Citare

Prin sentinţa civilă nr. 3631/23.05.2007 a Judecătoriei Bacău a fost  anulată cererea de chemare in judecată  formulată de  către reclamanta  M.V. in contradictoriu cu  pârâţii  S.C. E.  S.A. Bacău  şi S.C. M. S.R.L.  ( capăt 2 al acestei cereri ) pentru revendicarea  obiectului .

În temeiul art. 165 Cod pr.civilă  s-a  dispus disjungerea  capătului de  cerere  având ca obiect constatare nulitate absolută  a  contractului  de vânzare – cumpărare  nr. 142/2001  si cererea reconvenţională  .

Pentru  a pronunţa  această  hotărâre  instanţa de fond a reţinut următoarele :

Reclamanta a precizat şi completat acţiunea principală de două ori, prin avocatul ales, nu a indicat numărul contractului de vânzare-cumpărare a cărui nulitate absolută a solicitat a se constata prin  punctul 2 al cererii de chemare în judecată.

Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului şi al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă, conform dispoziţiilor art. 133 al 1 Cod procedură civilă .

Reclamanta, citată personal pentru termenul din 23.05.2007, a arătat în scris, că solicită constatarea nulităţii parţiale absolute a contractului de vânzare-cumpărare dintre M. şi SC E. SA, între SC E. SA şi SC M. SRL, Prin C.T., nulitatea contractului de închiriere încheiat între SC M. SRL şi asociatul unic C.T., precum şi a actului adiţional nr. 2013, cu privire la suprafaţa de 203 mp.

A menţionat că nu se află în posesia contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâţii SC E. SA şi SC M. SRL.

Deşi odată cu depunerea acţiunii, a depus copia contractului de vânzare-cumpărare nr. 142/2001, în care nu este parte, reclamanta nu a indicat numărul contractului de vânzare cumpărare subsecvent a cărui nulitate o solicită, nu a depus copia contractului respectiv, aşa cum i s-a solicitata de la primul termen de judecată, din 05.03.2003.

Sunt neîntemeiate motivele invocate în ultimele precizări ale acţiunii, privind imposibilitatea reclamantei de a identifica numărul contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâţii SC E. SA şi SC M. SRL, deoarece avea posibilitatea de a solicita relaţii de la Biroul de carte funciară, imobilul în litigiu fiind intabulat, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 142/2001.

Pe cale de consecinţă a  constatat  că reclamanta nu a precizat obiectul capătului doi al cererii, motiv pentru care a dispus  anularea acestuia.

Împotriva  acestei hotărâri a  declarat apel reclamanta .

În motivarea  apelului se arată că  instanţa de fond a  făcut  o greşită  interpretare a înscrisurilor depuse la dosarul cauzei .Astfel la termenul din data de 28.05.2003  pârâta S.C.  M.  S.R.L.  a depus întâmpinare , moment in care reclamanta a luat cunoştinţă  că nu este  vorba  despre nici  un contract de vânzare  cumpărare intre S.C.  E.  S.A. şi S.C. M. S.R.L.  ci că  imobilul trecuse in proprietatea  lui C.T.  prin actul adiţional  autentificat sub nr. 2073/20.12.2001 . Aşa fiind s-au depus precizări  la acţiune in sensul că se  solicită  nulitatea absolută  parţială a  actului adiţional . Se mai arată  că într-adevăr  nu s-a  precizat  explicit  că  se  solicită  înlocuirea  capătului doi de cerere  cu  cererea de anulare a actului adiţional . Apelanta  a mai arătat  faptul că apelul  său este  formulat in termen , întrucât deşi a  respectat dispoziţiile  art. 98 Cod pr.civilă aducând la cunoştinţa  instanţei  faptul că  nu mai locuieşte  la adresa  menţionată  solicitând să fie  citată prin publicitate instanţa nu a luat  in seamă cererea sa.

În condiţiile in care agentul  a constatat că  reclamanta şi-a schimbat  adresa  şi nu a putut afla  noua adresă nu ar fi trebuit  să afişeze actul  nefiind  respectate  dispoziţiile  art. 92  Cod pr.civilă.

În apărare a  formulat întâmpinare  intimatul  M. M.D. , solicitând  respingerea  apelului ca nefundat .

De asemenea  prin întâmpinare  a invocat  excepţia tardivităţii  apelului faţă de dispoziţiile  art. 284  Cod pr.civilă.

