost împiedicată să îşi exercite dreptul de vot deoarece reprezentanţii săi, deşi s-au prezentat la ambele date menţionate în convocator, la locul stabilit pentru ţinerea şedinţelor, au fost invitaţi de dl. P.N. să părăsească locaţia, acesta solicitând chiar intervenţia forţelor de ordine pentru a îndepărta pe reprezentanţii B. Tribunalul constată că reclamanta nu a făcut dovada că la data de 28.01.2012 era înscrisă în Registrul acţionarilor societăţii pârâte, situaţie imputabilă acesteia în condiţiile în care nu a continuat demersurile juridice începute pentru clarificarea statutului său.

Chiar admiţând că reclamanta are calitatea de acţionar în temeiul dovezii de adjudecare din data de 31.08.2012 eliberată de Biroul executorului judecătoresc T.F.L. în dosarul execuţional nr.17/2002, care  ţine loc de titlu de proprietate conform art.447 alin.3 din Codul de procedură civilă, tribunalul constată că aceasta nu a probat în cauză că ar fi respectat condiţiile de participare menţionate în Convocatorul publicat în Monitorul Oficial nr. 5372/27.12.2012, potrivit cărora reprezentarea acţionarului putea fi făcută doar de un alt acţionar iar mandatul trebuia să fie depus la secretariatul AGA cel mai târziu până la 15 ianuarie 2013, ora 10.00, la registratura SC E P SA sau pe cele reglementate de art.125 din Legea nr.31/1991R, respectiv că a depus procura de reprezentare până la data de referinţă menţionată în convocator sau cel puţin cu 48 ore înainte de adunare, conform alineatului 3 din norma legală invocată.

Având în vedere considerentele expuse şi sancţiunea prevăzută de art.125 alin.3 din legea nr.31/1991R (pierderea exerciţiului dreptului de vot în acea adunare) tribunalul a înlăturat ca neîntemeiată critica analizată.

Cu referire la ultima critică, potrivit cu care hotărârile au fost adoptate în urma manifestării voinţei unei persoane care nu are calitatea de acţionar al E P SA, Tribunalul reţine că  Hotărârea AGA E P SA nr.2/13.08.2012 prin care se aproba majorarea capitalului social prin conversia datoriilor societăţii faţă de SC T C SRL, cu consecinţa modificării şi a structurii asociaţilor, această din urmă societate dobândind calitatea de acţionar majoritar, a fost suspendată irevocabil la 03.12.2012 prin Decizia CAB nr.2256R pronunţată în dosarul nr.35809/3/2012. Aceste aspecte au fost consemnate în procesul-verbal al şedinţelor din 28.01.2013 în care s-a menţionat prezenţa acţionarului persoană juridică şi totodată şi faptul că nu are drept de vot. Având în vedere că reclamanta nu a invocat şi nici nu a administrat dovezi în raport de care să se poată stabili că nici celelalte persoane participante la adunările generale nu au calitatea de acţionar, tribunalul respins critica referitoare la exercitarea dreptului de vot de persoane fără calitate.

Critica reclamantei prin care invocă nelegalitatea Hotărârilor AGA 1,2,3 deoarece au fost adoptate cu votul acţionarilor care nu deţin ponderea necesară în capitalul social al societăţii nu a fost analizată de instanţă cu motivarea că aceasta a fost formulată pentru prima dată, verbal, în şedinţa publică de la 06.06.2013, în cadrul concluziilor pe fondul cauzei.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs S.C. B S.R.L. prin care a solicitat modificarea in tot a sentinţei atacate, iar pe cale de consecinţa admiterea cererii, cu obligarea intimatei pârâte la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii sale recurenta a arătat obiectul cererii sale introductive şi a evidenţiat că, sub un prim aspect instanţa de fond in mod nelegal a reţinut in considerentele hotărârii atacate ca la data convocării, respective la data " tinerii hotărârilor " AGOA si AGEA contestate, nici sentinţa de suspendare a hotărârii AGA nr .4 din 01.11.2012 si nici sentinţa de anulare a acesteia nu erau irevocabile.

