Infractiunea de trafic de persoane,prevazuta de art. 12 alin.1 din Legea nr. 678/2001. Analiza probelor administrate în cauza. Latura civila.

Infractiunea de trafic de persoane,prevazuta

 de art. 12 alin.1 din Legea nr. 678/2001.

Analiza probelor administrate în cauza.

Latura civila.

SENTINTA PENALA NR.72/P/1.04.2009

Prin rechizitoriul D. I. I. C. O. T.- Biroul Teritorial Neamt s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului B. G. pentru savârsirea infractiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal împotriva partilor vatamate L. M., D. N., L. V., S. V., T. D., P. L., F. I. si H. R. si punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a aceluiasi inculpat pentru savârsirea infractiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal împotriva partilor vatamate S. C. si C. P..

Analizând probele administrate în cursul urmaririi penale si în cursul cercetarii judecatoresti, instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:

La sfârsitul lunii februarie 2008, partea vatamata L. M. a fost contactat de o persoana de sex masculin, neidentificata, în vederea prestarii unor munci foarte bine remunerate si în conditii bune, în Grecia. Aceasta persoana i-a adus la cunostinta ca detalii îi vor fi oferite de o persoana de sex feminin pe nume „Crina”, care-l va contacta. Totodata, i-a cerut sa mai gaseasca alte trei persoane dispuse sa lucreze în aceste conditii.

L. M., fiind de acord cu oferta, i-a contactat pe S. V., L.V. si D. N., care si ei au fost de acord. L. M. a fost contactat telefonic de “Crina”, care i-a oferit mai multe detalii: activitatea urma a fi efectuata în agricultura, respectiv un abator, salarizarea era de 600 euro pentru prima luna, urmând a creste ulterior, cazarea era asigurata în mod gratuit în conditii bune, iar hrana era de asemenea gratuita.

Cei patru s-au întâlnit cu „Crina” în municipiului Roman, unde au primit din nou explicatii si asigurari despre conditiile bune de munca, dar au aflat si ca deplasarea si încadrarea în munca în Grecia erau în fapt organizate de catre o alta persoana pe nume „Gelu”, ea având doar rolul de intermediar.

Cele patru parti vatamate împreuna cu “Crina” s-au deplasat în municipiului Brasov, unde s-au întâlnit cu „Gelu”, care a fost identificat ulterior ca fiind inculpatul. De la inculpat partile vatamate au primit din nou asigurari despre conditiile bune de munca, dar au aflat si ca salariul lunar va fi de 500 euro si nu de 600 euro cum le-a spus „Crina”, cu posibilitatea ca ulterior sa creasca.

Fiind de acord cu plecarea si în aceste conditii, cele patru parti vatamate au fost transportate de inculpat din România în Grecia cu ajutorul unui autoturism marca VW,  pe care l-a condus.

În zona orasului Patra din Grecia, cele patru parti vatamate au aflat de la inculpat ca locurile de munca promise nu mai sunt libere si ca va trebui sa lucreze în alte locuri, urmând a se desparti. Desi nu au fost de acord sa lucreze în locuri diferite, victimele au fost nevoite sa accepte pentru ca nu aveau bani pentru a se întoarce în tara, iar acesta le-a spus ca vor fi abandonati în Grecia si vor fi urmariti pentru a se achita de datoria reprezentând contravaloarea transportului.

Inculpatul i-a transportat pe L. M. si D.N. la o crescatorie de bovine, unde le-a cerut sa predea actele de identitate, explicându-le ca acest fapt este necesar pentru ca administratorul grec sa se asigure de recuperarea unui eventual prejudiciu produs ulterior de catre partile vatamate. Aceasta justificare este mincinoasa, pentru ca inculpatul urmarea de fapt sa aiba controlul asupra partilor vatamate, pentru ca acestea sa nu se poata întoarce în tara. În schimbul celor doi, inculpatul a primit de la grec o suma de bani, însa nu s-a putut stabili exact cuantumul ei.

Dupa o saptamâna de lucru, partile vatamate i-au cerut grecului sa le dea o parte din salariul pe prima luna, pentru a trimite bani rudelor din tara. Atunci au aflat ca banii pentru primele doua luni au fost încasati de inculpat si ca salariul nu era de 500 euro lunar, ci mult mai mic.

În aceste conditii, partile vatamate au hotarât sa se întoarca în tara, însa au întâmpinat multe dificultati, datorita lipsei banilor si a actelor de identitate. Cu ajutorul grecului pentru care au lucrat dar si a rudelor din tara care au contactat alti români din Grecia, cele doua parti vatamate au reusit sa revina în tara.

