Pretenţii

Sentinţă comercială 4802 din 18.11.2010


Prin cererea adresata acestei instantei, înregistrata sub nr.3661/86 din 29.03.2010, reclamantul F.G. a solicitat obligarea pârâtelor Directia Generala a Finantelor Publice Suceava-Administratia Finantelor Publice Comunale Siret si Administratia Fondului pentru Mediu la restituirea sumei de 6.531 lei reprezentând taxa de poluare, achitata conform chitantei seria TS4A nr.1551963 din 16.03.2009, cu dobânda legala calculata potrivit disp.art.124 alin.2, 120 alin.7 Cod proc. fiscala, de la data efectuarii platii si pâna la restituirea integrala a sumei achitata, precum si plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii, reclamantul a aratat urmatoarele:

A achizitionat din Germania un autovehicul second-hand, marca BMW, iar pentru înmatricularea acestuia în România a fost nevoit sa achite suma de 6.531 lei reprezentând taxa pe poluare pentru autovehicule, plata efectuând-o în contul Trezoreriei Siret prin chitanta seria TS4A nr.1551963 din 16.03.2009.

Taxa pe poluare a fost instituita prin O.U.G. nr.50/2008, cu modificarile si completarile ei ulterioare, ce a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008, fiind abrogate astfel dispozitiile art.214 alin.1-214 alin.3 din Codul Fiscal, ce prevedeau plata taxei de prima înmatriculare a autoturismelor înscrise pentru prima data în România.

Potrivit O.U.G. nr.50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se datoreaza aceasta taxa pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) si N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite în Reglementarile privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 211/2003 (art.3).

Potrivit O.U.G. nr.208/2008, pentru stabilirea unor masuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, autovehiculele a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc si care se înmatriculeaza pentru prima data în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene începând cu data de 15 decembrie 2008 se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilita potrivit prevederilor O.U.O. nr. 50/2008. Aceste prevederi se aplica pâna la data de 31 decembrie 2009 inclusiv (III).

OUG nr.208/2008 a fost abrogata prin OUG nr.218/2008 privind modificarea OUG nr.50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.

Conform art.III al.1 si 2 din OG nr.50/2008, „Autovehiculele M1 cu norma de poluare EURO 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculeaza pentru prima data în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 inclusiv, se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilita potrivit prevederilor OUG. 50/2008.

(2)Autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2000 cmc, precum si tuturor autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, înmatriculate pentru prima data în afara Uniunii Europene si care se înmatriculeaza în România, li se aplica taxele prevazute în anexele 1 si 2”.

Conform art.90 paragraful 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene "nici un stat membru nu aplica direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare."

De asemenea, conform Hotarârii CJE în cauza Weigel, obiectivul reglementarii comunitare este asigurarea liberei circulatii a marfurilor între statele comunitare în conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricarei forme de protectie care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenite din alte state membre.

Având în vedere ca de la 1 ianuarie 2007 România a devenit stat membru al Uniunii Europene, iar potrivit art.148 din Constitutia României „ca urmare a aderarii prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte prevederi comunitare obligatorii, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare” iar "Parlamentul, Presedintele României, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la îndeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alin.2”, apreciaza ca dispozitiile privitoare la taxa de poluare contravin dispozitiilor comunitare, întrucât sunt destinate sa diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene.

In fine, arata reclamantul ca de la data de 16.03.2009, data efectuarii platii, a fost lipsita de suma de 6.531 lei, motiv pentru care solicita ca pârâtele sa fie obligate la plata dobânzii legale, dobânda ce va fi calculata potrivit art.124 alin.2 si art.120 alin.7 Cod proc. fiscala.

In drept, reclamantul a invocat disp. art.7 din Legea nr.554/2004, art.148 din Constitutia României, art.90 par.1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, art.1084 rap. la art.1082 Cod civil, art.274 Cod proc. civ.

In dovedire, reclamantul a depus la dosar înscrisuri (f.6-15).

Pârâta Administratia Fondului pentru Mediu  prin întâmpinare a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiata.

În primul rând a aratat ca Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 802119.05.2009, analizând criticile aduse OUG nr. 5012008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, a retinut ca prin acest act normativ a fost realizata „obligatia pozitiva a statului român de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru exercitarea dreptului la un mediu sanatos; acest act normativ taxeaza, în functie de anumite criterii, autovehiculele pentru poluarea pe care o produc. De altfel sub aspect fiscal, o atare taxa este expresia la nivel legal a textului constitutional al art. 35”.

Ca atare, prin decizia mentionata, Curtea a respins ca neîntemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor OUG nr. 5012008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, în ansamblu, si, în special, a celor ale art. 11 din aceeasi ordonanta de urgenta.