În opinia recurentei, nelegalitatea hotărârii atacate rezida din aceea ca, calea de atac de reformare a recursului nu suspenda punerea in executare a hotărârii atacate, cu excepţia a doua situaţii, respectiv atunci când obiectul litigiului îl constituie demolarea de construcţii sau ridicarea unor plantaţii sau a altor lucrări prinse de sol, respectiv când partea a solicitat suspendarea punerii in executare a hotărârii iar instanţa a admis cererea, ceea ce in speţa nu este cazul întrucât nici una din aceste condiţii nu a fost îndeplinita ( art.300 C.p.c ).

De asemenea, instanţa de fond a si reţinut ca in speţa s-a efectuat convocarea de către o persoana fără calitate in SC E P SA, deoarece la data publicării convocării in MO din 27.12.2012 (filele 111,112 dosar fond), P.N. nu mai avea calitatea de administrator întrucât Tribunalul Bucureşti suspendase hotărârea AGA prin care acesta fusese numit administrator statutar.

Se concluzionează că, sub acest aspect, hotărârea atacata este vădit nelegala întrucât convocarea s-a realizat de către o persoana care nu mai avea calitatea de administrator, fapt care reiese fără echivoc din sentinţa civila nr. 18959 pronunţata de Tribunalul Bucureşti Secţia a VI a comercial, la data de 07.12.2012, in dos.44085/3/2012, soluţie pronunţata anterior publicării convocării din 27.12.2012, iar suspendarea punerii in executare a sentinţei mai sus menţionate nu operează prin simpla declarare a recursului fără a fi îndeplinite vreuna dintre condiţiile de suspendare a efectelor sentinţei, condiţii mai sus menţionate.

Se arată că motivarea instanţei de fond in ce priveşte a doua critica formulata, aceasta in mod nelegal a reţinut aceeaşi motivare pe care a dat-o cu privire la prima critica, deoarece recursul declarat împotriva sentinţei civila nr. 18959 pronunţata de Tribunalul Bucureşti Secţia a VI a comerciala, la data de 07.12.2012, in dos.44085/3/2012, nu suspenda punerea in executare a acestei sentinţe.

In ceea ce priveşte motivarea instanţei de fond cu privire la cea de-a treia critica se apreciază că în mod nelegal a reţinut ca reclamanta nu a făcut dovada ca la data de 28.01,2012, era înscrisa in Registrul Acţionarilor societăţii parate, deoarece calitatea de acţionar rezulta din cadrul dovezii de adjudecare din data de 31.08.2012 eliberat de BEJ T.F., care tine loc de titlu de proprietate conform art.447 alin. 3 din C.p.c., act care prin natura sa juridica face  dovada incontestabila a dreptului  de proprietate asupra acţiunilor, dar si a opozabilităţii fata de terţi.

Totodată nici motivarea reţinuta de prima instanţa cu privire la faptul ca in cauza ar fi incidenţa sancţiunea prev. de art. 125 alin 3 din L.31/1991 nu este legala intrucat o nulitate absoluta nu poate fi acoperita in nici o modalitate, cu atât mai mult cu cat dreptul de reprezentare a fost ştirbit tocmai prin modalităţile nelegale de tinere a AGOE si AGEA atacate.

Sub un ultim aspect, se arată că instanţa de fond a reţinut in mod nelegal ca deşi hotărârea AGA nr.2 din 13.08.2012. a fost suspendata irevocabil la data de 03.12.2012, prin decizia CAB nr.2256R pronunţata in dosarul 35809/3/2012, in PV al şedinţelor din 28.01.2012 s-au menţionat doar aceste aspecte precum si prezenta acţionarului persoana juridica care nu avea drept de vot.