Partea vatamata S. V. a fost transportat de inculpat la o ferma de crestere a oilor, aflata într-o localitate al carei nume victima nu l-a retinut. Dupa câteva zile, acesta i-a cerut grecului o parte din salariu, însa a aflat ca nu va primi nimic timp de doua luni de zile întrucât banii i-au fost dati inculpatului. Nu s-a putut stabili exact suma de bani pe care inculpatul a primit-o de la grec pentru partea vatamata S. V., ci doar ca a primit o suma de bani.

Desi actele de identitate se aflau la grec, iar acesta nu dorea sa i le restituie, amenintându-l sa nu paraseasca locul de munca pâna când nu achita suma de bani pe care i-a dat-o inculpatului pentru el, partea vatamata a reusit sa paraseasca locul de munca, a strabatut pe jos aproximativ 18 km pâna în localitatea Patra, în aceasta perioada hranindu-se doar cu portocale culese din pomii aflati pe marginea drumului.

În orasul Patra,  S. V. a fost ajutat de un cetatean român  care l-a condus la o sectie de politie. Organele de politie din Grecia au recuperat actul de identitate al victimei si i l-au restituit acesteia.

Întrucât nu avea mijloace materiale pentru a se reîntoarce în România, partea vatamata a ramas în Grecia, angajându-se cu ajutorul cetateanului român la o ferma de porci. La un moment dat, la ferma respectiva a aparut inculpatul B. G., care l-a lovit, reprosându-i faptul ca a parasit ferma initiala si prin aceasta i-a cauzat o paguba. Folosind acte de violenta si amenintari, inculpatul a reusit sa obtina de la administratorul fermei de porci o suma de bani despre care a afirmat ca-i era datorata de S. V., aceasta suma fiind ulterior retinuta din salariul partii vatamate. La aceasta ferma, S. V. a lucrat din luna martie 2008 pâna în iunie 2008, primind doar 200 de euro, cu care a reusit sa revina în tara.

Partea vatamata L. V. a fost predat de catre inculpat administratorului unei ferme de oi, situata într-o localitate despre care acesta a retinut ca se numeste Maho. Partea vatamata a aflat de la grec ca salariul va fi de 350 de euro lunar, însa în prima luna nu va fi platit pentru ca i-a dat bani inculpatului pentru el. Victima a primit de la grec aproximativ 10 euro lunar cu care a cumparat cartele telefonice si a contactat rudele din tara. Desi partea vatamata i-a solicitat de mai multe ori grecului sa-i dea o suma de bani care sa-i permita reîntoarcerea în tara, acest lucru s-a întâmplat doar la începutul lunii septembrie 2008, când S. V. a primit suma de 200 euro cu care a achitat contravaloarea transportului pâna în România.

În ziua de 27 august 2008, fiind în cautarea unor persoane pe care sa le transporte ulterior în Grecia pentru a fi exploatate prin munca,  inculpatul a luat legatura telefonic în mod accidental cu partea vatamata S.. C., careia i-a solicitat mai multe detalii legate de persoana si starea sa materiala si i-a propus deplasarea la munca în Grecia. Inculpatul i-a spus ca salariul va fi de cel putin 500-600 euro în prima luna, masa si cazarea gratuite, transportul gratuit iar conditiile de cazare foarte bune si i-a cerut sa gaseasca si alte persoane dornice sa munceasca în aceste conditii.

Pentru a-i convinge, inculpatul a purtat mai multe convorbiri telefonice cu partile vatamate S. C., C. P., dar si cu sotia acestuia, martora  C. G. J.. Acestia au reusit sa convinga si alte persoane, respectiv B. C., L. V., L. T., G. V. si D. C.. Acestor parti vatamate, inculpatul le-a spus ca le poate oferi în Grecia locuri de munca în constructii, agricultura si turism, însa, în aceasta perioada, inculpatul a purtat convorbiri telefonice cu cetateanul grec “Mihali” si cu concubina acestuia “Maria”, din care reiese ca urmau sa fie transportate direct la ferma cetateanului grec.

În ziua de 03 septembrie 2008, victimele s-au deplasat cu ajutorul mijloacelor de transport în comun pâna în municipiul Bucuresti, unde au fost asteptate de inculpat, care le-a urcat într-un microbuz marca VW,  proprietatea fiicei sale, si le-a transportat pâna în Grecia, la ferma de pui administrata de “MIHALI”. Aici, au fost deposedate de actele de identitate si cazate în aceeasi încapere, în conditii improprii. Totodata, au aflat alte conditii decât cele comunicate initial în România, respectiv salariul de 400 euro si nu de 600 euro pe luna, mâncarea nu era gratuita, alimentele urmând a fi cumparate de catre victime, iar pentru prima luna nu primeau salariu, întrucât cei 400 euro urmau a fi predati inculpatului B. G.