Prin urmare, argumentele reclamantului privind incompatibilitatea taxei de poluare achitata de acesta, cu domeniul de aplicare al art.110 CE (fost 90), nu sunt justificate pentru motivele mai sus evocate.

În al doilea rând a invocat exceptia de inadmisibilitate a actiunii formulate de reclamant, motivata de faptul ca acesta nu ataca un act administrativ sau un act administrativ fiscal, nici un raspuns la o plângere prealabila/contestatie administrativa sau un refuz nejustificat. Practic, obiectul actiunii este restituirea unei sume achitate în prealabil în temeiul legii, iar acesta nu poate fi solutionat de instanta de contencios administrativ care, esentialmente, este chemata sa cenzureze acte administrative emise de autoritati publice.

Reclamantul nu invoca si nu solicita anularea niciunui act administrativ emis de pârâta AFP si nici nu solicita sa se constate refuzul nejustificat de solutionare a cererii sale de restituire, actiunea sa având ca obiect dispunerea restituirii sumei achitate cu titlu  de taxa de poluare.

În speta, actul administrativ vatamator îl reprezinta nu plata taxei speciale pentru autoturism, ci actul administrativ prin care a fost stabilita taxa de poluare sau prin care a fost solutionata cererea de restituire formulata de reclamant.

Or, Întrucât interesul de a actiona în justitie, pe calea contenciosului administrativ, este legitimat de vatamarea unui drept subiectiv sau interes legitim nascut din existenta unui act administrativa carui anulare trebuie solicitata de cel ce se considera pagubit, si, totodata, având în vedere obiectul cererii formulate de reclamant, considera prezenta actiune ca fiind inadmisibila.

Pe fondul cauzei a aratat ca, potrivit dispozitiilor art. 148 alin. 2 din Constitutia României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, înlaturând, practic, în temeiul principiului preeminentei dreptului comunitar, de la aplicare prevederile interne contrare. Alineatul 4 al aceluiasi articol, prevede ca, între alte institutii, autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la îndeplinire a obligatiilor rezultate din alin. 2 mentionat. Totodata, potrivit art.90 paragraful 1 din tratatul Comunitatii Europene, invocat de catre recurent, "niciun stat membru nu aplica; direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare".

În consecinta, prevederile mentionate din Tratat limiteaza libertatea statelor în materie fiscala de a restrictiona libera circulatie a marfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii si protectioniste. Astfel, art.90 (1) interzice discriminarea fiscala între produsele importate si cele provenind de pe piata interna si care sunt de natura similara.

Reclamantul ar fi trebuit sa produca probe din care rezulte fara dubiu ca taxele pe care le aplica statul român sunt superioare celor din statul din care reclamantul si-a achizitionat autoturismul.

 A mai sustinut chemata în garantie ca nu e incompatibil cu dreptul comunitar un impozit impus autoturismelor second hand, importate din alt stat membru al UE, cu prilejul primei înmatriculari în România, daca acesta se percepe doar o singura data, la data primei înmatriculari în România, pentru toate autovehiculele înmatriculate în România, fie ele noi ori second hand, fabricate pe teritoriul national ori importate din alte state membre daca cuantumul acestui impozit impus autoturismelor second hand, importate din alt stat membru, unde au si fost înmatriculate, are un cuantum aproximativ egal cu valoarea reziduala a impozitului, în speta a taxei de poluare, încorporat în valoarea de piata a vehiculelor similare înmatriculate anterior În România, supuse aceluiasi tip de impozit la prima lor înmatriculare si, care, potrivit reglementarii interne se restituie la scoaterea autoturismului din parcul national, fie prin export, fie prin distrugere.

Prin urmare, atât timp cât taxa pe poluare perceputa pentru prima înmatriculare a autoturismului cumparat de recurent este egala cu valoarea reziduala a taxei pentru un autoturism identic cu cel cumparat de reclamant, scos din parcul auto national în aceeasi zi cu cea în care s-a solicitat înmatricularea primului, exigentele stipulate de CJCE cu ocazia solutionarii actiunii preliminare în cauzele reunite C-290 12005 Nadasdi si C-333 12005 Nemeth sunt respectate.

 Comisia Europeana a apreciat OUG nr. 50/2008, aplicabila raportului juridic dedus judecatii, a fi conforma normelor dreptului comunitar, drept pentru care procedura de infrigement declansata împotriva României drept urmare a instituirii taxei de prima înmatriculare prin prevederile art. 214 din Codul Fiscal, a fost ridicata odata cu adoptarea OUG nr. 5012008.