Nelegalitatea hotărârilor AGA nr.1, 2 si 3 rezida, în opinia recurentei reclamante, chiar din faptul ca acestea au fost adoptate cu votul acţionarilor care nu deţineau ponderea necesara din capitalul social al intimatei, acest aspect nefiind formulat doar verbal ci reieşind in mod evident si indubitabil din faptul ca s-a susţinut in scris ca hotărârile atacate au fost adoptate in urma manifestării voinţei unor persoane care nu aveau calitate de acţionar al intimatei nominalizând in acest sens, in mod expliciţii pe SC T E C SRL.

In drept au fost invocate dispoziţiile art. art.303, 304 ind.1 si urm. Cpc.

La data de 24.09.2014 a fost înregistrată la dosarul cauzei întâmpinarea formulată de SC E P SA prin care s-a solicitat respingerea recursului declarat de recurenta SC B P SRL ca nefondat şi menţinerea Sentinţei 4908 pronunţata la data de 13.06.2013 de Tribunalul Bucureşti Secţia a VI a Civila in dosarul nr. 3270/3/2013 ca fiind temeinica si legala.

Se susţine de intimata-pârâtă că afirmaţiile pe care reclamanta le face în cuprinsul cererii de recurs sunt neadevărate si neîntemeiate, denaturând situaţia reală si nefiind susţinute de vreun suport probator.

Se evidenţiază că şedinţa AGA din 28.01.2013 a fost legal convocată, convocarea fiind făcută de administratorul legal al societăţii, înscris la Registrul Comerţului si publicată în Monitorul Oficial - Partea a IV a, la 27.12.2012 cu ordinea de zi detaliata. In raporturile cu terţii, societatea este angajata prin actele reprezentanţilor săi (administratorii), iar aceasta nu poate invoca fata de un terţ numirea în funcţia de administrator a unei alte persoane câtă vreme aceasta numire nu a fost înregistrata în Registrul Comerţului spre a-i asigura opozabilitatea fata de terţi.

Astfel, având in vedere ca dl. P.N. figura înscris in Registrul Comerţului ca administrator al societăţii E P SA, la data efectuării convocării Adunării Generale Ordinare si Extraordinare a Acţionarilor pentru data de 27.01.2013/28.01.2013, si faptul ca Sentinţa pronunţata de Tribunalul Bucureşti Secţia a VI a Civila in dosarul nr. 44085/3/2012, nu era irevocabila la data efectuării convocării si prezidarii şedinţei, acesta a reprezentat in mod legal societatea E P SA.

Cat priveşte invocarea de către reclamanta ca aceasta convocare a fost făcuta de o persoana fără calitatea in societate, se arată că la momentul efectuării convocării reprezentantul legal al societăţii era dl P.N. Obligaţia convocării Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor S.C. E P S.A. revine, conform dispoziţiilor Actului Constitutiv, administratorului unic în condiţiile şi prin modalităţile procedurale expres prevăzute în Actul Constitutiv. Ca atare, prezidarea si secretariatul AGA din 28.01.2013 au fost legal asigurate, iar convocarea acţionarilor legal făcută, în contradicţie cu cele susţinute de recurenta-reclamantă.

Se arată de către intimată că pentru prima convocare din data de 27.01.2013 nu a fost realizat cvorumul necesar pentru valabilitatea lucrărilor adunării generale, precum si cele de majoritate necesare, la sediul societăţii prezentandu-se si reclamanta care nu deţine calitatea de acţionar la SC E P SA si alte patru persoane care au refuzat sa se legitimeze (aspect ce rezulta si din procesul verbal din data de 27.01.2013 depus la dosar de către reclamanta) pentru a se putea verifica calitatea de acţionar a acestora si daca sunt înscrişi in Registrul Acţionarilor.

Cu privire la şedinţa din data de 28.01.2013, se susţine că este neîntemeiata susţinerea reclamantei ca a fost împiedicata sa isi exercite dreptul de vot, in condiţiile in care reclamanta nu deţine calitatea de acţionar al E P SA, pe rolul instanţelor de judecata aflându-se mai multe litigii in acest sens.

Se precizează de către intimată că SC B P SRL nu este acţionarul legal al SC E P SA, nefiind înscrisă nici în Registrul Acţionarilor, nici la Oficiul Registrului Comerţului, iar pretinsa dobândire a acţiunilor societăţii de către reclamantă fiind în realitate o manoperă frauduloasă, contestată si nerecunoscută irevocabil de instanţa de judecata.