Partile vatamate au fost nemultumite de noile conditii, iar a doua zi, partile vatamate C. P. si G. V. au parasit ferma. Cu toate ca au dorit si ele sa paraseasca ferma, celelalte victime au refuzat sa plece pe moment, pentru ca nu aveau nici o suma de bani asupra lor si nici actele de identitate.

Partea vatamata C. P. a reusit sa o contacteze telefonic pe sotia sa, aceasta din urma luând legatura imediat cu inculpatul, caruia i-a reprosat conditiile în care a fost lasat sotul ei. În aceeasi zi, partile vatamate C. P. si G. V. au fost gasite de inculpat în localitatea din Grecia în care se aflau, acesta încercând sa le convinga sa revina la locul de munca la care fusesera transportate initial, lucru pe care victimele l-au refuzat. În aceste conditii, inculpatul a transportat victimele în România, însa le-a comunicat ca au datorii la dânsul pentru faptul ca s-au plimbat în Grecia pe banii sai si ca vor achita aceasta datorie printr-o eventuala noua deplasare  sau prin gasirea altor persoane care sa fie dispuse sa mearga la munca în Grecia.

Celelalte cinci victime au ramas sa munceasca la ferma avicola administrata de “MIHALI”. Dupa aproximativ 11 zile, partea vatamata S. C. a fost luata din nou de catre inculpat si transportata într-o alta locatie, cu scopul de a munci la îngrijirea unei batrâne. Actul de identitate al victimei a fost preluat de catre inculpat de la Mihali si predat noului angajator, respectiv fiul batrânei. Si acesta din urma i-a comunicat partii vatamate ca nu va primi nici un ban timp de o luna de zile, întrucât suma datorata a fost deja predata inculpatului Burete Gheorghe.

Partea vatamata a ramas în noua locatie aproximativ 14 zile, dupa care a fost lasata sa plece în urma amenintarilor pe care le-a facut si anume ca, în caz contrar, se va sinucide. La data de 1.10.2008, partea vatamata S. C. a revenit în România cu un autocar.

La sfârsitul lunii septembrie 2008, “Mihali” si “Maria” i-au solicitat inculpatului sa aduca cât mai repede o noua serie de muncitori, care sa execute lucrari urgente si care sa compenseze plecarea sau fuga unor victime plasate anterior, astfel ca a încercat sa gaseasca alte persoane.

Inculpatul a apelat la D. N., care racolase anterior si alte victime din zona judetului Vâlcea si care i-a promis ca-i va gasi cel putin sapte persoane pe care sa i le trimita în vederea transportului si plasarii în Grecia, dar, desi a primit si sume de bani în avans de la inculpat, nu si-a onorat promisiunea si nu a trimis inculpatului nici o persoana.

La data de 25.09.2008, inculpatul a luat legatura telefonic cu partea vatamata T. D., al carei sot se afla în Grecia, fiind transportat anterior tot de catre inculpat si i-a comunicat ca a gasit un loc de munca pentru dânsa la îngrijirea unei batrâne în Grecia, salariul urmând a fi de 700-800  euro pe luna, masa si cazarea fiind gratuite. Totodata, i-a cerut lui T.. D. sa gaseasca cât mai multe persoane dornice sa lucreze în Grecia, în aceste conditii.

Partea vatamata T. D. a fost de acord si a cautat în anturajul sau persoane care sa doreasca sa faca deplasarea în Grecia la munca, în conditii foarte bune. Desi initial mai multe persoane s-au aratat interesate de oferta, în final singurul care s-a deplasat efectiv în Grecia a fost partea vatamata P. L.

T. D. si P. L. s-au deplasat cu trenul în Bucuresti, unde au fost asteptati de inculpat, care a fost nemultumit de numarul prea mic de persoane pe care urma sa le transporte.

Inculpatul l-a contactat pe „Adi”, domiciliat în orasul Uricani, jud. Hunedoara, si a intrat în legatura cu partea vatamata F. I., domiciliat în acelasi oras. Întrucât acesta nu avea loc de munca, s-a aratat interesat de oferta prezentata de catre inculpat prin intermediul lui Adi, de a merge la munca în Grecia pentru a lucra la o ferma de cresterea porcinelor, cu un salariu de 600 euro lunar, masa si cazarea fiind gratuite. De aceasta oferta s-a aratat interesata si partea vatamata H. R., prieten cu F. I., acesta exprimându-si disponibilitatea de a se deplasa în Grecia în conditiile ce-i fusesera expuse lui F. I.. Inculpatul l-a contactat telefonic pe F. I. si i-a confirmat conditiile de munca prezentate de “Adi”, solicitându-i ca, împreuna cu H. R., sa se deplaseze pe raza municipiului Bucuresti, unde urmau sa se întâlneasca.

