Respingerea actiunii in granituire ca inadmisibila, echivaleaza cu necercetarea fondului cauzei.

Decizie 479/R din 23.04.2009


În principiu granituirea reprezinta o operatie de determinare prin semne ex¬terioare a limitelor dintre doua proprietati vecine. Actiunea exercitata cu sco¬pul stabilirii traseului real pe care trebuie sa îl urmeze hotarul este întemeiata pe dispozitiile art. 584 din Codul civil.

De aici rezulta ca granituirea, menita sa apere dreptul de proprietate, se poate dispune atât în cazul inexistentei unei delimitari între proprietati, cât si în si¬tuatia în care astfel de semne exterioare exista, dar sunt contestate de parti

Prin sentinta civila nr. 1229/24.12.2008, pronuntata de Judecatoria Dra¬¬gomiresti, s-a respins actiunea în granituire, formulata de reclamantele Chin¬dris Anuta si Rasco Anuta, în contradictoriu cu pârâtii Hotico Gavrila, Ho¬ti¬co Anuta si Hotico Grigore si s-a respins si cererea reconventionala formulata de pârâti, privind modificarea sarpantei cladirii.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, judecatoria a retinut ca terenul în su¬prafata de 692 mp situat la locul numit „Acasa”, între vecinii Hotico Gavrila, Chindris Stefan, Dunca Irina si drum comunal, este cuprins în titlul de pro¬pri¬e¬ta¬te al numitului Chindris Gavrila, care a si fost pus în posesie, doar cu su¬pra¬fata de 566 mp din acest teren, defunctul întabulându-si dreptul de proprietate în cartea funciara. Dupa Chindris Gavrila, care a decedat, au ramas  moste¬ni¬toa¬re legale reclamantele în calitate de sotie supravietuitoare, respectiv fiica.

Din certificatul de mostenitor emis dupa defunctul Hotico Dumitru, re¬zul¬ta ca în masa succesorala ramasa dupa acesta este cuprinsa si suprafata de te¬ren de 600 mp situata la locul numit „Acasa”, unicul mostenitor al defunctului fiind pârâtul Hotico Gavrila.

Din declaratiile martorilor audiati, judecatoria a retinut ca cele doua pr¬o¬prietati, cea a reclamantelor si cea a pârâtului sunt învecinate si acestea au fost despartite printr-un gard de  sârma fixat pe stâlp de lemn. Reclamantele si-au construit o casa, a carui acoperis depaseste mejda veche a proprietatilor. Din ex¬pertiza efectuata în cauza se retine ca reclamantele folosesc mai putin cu 128 mp, dar nu se mentioneaza daca aceasta suprafata de teren este detinuta de  pâ¬râti, astfel ca, stabilirea unei mejde noi ar duce la ocuparea de catre reclamante a unei portiuni din terenul pârâtilor.

Stabilirea liniei de mejda este inadmisibila, impunându-se anterior, cla¬ri¬ficarea situatiei juridice a terenurilor, iar nestabilindu-se linia de mejda, s-a a¬preciat prematura cererea reconventionala.

Împotriva acestei hotarâri, în termen legal au declarat recurs recla¬man¬te¬le, solicitând admiterea recursului, modificarea hotarârii în sensul admiterii ac¬tiunii asa cum a fost formulata.

În motivarea recursului, se invoca netemeinicia hotarârii judecatoriei, din urmatoarele considerente: se retine gresit prematuritatea actiunii, în con¬di¬ti¬ile în care aceasta este întemeiata pe dispozitiile art. 480 Cod civil; se retine gresit ca situatia juridica a terenurilor învecinate nu este clara, în conditiile în care exista punerea în posesie efectuata în conformitate cu dispozitiile legale si de asemenea titlul de proprietate al antecesorului reclamantelor-recurente a fost întabulat în cartea funciara; se retine gresit situatia prezentata în expertiza cu privire la suprafata de 128 mp, în conditiile în care expertul face mentiunea clara ca pârâtii detin terenul fara a avea titlu de proprietate.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor art. 3041 Cod procedura civila, tribunalul îl apreciaza întemeiat.

În principiu granituirea reprezinta o operatie de determinare prin semne ex¬terioare a limitelor dintre doua proprietati vecine. Actiunea exercitata cu sco¬pul stabilirii traseului real pe care trebuie sa îl urmeze hotarul este întemeiata pe dispozitiile art. 584 din Codul civil.

De aici rezulta ca granituirea, menita sa apere dreptul de proprietate, se poate dispune atât în cazul inexistentei unei delimitari între proprietati, cât si în si¬tuatia în care astfel de semne exterioare exista, dar sunt contestate de parti.

Totodata este necesar ca o granituire dispusa prin hotarâre judeca¬to¬rea¬sca sa rezolve contestatiile si pretentiile partilor cu caracter revendicativ dar sa tina seama si de transformarile produse în configuratia terenurilor din cauze care nu le sunt imputabile, pentru a se asigura o folosinta utila a proprietatilor.

Respingându-se ca inadmisibila actiunea în granituire cu consecinta res¬pingerii  cererii reconventionale ca prematura, echivaleaza cu necercetarea fon¬dului cauzei, ceea ce atrage aplicarea dispozitiilor art. 312 pct. 5 Cod pro¬ce¬du¬ra civila.