Cu privire la sentinţa pronunţata de Tribunalul Bucureşti in dosarul nr. 3538973/2012, se învederează că nu este irevocabila, împotriva acesteia fiind formulat recurs, inregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, iar la termenul din data de 05.02.2013 judecarea recursului a fost suspendat in temeiul art.244 pct.1 Cpr.civ.

Se arată că pe de altă parte, chiar modalitatea de prezentare a acestui iluzoriu acţionar la şedinţa Adunării Generale din 27-28.02.2013 a fost una ilegala, in condiţiile in care reclamanta s-a prezentat la o astfel de şedinţa prin intermediul unui avocat, contravenind atât dispoziţiilor legale, cat si prevederilor exprese ale convocatorului publicat.

Sunt invocate dispoziţiile art.125 alin. 3 din Legea 31/1990 şi se arată că prin convocatorul publicat s-a statuat cu privire la participarea prin mandatar la şedinţa AGA, în sensul reprezentării unui acţionar doar prin alt acţionar, mandatul urmând a fi depus la secretariatul AGA cel mai târziu pana la 15 ianuarie 2013. Totodată, exerciţiul dreptului de vot se face pe baza de procura speciala, fiecare acţionar având dreptul de a reprezenta si de a fi reprezentat in cadrul adunărilor generale ale acţionarilor conform normei de reprezentare stabilita prin actul constitutiv si conform art. 125 din Legea 31/1990.

Accesul la şedinţa adunării generale se face numai după ce o comisie din doua persoane numite de preşedinte verifica legalitatea participării la adunarea generala pe baza listelor de procuri speciale validate. Se arată că atât reclamanta cat si ceilalţi acţionari cunoşteau procedura prin care trebuia exercitat dreptul de vot Ia adunările din 27.012013 respectiv 28.01.2013.

Potrivit convocatorului pentru şedinţa adunării din 27.01.2013 respectiv 28.01.2013 acţionarii au fost informaţi asupra modalităţii de participare, parata respectând întocmai dispoziţiile actului constitutiv si dispoziţiile Legii 31/1990.

La şedinţa din data de 28.01.2013 s-a permis accesul in sala in care se desfăşura adunarea generala doar acţionarilor înscrişi in Registrul Acţionarilor si reprezentanţilor acţionarilor care au respectata procedura de depunere a mandatelor/procurilor in original la sediul societăţii. Sancţiunea nedepunerii in termen a procurilor in original, mai exact a unui exemplar original, consta in interzicerea exercitării dreptului de vot a acţionarilor in cauza, prin mandatarul desemnat. Prin urmare este evident ca toate susţinerile recurentei-reclamantei sunt neîntemeiate si in dezacord cu realitatea faptica.

Se arată că instanţa de fonda reţinut in mod corect ca reclamanta nu a făcut dovada ca Ia data de 28.01.2013 era înscrisa in Registrul Acţionarilor. SC B P SRL nu deţine calitatea de acţionar al SC E P SA, nefiind înscrisa nici în Registrul Acţionarilor societăţii, nici la Oficiul Registrului Comerţului, iar pretinsa dobândire a acţiunilor societăţii de către aceasta fiind în realitate o manoperă frauduloasă, contestată si nerecunoscută irevocabil de instanţa de judecata. Astfel, SC B P SRL nu are un interes legitim şi legal recunoscut, care sa fie aparat in prezenta cauza, iar admiterea recursului si anularea Hotărârilor AGA adoptate de acţionarii legali, aşa cum solicita, recurenta B ar deschide câmp liber pentru fraudarea intereselor societăţii E P SA si devalizării patrimoniului acesteia. Fata de precizările reclamantei-recurente, făcute in cererea de chemare in judecata si in cererea de recurs, referitoare la creanţa „certa, lichida si exigibila in valoare de 2.500.000 lei", rezultând din contractul de cesiune de creanţa încheiat intre reclamanta si SC N SRL., prin care a fost cesionata creanţa in valoare de 2.500.000 Iei către aceasta, rezultând din titlu executoriu reprezentat de Ordonanţa nr.4423/11.06.2012 pronunţata de Judecătoria Sibiu în dosarul nr.6030/306/2012, se învederează că, deşi nu face obiectul dedus judecaţii in prezenta cauza, in raport de precizările reclamantei, ca aceasta Ordonanţa a fost data cu încălcarea grava a normelor de competenta materiala, fiind anulata irevocabil prin Sentinţa pronunţata la data de 17.10.2013 de Judecătoria Sibiu in dosarul nr.7705/306/2012.