La data de 30.09.2008, toate cele patru parti vatamate, respectiv T. D., P. L., F. I. si H. R., s-au întâlnit cu inculpatul în Gara de Nord din Bucuresti. Imediat dupa întâlnire, între inculpat si H. R. a avut loc o discutie în contradictoriu, în urma careia H. R. si F. I. au refuzat sa continue deplasarea, coborând din autovehiculul condus de inculpat. A doua zi, cele doua parti vatamate si-au exprimat telefonic disponibilitatea de a continua deplasarea în Grecia, având în vedere faptul  ca nu aveau o alta optiune si se aflau la o distanta importanta de domiciliu, fara a avea în posesie vreo suma de bani, care sa le permita reîntoarcerea acasa.

În perioada, 30.09.2008-01.10.2008, inculpatul a cautat noi victime, atât telefonic, prin intermediul racolatorilor pe care-i cunostea, cât si prin deplasarea în teren, inclusiv pe raza comunei Grecesti, jud. Dolj, localitate în care se aflau rude ale partii vatamate T. D.. Nu a mai reusit, însa, sa gaseasca nicio persoana.

Înainte de a deplasa victimele pe teritoriul Greciei, inculpatul a fost surprins în flagrant, în timp ce le transporta pe raza municipiului Bucuresti.

Din cele anterior expuse, rezulta ca, în cursul anului 2008, inculpatul a desfasurat constant, în baza aceleiasi rezolutii infractionale, activitati de recrutare prin înselaciune, transportare si plasare  în Republica Grecia, în vederea exploatarii prin munca, a unor victime cetateni români, profitând de starea de vulnerabilitate în  care acestea se aflau, în special  din cauza conditiilor materiale precare. Inculpatul racola doar persoane tinere, robuste, cu vârste pâna în 35 ani, apte de munci fizice grele, pe care le plasa ulterior administratorilor unor ferme din Grecia cu care avea întelegere prealabila. Victimele erau înselate, atât cu privire la locul si conditiile de munca, cât si cu privire la salariul pe care urmau sa-l primeasca. Chiar daca nu beneficiau de sumele de bani necesare transportului pâna în Grecia, inculpatul asigura victimele ca banii respectivi vor fi restituiti chiar de el si le cerea sa faca împrumuturi. În realitate, inculpatul se asigura ca victimele nu au bani asupra lor si nici acte de identitate, pentru a le putea tine sub control.

Situatia de fapt retinuta rezulta din coroborarea probelor administrate în cursul urmaririi penale si în faza cercetarii judecatoresti. Astfel, declaratiile victimelor, în care acestea relateaza pe larg faptele, se coroboreaza cu declaratiile martorilor L. M. A., P. R. N., L. V., B. P., L. L., B. S., D. L. si C. G. J., din care rezulta ca inculpatul a recrutat prin înselaciune, a transportat si plasat  în Republica Grecia victimele, în vederea exploatarii prin munca, dar si cu procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpat, din care rezulta ca inculpatul asigura victimele de conditii foarte bune de munca, ca nu au nevoie de bani pentru transport, ca era în cautarea cât mai multor persoane, care sa fie „înalte, solide, în putere”, dar si „pampalai, prostanaci”, ca sotia victimei C. P. a luat legatura telefonic cu inculpatul, reprosându-i conditiile de munca, ca inculpatul a încercat racolarea unor victime si cu ajutorul lui D. N., caruia îi dadea diverse sume de bani, ca victimele au fost înselate de inculpat în ceea ce priveste locurile de munca si conditiile de munca, ele urmând a fi duse la ferma grecului „Mihali”, cu care avea o întelegere prealabila si de la care primea o suma de bani pentru fiecare victima.

Instanta înlatura din probatoriul administrat declaratiile inculpatului pentru ca nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate. Astfel, probele administrate sustin situatia de fapt anterior prezentata si nu ca inculpatul nu a înselat victimele, ci doar le-a transportat în Grecia, la cererea lor si ca a intermediat doar ocazional angajarea victimelor, asa cum a sustinut constant.

Faptele inculpatului, asa cum au fost retinute si dovedite, întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal. Dispozitiile art. 41 alin. 2 Cod penal sunt aplicabile pentru ca inculpatul a savârsit, la diferite intervale de timp, în baza aceleiasi rezolutii infractionale, actiuni care intra în continutul aceleiasi infractiuni.

