Plângere ămpotriva refuzului executorului judecătoresc de a continua executarea silită.

Decizie 364/R din 05.05.2010


Conform dispozitiile art. 6 din Legea nr. 188/2000, executorii judecatoresti, nu pot refuza îndeplinirea unui act, dat în competenta lor, decât în cazurile si în conditiile prevazute de lege.

Faptul ca o alta persoana invoca un drept de proprietate asupra bunului supus executarii, nu este un caz prevazut de lege pentru refuzul executarii, cei interesati sau vatamati prin actele de executare, putând formula contestatie la executare, în conditiile prevazute de Codul de procedura civila, având posibilitatea  de a solicita si suspendarea executarii.

Prin Sentinta civila nr. 3322/10.XII.2009 Judecatoria Sighetu Marmatiei a respins plângerea  înaintata de petentul  M.P. împotriva refuzului executorului  judecatoresc  de  a continua executarea silita în dosar executional  nr.32/2008 în contradictoriu cu intimatii: Biroul executorului judecatoresc  R. M. si G. I. M.

Prima instanta a retinut ca prin procesul-verbal  încheiat la data de 11.03.2008  în dosar executional  nr.32/2008 al  executorului judecatoresc  acesta  a refuzat  sa continue executarea  pentru motivul ca  imobilul  asupra caruia se  încearca executarea  este intabulat pe numele lui F. M.

Împotriva acestui proces-verbal  a formulat plângere în temeiul dispozitiilor  art.53 alin.1 si 2 din  Legea nr.188/2000 petentul, prin plângere acesta arata ca, executorul judecatoresc  în mod neîntemeiat  refuza continuarea executarii silite  desi  nu ar avea nici un temei.

În vederea solutionarii cauzei  instanta a solicitat  executorului  judecatoresc  dosar executional  în  care a fost emis  procesul-verbal atacat.

Analizând documentele existente, instanta a constatat ca  executarea silita în aceasta cauza este solicitata de  petentul  M. P. si priveste  casa  de locuit din loc. Oncesti, nr.250  fost 253 A.

La documentele de executare  executorul judecatoresc  a anexat  extras C.F.4423 Oncesti, nr.cadastral 8010, în natura curti si casa cu nr.250 cu teren în suprafata de 827 m.p.

Acest imobil  este proprietatea numitei F. M. careia nu îi este opozabila hotarârea a carei executare  s-a solicitat.

De altfel,  din actele  existente la dosar executional, Primaria com. Oncesti  a confirmat  faptul ca, ca urmare a renumerotarii  caselor, nr.253 A a devenit nr.250.

Raportat la cele de mai sus, prima instanta a concluzionat ca în mod corect executorul judecatoresc  a refuzat  continuarea executarii silite, încheind procesul-verbal atacat , deoarece nu poate trece  la executarea silita  împotriva  unor persoane  carora  nu  le este opozabila  hotarârea ce  se executa.

Contra sentintei a declarat recurs reclamantul solicitând modificarea acesteia, admiterea plângerii, anularea procesului verbal din data de 23.09.2009, încheiat de executor judecatoresc, în dosarul executional nr. 32/2008, obligând-o pe aceasta, a continua executarea silita, cu cheltuieli de judecata la fond si în recurs.

În motivarea recursului recurentul a aratat ca prima instanta a încalcat dispozitiile art. 6, 58 si 69 din Legea nr. 188/2000, privind executorii judecatoresti, art. 3711 , 372, 3731 alin. 2, art. 399 si art. 401 alin. 2 Cod procedura civila, refuzul executorului judecatoresc de continuare a executarii silite, fiind nejustificat.

În drept s-au invocat dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila si art. 3041 Cod procedura civila.

Analizând sentinta atacata, prin prisma motivelor invocate tribunalul a retinut urmatoarele:

Petentul, prin cererea de executare formulata, a solicitat executarea sentintei civile nr. 2591/1 noiembrie 2005, ramasa definitiva prin decizia civila nr. 309/R/12.04.2006, solicitând a fi pus în posesia lotului nr. II din casa situata în Oncesti nr. 253/A, atribuit acestuia, plata sultei în suma de 2.000 lei, cheltuieli de judecata si executare.

Parte în aceasta cauza, a fost numita F.M., în raport cu care, executorul judecatoresc, refuza continuarea executarii motivând ca aceasta, este proprietara imobilului supus executarii.

Astfel, în contradictoriu cu aceasta, s-a constatat irevocabil ca, casa situata în comuna Oncesti nr. 253/A (nr. administrativ actual 250), a fost realizata de recurent, împreuna cu intimata G.I.M., în perioada casatoriei.

În aceste conditii, sustinerea instantei, în sensul ca hotarârea supusa executarii, nu este opozabila numitei F. M. (mama intimatei) este nejustificata, hotarârea fiindu-i opozabila.

În acest sens este de observat ca numita F. M., împotriva sentintei a formulat recurs (decizia nr. 309/R/12.04.2006) care a fost respins.

Respingerea plângerii reclamantului este motivata si pe faptul ca numita F. M., la ora actuala, ar fi proprietara imobilului supus executarii, situatie atestata prin c.f. nr. 3323 Oncesti nr. cadastral 8010.

Aprecierea instantei, este pe de o parte neîntemeiata, avându-se în vedere lipsa unei probe care sa ateste similitudinea dintre imobilul supus executarii si cel cuprins în c.f. nr. 4423.

Pe de alta parte, chiar daca am fi în prezenta unei similitudini, terta persoana, în speta numita F.M., are posibilitatea uzitarii de mijlocul legal al contestatiei la executare, prevazut de disp. art. 401 alin. 2 din Codul de procedura civila raportat la art. 399 Cod procedura civila.

Conform dispozitiile art. 6 din Legea nr. 188/2000, executorii judecatoresti, nu pot refuza îndeplinirea unui act, dat în competenta lor, decât în cazurile si în conditiile prevazute de lege.

Faptul ca o alta persoana invoca un drept de proprietate asupra bunului supus executarii, nu este un caz prevazut de lege pentru refuzul executarii, cei interesati sau vatamati prin actele de executare, putând formula contestatie la executare, în conditiile prevazute de Codul de procedura civila, având posibilitatea  de a solicita si suspendarea executarii.

Tribunalul a apreciat întemeiat recursul declarat, a modoficat sentin?a recurata, în sensul admiterii plângerii.