Se susţine că recurenta reclamantă, deşi arata in motivele cererii de chemare in judecata ca a „devenit acţionar majoritar" prin executarea silita a acţiunilor deţinute de R.E. in baza creanţei care face obiectul contractului de cesiune încheiat cu SC N SRL, omite intenţionat sa precizeze ca acest contract de cesiune a fost reziliat prin acordul părţilor inca din data de 27.12.2012.

Or, reclamanta deşi a reziliat acest contract înca din data de 27.12.2012, în cererea de chemare in judecata formulata in prezenta cauza la data de 29.01.2013, arata ca a adjudecat acţiunile la data de 31.08.2012 in baza unei creanţe, „certa, lichida si exigibila in valoare de 2.500.000 lei", rezultând din contractul de cesiune de creanţa încheiat cu SC N SRL, făcând abuz de drept procedural prin exercitarea cu rea-credinţa a drepturilor procesuale având ca scop şicanarea pârâtei si ducerea in eroare a instanţei de judecata.

Se precizează ca deşi pe rolul Judecătoriei Sibiu figura înregistrat dosarul nr. 7705/306/2012 înregistrat la data de 28.06.2012 având ca obiect cererea în anulare, formulata de R.E., in temeiul OUG 119/2007, împotriva Ordonanţei NR. 4423/11.06.2012 (ce a făcut obiectul contractului de cesiune de creanţa încheiat cu SC NEVIRO SRL) pronunţata de Judecătoria Sibiu in dosarul nr. 6030/306/2012 si aceasta nu era irevocabila, Ia data de 03.08.2012 in dosarul nr. 8982/306/2012 a fost admisa cererea de încuviinţarea a executării silite împotriva "debitoarei R.E." in baza "titlului executoriu reprezentat" de Ordonanţa 4423/11.06.2012, instanţa reţinând in mod eronat ca aceasta este "irevocabila". Se menţionează că in baza Ordonanţei 4423/11.06.2012, pronunţata de Judecătoria Sibiu in dosarul nr. 6030/306/2012, a mai fost formulata o cerere de încuviinţare a executării silite, înregistrata pe rolul Judecătoriei Sibiu la data de 17.07.2012 sub nr. 8434/306/2012 si soluţionat la data de 27.07.2012, instanţa retinand ca Ordonanţa 4423/11.06,2012 nu constituie titlu executoriu, nefiind irevocabila.

Se evidenţiază împrejurarea potrivit căreia creanţa cumpărata de SC B P SRL prin contractul de cesiune a făcut temeiul executării silite efectuata in dosarul executional nr. 174/2012 al BEJ T.F.L., in urma căruia, Ia data de 31.08.2012 au fost executate silit acţiunile lui R.E. la SC E P SA, cu încălcarea grava a dispoziţiilor legale specifice care confereau caracter de titlu executoriu doar unei ordonanţe de plata irevocabile. Ori, Ia momentul executării silite, respectiv 31.08.2012, Ordonanţa 4423/11.06.2012 pronunţata de Judecătoria Sibiu in dosarul nr. 6630/306/2012, nu era irevocabila, fiind atacata cu cerere in anulare de către debitoarea R.E.