La  termenul din data de  23.04.2008  instanţa  a pus in discuţia părţilor excepţia  tardivităţii apelului, excepţie  invocată de către intimatul M. M.D.  prin întâmpinare .

Examinând excepţia  invocată  instanţa reţine  următoarele :

Reclamanta  şi-a indicat  domiciliul  în  cererea  de chemare  in judecată ca fiind  Bacău ( fila  1  ds. fond).

Pentru termenul din data de  23.05.2007  reclamanta  a  adus la cunoştinţa  instanţei  solicitarea de a fi citat  prin publicitate  motivat de faptul că nu mai  locuieşte la  adresa indicată prin cererea de chemare in judecată din anul 2005.

Apelanta invocă  faptul că  in acest mod a  adus la cunoştinţa  instanţei schimbarea de domiciliu  in condiţiile  art. 98 Cod pr.civilă.

Această susţinere  a  apelantei este neîntemeiată, schimbarea  domiciliului presupunând  in mod logic , înlocuirea  unui domiciliu cu altul, unde se vor comunica ulterior actele de procedură  in ceea ce o  priveşte  pe partea care  a formulat  cererea  potrivit art. 98 Cod pr.civilă.

Or, solicitarea reclamantei de a fi citată  prin publicitate  nu se  circumscrie instituţiei  schimbării  de domiciliu astfel cum aceasta  este prevăzută de lege,  astfel că in mod legal  comunicarea hotărârii  apelate  a fost  făcută la adresa  pe care reclamanta a indicat-o  in cererea de chemare  in judecată neputându-se  invoca  nulitatea procedurii  de comunicare  a hotărârii.

Se impune a  fi precizat  faptul că citarea prin  publicitate  nu este  aplicabilă  reclamantului . Astfel, textul  art. 95  stipulează că  „atunci când reclamantul învederează  că, deşi a  făcut tot ce  i-a  stat cu putinţă  nu a  reuşit  să afle  domiciliul pârâtului , instanţa  va dispune citarea acestuia  prin publicitate” .

Aceste  dispoziţii sunt de strictă interpretare  întrucât procedura citării  prin publicitate  are caracter  excepţional fiind de  altfel  inadmisibil  ca reclamantul care a avut iniţiativa demersului judiciar  să solicite  citarea si comunicarea  actelor de procedură  prin publicitate , întrucât  această  procedură vizează  doar persoanele cu domiciliul necunoscut .

Reclamanta nu poate  pretinde  despre faptul că nu ştie  unde locuieşte .În cazul in care  intr-adevăr  nu  ar avea o locuinţă stabilă, aceasta ar fi  avut posibilitatea  desemnării unui domiciliu ales,  potrivit  art. 93  Cod pr.civilă, pentru comunicarea  actelor de procedură, fiind de  astfel obligată conform dispoziţiilor  art. 723  alin. 1  Cod pr. civilă  să-şi exercite drepturile  procedurale cu  bună  credinţă.

În ceea ce priveşte nerespectarea  art. 92  Cod pr.civilă constată că  nici această susţinere a  apelantei nu este  întemeiată.

Agentul procedural a procedat  la afişarea  hotărârii apelate  pe uşa principală a imobilului  pe care  reclamanta l-a indicat cu adresă  in acţiunea  introductivă,  aceasta fiind domiciliul la care  in mod legal  trebuiau comunicate  actele de procedură  pentru  motivele menţionate anterior.

Procedura de  care se prevalează  apelanta si  prevăzută de  dispoziţiile art. 94  Cod pr.civilă,  nu este incidentă  in prezenta  cauză întrucât  se referă la o situaţie  cu totul excepţională in sensul dispariţiei  fizice a clădirii , ceea ce nu este cazul si oricum vizează  situaţia apariţiei  acestui  eveniment ulterior  emiterii actului  de procedură  ce se  impune a  fi comunicat .

Instanţa reţine  astfel că  hotărârea a fost  legal comunicată  la data de 2.07.2007  iar apelul a fost declarat la data de 31.10.2007 , cu încălcarea  termenului de  decădere  prevăzut de art. 284  alin. 1  Cod procedură civilă.

Pentru aceste considerente va admite excepţia  şi va respinge  apelul  ca fiind tardiv  formulat  .

Domenii speta

Spete similare