Cât priveste capatul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecata si a dobânzii legale, considera ca pârâta AFP nu poate fi obligata la plata acestora, în primul rând pentru ca nu a stabilit suma de plata reprezentând taxa pe poluare, respectiv nu a emis actul administrativ Decizia de calcul, si, în al doilea rând, pentru ca virarea sumelor în bugetul Fondului pentru mediu se face în temeiul OUG nr. 50/2008, neputând fi retinuta vreo culpa.

Suma aferenta taxei pe poluare este virata în contul AFP de catre organul fiscal, care calculeaza si încaseaza taxa în temeiul legii, pârâta nefacând nicio operatiune legata de acestea, Administratia Fondului pentru Mediu nu este titulara vreunei obligatii în raport de contribuabil, astfel încât nu poate fi obligata la plata unei dobânzi legale,

Aplicabilitate au prevederile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

Potrivit prevederilor O,G, nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dobânda cuvenita contribuabililor În materie fiscala este datorata din prima zi dupa expirarea termenului legal de 45 de zile pentru solutionarea cererii de restituire. Prin urmare, nu se cuvine plata daunelor începând cu data platii taxei. alia cum a solicitat reclamanta.

Astfel, daca instanta fondului hotaraste, de principiu, acordarea dobânzii, în mod corect si legal ar trebui sa fie vorba de dobânda calculata si acordata potrivit O.G. nr. 9212003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Adica, dupa ce contribuabilul a formulat cerere de restituire la organul fiscal competent si acesta i-a respins-o, se adreseaza instantei de judecata care acorda dobânda începând cu data respingerii cererii de restituire de catre organul fiscal.

În drept,  a invocat dispozitiile art. 115 Cod de procedura civila.

În conformitate cu disp. art.137 Cod proc. civ., examinând cu prioritate exceptia inadmisibilitatii cererii invocata de pârâta AFM, instanta constata ca aceasta nu este data, atât timp cât, în conformitate cu disp. art.1 din Legea nr.554/2004, „orice persoana care se considera vatamata într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atât privat, cât si public”.

Examinând actele si lucrarile dosarului asupra cauzei de fata instanta constata urmatoarele:

Reclamanta a achitat taxa de poluare în suma de 6.531 lei la data de 16.03.2009 (fila 10 dosar), dupa adoptarea OUG nr.218/2008.

Dreptul comunitar este incident în speta, mai exact disp.art.90 alin.1 TCE (art.110 TFUE), care interzic orice discriminare între produsele nationale si produsele altor state membre, asadar si o discriminare determinata de o diferenta între impozitele aplicate „produsele altor state membre” si impozitele „interne de orice natura care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare”.

Asadar, discriminarea la care se refera acest text legal are în vedere o comparatie între nivelul de impozitare a produselor altor state membre ale Uniunii Europene, în comparatie cu nivelul de impozitare a produselor de pe piata interna a Statului Român.

Curtea considera ca art.90 din Tratatul Instituind Comunitatea Europeana este aplicabil în privinta taxei speciale de prima înmatriculare platita de reclamant  si contestata în prezenta cauza, considerentele expuse de Curtea Europeana de Justitie din 5 decembrie 2006 – data în cauzele reunite C-290/05 si C-333/05, Akos Nâdasdi c. Vam-es Penzugyorseg Eszak-Alfoldi Regionalis Parancsnoksâga respectiv Ilona Nemeth c.Vam-es Penzugyorseg Del-Alfoldi Regionalis Parancsnoksâga fiind relevante în acest sens:

Asa cum Curtea a statuat deja, în sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeana art. 90 suplimenteaza dispozitiile referitoare la abolirea taxelor vamale si a masurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulatie a marfurilor Între statele membre în conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricaror forme de protectie care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discrimineaza produsele provenite din alte state membre (cauzele reunite C-393/04 si C-41/05, Air Liquide Industries Belgium.

Conform unei jurisprudente bine stabilite, art. 90 par.1 din TCE (art.110 TFUE) este încalcat atunci când taxa aplicata produselor importate si taxa aplicata produselor nationale similare sunt calculate diferit pe baza unor criterii care conduc, chiar daca numai în anumite cazuri, la un nivel al taxei mai mare în cazul produselor importate (a se vedea cauza Weige1, par. 67, precum si jurisprudenta acolo citata). Totusi, chiar daca nu sunt îndeplinite conditiile pentru existenta unei asemenea discriminari, impozitarea poate fi discriminatorie în mod indirect, datorita efectelor pe care le produce.

Potrivit art. III al.1 din O.U. G. nr. 218/2008, „autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculeaza pentru prima data în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 inclusiv, se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilita potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008”, iar potrivit alin.2 din acelasi articol, „autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4, înmatriculate pentru prima data în afara Uniunii Europene si care se înmatriculeaza în România, li se aplica taxele prevazute în anexele nr. 1 si 2”.