Mai mult, prin Sentinţa pronunţata la data de 17.10.2013 de Judecătoria Sibiu in dosarul nr. 7705/306/2012. cererea in anulare a fost admisa. Ordonanţa nr. 4423/11.06.2012 pronunţata in dosarul nr. 6630/306/2012 de Judecătoria Sibiu, fiind anulata irevocabil, iar contractul de cesiune de creanţa încheiat intre reclamanta si SC N SRL având ca obiect creanţa in valoare de 2.500.000 lei, reprezentata de Ordonanţa nr.4423/11.06.2012 pronunţata de Judecătoria Sibiu in dosarul nr.603n/306/2012 a fost reziliat de comun acord inca din 27.12.2012.

Or, recurenta B P SRL isi justifica interesul in formularea numeroaselor cereri formulate împotriva SC E P SA (in cele peste 200 de dosare aflate pe rolul instanţelor din Bucureşti si aproximativ 60-70 de dosare aflate pe roiul instanţelor din Sibiu), arătând ca a adjudecat la data de 31.08.2012 in baza unei creanţe. „certa, lichida si exigibila in valoare de 2.500.000 Iei", rezultând din contractul de cesiune de creanţa încheiat cu SC N SRL, reprezentata de Ordonanţa nr.4423/11.06.2012 pronunţata de Judecătoria Sibiu in dosarul nr.6030/306/2012.

Susţine intimata că va depune înscrisuri cu privire la contractul de cesiune încheiat intre SC B SRL si N SRL, care a fost reziliat inca din 27.12.2012.

Se arată că in numele societăţii E P SA au fost formulate tot felul de cereri de modificare a actului constitutiv al societăţii, care au avut drept scop înstrăinarea tuturor bunurilor mobile si imobile ale societăţii SC E P SA. Se susţine că în prezent societatea se afla in imposibilitate de a-şi desfăşura activitatea, datorita devalizării totale a patrimoniului societăţii de către pretinsul acţionar SC B SRL si pretinsul administrator I.V. prin transferarea ilegala tocmai către SC B SRL a tuturor bunurilor mobile si imobile ale societăţii E P SA.

Se evidenţiază ca toate Hotărârile adoptate de acest iluzoriu acţionar in numele societăţii E P SA au fost anulate de către instanţele de judecata.

Cu privire la Sentinţa pronunţata de Tribunalul Bucureşti in dosarul nr. 35389/3/2012, Ia care face referire reclamanta, se învederează că nu este irevocabila, împotriva acesteia fiind formulat recurs, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

De asemenea, cesiunea pretinsa a fi operat prin contractul din data de 26.07.2012 încheiat cu M.G., nu a operat înregistrarea de drept, cesiunea putandu-si produce efecte potrivit dispoziţiilor legale si statutare precizate mai sus numai prin semnarea si operarea acesteia in registrul acţionarilor, cu respectarea cumulativa a acestor dispoziţii legale si statutare. Astfel, titlurile cu care se pretinde ca s-a dobândit calitatea de acţionar al SC B P SRL Ia E P SA, nu au nici măcar aparenta de legalitate in condiţiile in care pretinsa cesiune intre aceasta si M.G. s-a semnat cu încălcarea dispozitiilor legale si statutare referitoare Ia dreptul de preferinţa al acţionarilor interni la vânzarea acţiunilor in societăţile de tip închis, si cat timp intervenienta-intimata nu a probat dobândirea calităţii de acţionar prin efectuarea înregistrărilor legale (prevăzute de art. 98 din legea nr. 31/1990) ai statutare( Cap. VII din Actul constitutiv) in Registrul Acţionarilor si abia ulterior la Registrul Comerţului.

Se cere instanţei să observe că recurenta-reclamanta SC B P SRL nu a făcut nici un demers legal de înregistrare ca acţionar la SC E P SA ci a ales sa creeze confuzie şi haos prin formularea abuziva a unor cereri in numele societăţii, de modificarea a actului constitutiv în baza unor Hotărâri AGA adoptate in mod ilegal, Hotărâri anulate in totalitate de instanţele de judecata.

