Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată formulată în temeiul art. 278 ind. 1 din Codul de procedură penală. Calcularea greşită a termenului de introducere a acestei plângeri la instanţă a avut drept co...

Potrivit art. 2781 C.pr.pen., dupa respingerea plângerii facute conform  art. 275-278 împotriva rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de încetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la judecatorul de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza în prima instanta.

În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, procurorul general al parchetului de pe lânga curtea de apel, procurorul sef de sectie al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie ori procurorul ierarhic superior nu a solutionat plângerea în termenul prevazut în art. 277, termenul prevazut în alin. 1 curge de la data expirarii termenului initial de 20 de zile.

Prin sentinta penala nr. 208 din 26 octombrie 2010 Judecatoria Viseu de Sus a admis exceptia tardivitatii si, pe cale de consecinta, a respins plângerea formulata de petentul A.V., împotriva rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale  din 18.04.2010, fata de faptuitoarea P.M., data de procurorul Parchetului de pe lânga Judecatoria Viseu de Sus în dosar nr. 1336/P/2009.Pentru a hotarî în acest sens, prima instanta a retinut ca potrivit art.185 C.pr.pen., când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitiul dreptului procesual si nulitatea actului facut peste termen.

Legiuitorul român a consacrat, prin art.275 C.pr.pen., dreptul generic al oricarei persoane de a face plângere împotriva masurilor si actelor de urmarire penala, daca prin aceasta s-a adus o vatamare intereselor sale legitime.

In situatia în care aceasta plângere vizeaza actele sau masurile luate de procuror, plângerea - în termen legal, trebuie adresata prim-procurorului parchetului competent sa rezolve plângerea.

Petentul nu s-a adresat primului procuror cu plângere împotriva rezolutiei din 18.04.2010 data de procurorul de caz, în dos. nr.1336/P/2009, dar s-a adresat cu plângeri la CSM, înregistrata la 19.04.2010, presedintele României, înregistrata la 04.05.2010, care au fost trimise Parchetului de pe lânga Tribunalul Maramures, care la rândul lui prin rezolutia din 16.07.2010 a solutionat plângerea prin respingerea ei ca nefondata. In aceasta din urma rezolutie se mentioneaza ca solutia se comunica cu petentul, dar nu exista dovezi de comunicare.

Petentul s-a adresat instantei, la 08.07.2010, dovada de pe plicul de expediere indicând data de 05.07.2010, cu plângere formulata împotriva solutiei dispuse prin rezolutia procurorului de caz din 18.04.2010 (dos. nr.1336/P/2009)

 Prima instanta a retinut, din analiza coroborata a dispozitiilor art. 278/1 C.pr.pen., ca în situatia în care prim procurorul parchetului nu a solutionat plângerea în termenul de 20 de zile, instituit în art. 277 C.pr.pen, petentul se poate adresa instantei în termen de 20 de zile, termen care curge de la expirarea termenului initial de 20 de zile.

In speta, petentul s-a adresat instantei doar la data de 05.07.2010 (data inscriptionata pe plicul de trimitere), depasind termenul imperativ instituit de lege. Solutia procurorului de caz a fost comunicata petentului la 03.05.2010 (fila 39 din dosarul de urmarire penala) deci ea trebuia atacata în termen de 20 de zile, deci pâna la data de 24.05 (23.05.2010 fiind zi de duminica), în urmatoarele 20 de zile petentul avea  obligatia sa se adreseze instantei, deci pâna la 14 iunie 2010.

Prin decizia penala nr. 417/R din 21.12.2010, Tribunalul Maramures, în temeiul art 38515 pct 2 lit c Cod procedura penala a admis recursul declarat de petentul A.V., a casat în totalitate  hotarârea si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante respectiv Judecatoriei Viseu de Sus.

În considerentele deciziei de casare tribunalul a retinut urmatoarele:

La data de 12 august 2009, petentul a formulat plângere la Parchetul de pe lânga Judecatoria Baia Mare împotriva intimatei  P.M. pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 307 al. 2 C.pen.. Dupa înregistrare plângerea în baza art. 30 al. 1 lit. a si c C.pr.pen. a fost trimisa spre competenta solutionare Parchetului de pe lânga Judecatoria Viseu de Sus.

Organul de urmarire penala, în baza materialului existent la dosarul cauzei, la data de 4 martie 2010 a întocmit un referat cu propunere de a nu se începe urmarirea penala pentru ca apoi prim-procurorul delegat de la Parchetul de pe lânga Judecatoria Viseu de Sus prin rezolutia din 18.04.2010, sa dispuna neînceperea urmaririi penale fata de faptuitoarea P.M. pentru infractiunea pentru care a fost formulata plângerea, rezolutia comunicata petentului la 3 mai 2010.

În termen, adica la 21 mai 2010, petentul a formulat si plângere la prim procurorul Parchetului de pe lânga Tribunalul Maramures, plângere care i-a fost solutionata si comunicata printr-o rezolutie la data de 23 iulie 2010.

Înainte însa, la data de 5 iulie 2010 (data înregistrarii la instanta 8 iulie 2010) s-a adresat instantei competente respectiv Judecatoriei Viseu de Sus.

Potrivit art. 2781 C.pr.pen., dupa respingerea plângerii facute conform  art. 275-278 împotriva rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de încetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la judecatorul de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza în prima instanta. Plângerea poate fi facuta si împotriva dispozitiei de netrimitere în judecata cuprinsa în rechizitoriu.

În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, procurorul general al parchetului de pe lânga curtea de apel, procurorul sef de sectie al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie ori procurorul ierarhic superior nu a solutionat plângerea în termenul prevazut în art. 277, termenul prevazut în alin. 1 curge de la data expirarii termenului initial de 20 de zile.

Asa fiind, rezulta în mod evident ca prima instanta a gresit  la calculul termenului înauntrul caruia se poate face plângere la instanta si asta  deoarece, cele 40 zile stabilite de lege se calculeaza de la data înregistrarii plângerii la primul-procuror si nu de la data comunicarii rezolutiei procurorului de caz, cum a retinut instanta.

Deci, cum plângerea a fost trimisa de petent la primul-procuror la data de 21 mai 2010 si a fost înregistrata cel mai probabil la 24 mai 2010 daca nu mai târziu, petentul avea la dispozitie doua termene de câte 20 zile pentru a formula plângere potrivit art. 2781 C.pr.pen. termen care se împlinea la 5 iulie 2010 (data expedierii acesteia prin posta).

Cum acest termen a fost respectat de catre petent, tribunalul a apreciat ca solutia pronuntata de judecatorie este nelegala  motiv pentru care a fost casata sentinta data de Judecatoria Viseu de Sus iar cauza a fost trimisa spre rejudecare acesteia.

Domenii speta

Spete similare