Rezulta asadar ca în prezent a fost înlaturata taxa de poluare pentru autoturismele noi EURO 4, ce au capacitatea cilindrica mai mica de 2000 mc. Or, este de notorietate ca în România sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici. Astfel, consumatorii sunt directionati spre un autoturism nou fabricat în România, fapt dovedit tot de împrejurarea de notorietate ca pretul la care sunt achizitionate autoturismele second hand dintr-o alta tara este pret apropriat de pretul autoturismului nou fabricat în România.

Aspectul esential ce trebuie retinut este acela ca autoturismele fabricate în România sunt scutite de plata taxei de poluare, fapt ce contravine art. 90 T.C.E. (art.110 TFUE), întrucât achizitionarea unui autoturism cu o capacitate mai mare de 2000 m.c. (care nu este fabricat în România) impune achitarea taxei de poluare.

Este locul a fi amintita cauza Humblot (112/84) solutionata de C.J.C.E. În respectiva cauza, autoturismele clasificate pâna la 16 cai putere fiscali (C.V. ¬chevaux vapeur) erau supuse unei taxari graduale de pâna la 1100 franci iar cele peste 16 C.V. erau taxate cu o singura suma de 5000 franci. La acea data nu se fabricau în Franta autoturisme de peste 16 C.V. si de aceea toate autoturismele pentru care se percepea taxarea mai mare de 5000 franci erau importate. Curtea a retinut ca taxa de 5000 franci a fost fixata la un asemenea nivel încât numai autovehiculele importate pot fi subiectul acesteia. În mod similar, în actuala reglementare a O.U.G. nr.50/2008 modificata prin O.U.G. nr. 218/2008 si nr. 7/2009, un autoturism nou fabricat în România, cu o capacitate de sub 2000 c. m c. este scutit de plata taxei de poluare iar achizitionarea unui autoturism nou cu o capacitate mai mare de 2000 m.c. (ce nu sunt fabricate în România ci doar în strainatate) impune achitarea taxei de poluare. Art. 90 din T.C.E. este încalcat si în situatia achizitionarii din alta tara a unui autoturism second - hand cu o capacitate sub 2000 c.m.c. întrucât majoritatea acestor autoturisme achizitionate nu au norma de poluare EURO 4 pentru a fi scutite de la plata taxei.

Dupa aderarea României la U.E. nu este admisibila favorizarea vânzarii autoturismelor noi fabricate în România si nici favorizarea autoturismelor second ¬hand deja înmatriculate în România ( ce pot fi considerate autoturisme nationale) atâta timp cât norma fiscala nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate influentând astfel alegerea consumatorilor (C.J.C.E, nr. Hotarârea din 7 mai 1987, cauza 193/85 Cooperativa CO - FRUTTA S.R.L. c. ADMINISTRAZIONE dell Finanze della STATO).

Cu privire la dobânda fiscala solicitata, aceasta se aplica în baza art.124 Cod proc. fiscala, care stipuleaza ca pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobânda care este la nivelul majorarilor de întârziere prevazute de acest cod si care se calculeaza din ziua urmatoare expirarii termenului prevazut la art.117 alin.2 sau la art.70, dupa caz.

In speta, se aplica termenul prevazut la art.70 alin.1 din OG nr.93/2002 potrivit caruia, cererile depuse de contribuabil potrivit prezentului cod se solutioneaza de organul fiscal în 45 de zile de la înregistrare.

Fata de aceste considerente, instanta urmeaza a respinge ca nefondata exceptia inadmisibilitatii invocata de pârâta AFM, a admite în parte actiunea formulata de reclamantul F. G. si a obliga pârâta D.G.F.P. Suceava-AFPC Siret sa restituie reclamantei suma de 6.531 lei reprezentând taxa de poluare, achitata cu chitanta seria TS4A nr.1551963 din 16.03.2009, precum si dobânda fiscala prevazuta de art.124 Cod proc. fiscala.

În temeiul art.274 Cod proc. civ. va fi obligata pârâta D.G.F.P. Suceava-AFPC Siret, care a cazut în pretentii, sa plateasca reclamantului cheltuielile de judecata în suma de 42 lei, reprezentând taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.

În ceea ce priveste cererea reclamantului de obligare a pârâtei Administratia Fondului pentru Mediu la restituirea sumei de 6.531 lei, instanta constata ca acesta este nefondata, motivat de faptul ca taxa de poluare nu este încasata de catre aceasta institutie, ci este virata la fondul de mediu de catre organul fiscal.

Domenii speta