La individualizarea pedepsei, instanta a avut în  vedere criteriile generale prevazute în art. 72 Cod penal, respectiv dispozitiile partii generale a Codului penal, limitele de pedeapsa fixate în partea speciala, gradul de pericol social al faptelor savârsite, persoana inculpatului si împrejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

Gradul de pericol social al faptelor savârsite rezulta din modul si mijloacele savârsirii lor, din împrejurarile în care au fost savârsite, scopul urmarit, urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, asa cum au fost prezentate anterior, si din persoana si conduita faptuitorului.

Inculpatul are vârsta de 53 de ani, studii opt clase, este casatorit, nu are copii minori, a suferit în trecut o condamnare pentru care a fost reabilitat si i-a fost aplicata o sanctiune cu caracter administrativ.

Dupa savârsirea infractiunii, inculpatul a avut o atitudine de negare a savârsirii faptei. Sustinerile sale nu sunt confirmate, asa cum s-a aratat anterior, de celelalte probe administrate. Inculpatul a refuzat sa colaboreze cu Serviciul de Probatiune pentru întocmirea unui referat de evaluare.

Având în vedere cele anterior retinute, inculpatul a fost  condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare si 3 ani pedeapsa complementara Aceasta pedeapsa este pe masura tulburarii pe care fapta a produs-o în mediul social si poate asigura scopul prevazut în art. 52 Cod penal.

Ca urmare a condamnarii la pedeapsa închisorii, s-a aplicat si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevazute de art. 64 lit. a teza a-II-a si b Cod penal, pe durata prevazuta în art. 71 alin. 2 Cod penal.

În ceea ce priveste latura civila, instanta a constatat ca s-au constituit parti civile în procesul penal împotriva inculpatului partea vatamata L.M. cu suma de 10000 euro din care 400 euro daune materiale reprezentând cele doua împrumuturi pe care le-a contractat pentru a ajunge în Grecia, iar restul daune morale, partea vatamata S. V. cu suma de 10000 euro din care 1500 euro daune materiale reprezentând banii cheltuiti în Grecia, iar restul daune morale, partea vatamata T.D.cu suma de 2000 euro daune morale pentru ca inculpatul a intentionat sa o însele, partea vatamata P. L. cu suma de 2000 euro daune morale pentru ca inculpatul a intentionat sa-l duca în Grecia si sa ia bani pe el, partea vatamata D. Ni. cu suma de 10000 euro daune morale reprezentând suferintele din Grecia, partea vatamata S. C. cu suma de 1000 euro daune materiale reprezentând salariul care i s-ar fi cuvenit în Grecia, partea vatamata C. P. cu suma de 1000 euro daune morale reprezentând suferinta psihica avuta la întoarcerea acasa si partea vatamata L. V., care nu a precizat suma pe care o solicita de la inculpat.

Analizând temeinicia pretentiilor civile formulate de partile vatamate, instanta a constatat ca, prin faptele sale, savârsite cu vinovatie, inculpatul a cauzat partilor civile prejudicii de repararea carora este raspunzator, în baza art. 998 si urm. Cod civil.

Astfel, pentru suferintele psihice avute de partile vatamate L. M., L.V, S. V. si D. N. ca urmare a traficarii lor de catre inculpat si pentru stresul inerent purtarii acestui proces, instanta apreciaza ca justificata suma de 30000 lei daune morale pentru fiecare. Pentru suferintele psihice avute de partile vatamate T. D. si P. L. ca urmare a încercarii inculpatului de a le trafica prin înselaciune si pentru stresul inerent purtarii acestui proces, instanta a apreciat ca justificata suma de 8600 lei daune morale pentru fiecare. Totodata sunt justificate si pretentiile civile ale partilor vatamate S. C., pentru salariul pe care nu l-a încasat în Grecia ca urmare a muncii prestate si C. P., pentru suferintele psihice avute la întoarcerea în colectivitatea în care traieste, ca urmare a reprosurilor persoanelor pe care le-a convins sa mearga în Grecia alaturi de el, motiv pentru care inculpatul a fost obligat sa plateasca acestor parti civile câte 4300 lei.

Daunele materiale solicitate de partile civile L. M. si S. V. nu pot fi acordate pentru ca nu au facut nicio dovada ca ar fi împrumutat sume de bani, respectiv ca ar fi cheltuit sume de bani în Grecia.

Desi inculpatul a obtinut sume de bani din traficarea victimelor, nu s-a putut stabili cu exactitate cuantumul lor, astfel ca nu s-a putut  dispune confiscarea vreunei sume de la inculpat.

Domenii speta

Spete similare