Consideră intimata ca aspectele învederate de către recurenta sunt neîntemeiate, in condiţiile in care hotărârea primei instanţe este temeinica si legala, instanţa observând in mod just si temeinic, ca aceasta nu a făcut dovada ca la data de 28.01.2013 era înscrisa in Registrul Acţionarilor.

În ceea ce priveşte pe l.V., se arată în esenţă că acesta, arogându-si în mod ilegal calitatea de administrator al SC E P SA, a încheiat mai multe acte si operaţiuni comerciale în numele societăţii, în mod ilegal si în frauda evidenta a patrimoniului societăţii si a acţionarilor legali ai acesteia.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs, în limitele sesizării sale, dar şi în raport de dispoziţiile art.3041 din Codul de procedură civilă, Curtea reţine următoarele:

Constată instanţa de control judiciar că o primă critică formulată de către reclamanta recurentă vizează nelegalitatea hotărârii instanţei de fond faţă de reţinerea în considerente a împrejurării potrivit cu care, la data convocării şi la data adunărilor ale căror hotărâri sunt contestate, sentinţa de suspendare a hotărârii AGA nr.4 din 01.11.2012 şi sentinţa de anulare a acesteia nu erau irevocabile.

Cu referire la această critică Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art.117 alin.1 din Legea nr.31/1990 adunarea generală este convocată de consiliul de administraţie, respectiv de directorat, ori de câte ori este necesar. În aceste context, instanţa de control judiciar observă că tribunalul a reţinut în mod corect situaţia de fapt constând în aceea că P.N. a fost numit în funcţia de administrator al societăţii pârâte prin hotărârea AGA nr.4/01.11.2012; prin sentinţa civilă nr.18959 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia a VI a Civilă la data de 7.12.2012 a fost admisă cererea de ordonanţă preşedinţială şi a fost suspendată executarea hotărârii AGA nr.4/1.11.2012 până la data soluţionării irevocabile a acţiunii în anulare promovată împotriva hotărârii menţionate, iar la data de 21.12.2012 au fost menţionate în registrul comerţului atât sentinţa civilă nr.18959, cât şi un certificat de grefă potrivit căruia împotriva acestei hotărâri judecătoreşti se formulase recurs.

În raport de această situaţie de fapt Curtea concluzionează că atât la data convocării prin publicare în Monitorul Oficial, 27.11.2012, dar şi la momentul ţinerii Adunărilor Acţionarilor ale căror hotărâri se cer a fi anulate, efectele hotărârii AGA din 1.11.2012 prin care P.N. fusese numit administrator erau suspendate.

 Deşi aceste premise au fost reţinute în mod corect de către instanţa de fond, Curtea constată că în mod netemeinic judecătorul a apreciat că efectele nemijlocite ale sentinţei de suspendare nu pot fi recunoscute în raport de dispoziţiile art.132 alin. ultim din Legea nr.31/1990. Se face o confuzie ce nu poate fi primită între opozabilitatea hotărârii de anulare şi caracterul executoriu al sentinţei de suspendare a efectelor hotărârii AGA; or, prin stipularea în mod expres în cadrul art.133 din Legea nr.31/1990 a posibilităţii de a cere, pe calea ordonanţei preşedinţiale, suspendarea hotărârii AGA, legiuitorul a înţeles să protejeze interesele persoanelor prejudiciate de efectele unei hotărâri aparent nelegale până la soluţionarea în mod irevocabil a acţiunii în anulare. În acest context, negarea caracterului executoriu al sentinţei nr.18959 din 7.12.2012 prin raportare la conţinutul art.132 alin. ultim din Legea nr.31/1990 reprezintă o aplicare greşită a legii, în înţelesul art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă. Curtea opinează că nu pot fi primite apărările intimatei pârâte în sensul că la cele două date P.N. figura în evidenţele Registrului Comerţului ca administrator deoarece această împrejurare nu este de natură să înfrângă efectele executorii ale sentinţei de suspendare.

Drept urmare, Curtea constată că atât la data convocării, cât şi la data prezidării celor două adunări generale ale acţionarilor, numitul P.N. nu putea exercita atribuţiile de administrator statutar, astfel încât au fost încălcate normele societare privitoare la convocarea adunărilor; pe cale de consecinţă, hotărârile adoptate sunt lovite de nulitate absolută, astfel încât, în raport de conţinutul dispoziţiilor art.312 alin.1 şi 3, art.304 pct.9 Cod procedură civilă şi în aplicarea dispoziţiilor art.132 alin.2 din Legea nr.31/1990, instanţa de control judiciar va admite recursul, va modifica în parte sentinţa atacată în sensul admiterii cererii reclamantei şi constatării nulităţii absolute a hotărârii Adunării Generale ordinare a acţionarilor SC E P SA nr. 1/28.01.2013, a hotărârii Adunării Generale ordinare a acţionarilor SC E P SA nr. 2/28.01.2013 şi a hotărârii Adunării Generale extraordinare a acţionarilor SC E P SA nr. 3/28.01.2013.

Cu privire la cel de al doilea motiv de recurs, Curtea evidenţiază că raţionamentul instanţei de fond a avut la bază aceeaşi interpretare şi aplicare a normelor legale cuprinse în art.132 alin. ultim din Legea nr.31/1990. În acest context, şi din această perspectivă criticile recurentei sunt întemeiate şi susţin soluţia de admitere a cererii introductive.

În ceea ce priveşte cea de a treia critică adusă hotărârii instanţei de fond pe calea recursului, referitoare la împiedicarea acţionarilor să participe la şedinţe şi să îşi exercite dreptul de vot, Curtea constată că recurenta reclamantă nu a probat, nici în cadrul căii de atac, împrejurarea că la momentul celor două adunări persoanele care au încercat să participe la şedinţe în numele acţionarului SC B P SRL au făcut dovada calităţii lor de reprezentant în condiţiile art.125 din Legea nr.31/1991. Contrar celor evidenţiate de reclamantă, instanţa a analizat neregularitatea invocată şi din perspectiva probării calităţii de acţionar. În cauză nu s-a reţinut o acoperire a cauzei de nulitate, aşa cum se susţine prin motivul de recurs, ci s-a avut în vedere necesitatea probării calităţii de reprezentant pentru exercitarea, în mod valabil, a dreptului de vot. În aceste condiţii, Curtea constată că, din această perspectivă, critica recurentei este nefondată.

Cu referire la cel de al patrulea motiv de recurs, Curtea subliniază că şi în ceea ce priveşte criticile raportate la dreptul de vot exercitat de T C SRL reclamanta porneşte de la prezumţia că această persoană juridică a votat în cadrul adunărilor. Or, din cercetarea procesului verbal al adunării (fila 81 şi urm. dosar fond), rezultă nemijlocit că reprezentantului SC T C SRL nu i s-a permis să voteze, tocmai ca efect al deciziei civile nr.2256R din 3.12.2012; prin urmare, ipoteza valorificată de către parte este eronată, iar hotărârile analizate nu au fost adoptate în urma manifestării voinţei acestei persoane juridice. În aceste condiţii, acest motiv de recurs este nefondat şi nu va fi însuşit de către instanţa de control judiciar.

Pentru toate argumentele expuse Curtea, în temeiul art.312 alin.1 şi 3, art.304 pct.9 Cod procedură civilă, a admis recursul, a modificat în parte sentinţa atacată în sensul admiterii cererii reclamantei şi constatării nulităţii absolute a hotărârii Adunării Generale ordinare a acţionarilor SC E P SA nr. 1/28.01.2013, a hotărârii Adunării Generale ordinare a acţionarilor SC E P SA nr. 2/28.01.2013 şi  a hotărârii Adunării Generale extraordinare a acţionarilor SC E P SA nr. 3/28.01.2013. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.

În considerarea dispoziţiilor art.274 din Codul de procedură civilă şi reţinând culpa procesuală a intimatei pârâte, Curtea a admis cererea recurentei şi a obligat partea căzută în pretenţii la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă de timbru şi timbru judiciar, în cuantum de 54,8 lei.

Domenii speta

Spete similare