Pruncucidere

FOND PENAL

Dosar nr. 746/89/2008 - pruncucidere

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

 SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ  Nr. 144

Şedinţa publică de la 18 Martie 2009

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE NICOLAE PARPALEA-FILIP

Grefier ALINA-ROXANA VOLOCARU

Procuror CRISTINA-ELENA ARMEANU

Conform dispoziţiilor art.304 Cod procedură penală desfăşurarea şedinţei de judecată  a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio.

Pe rol fiind judecarea acţiunii penale privind pe  inculpata R F-L, studii 8 clase,  fără loc de muncă, fără ocupaţie , domiciliată în ..., fără antecedente penale, trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prev. de art. 174 , 175 lit. c şi d Cod penal

Conform dispoziţiilor art. 297 alin.1 Cod procedură penală preşedintele completului a dispus a se face apelul părţilor. La apelul nominal făcut în şedinţa  publică se prezintă inculpata R F L, asistată de apărător angajat, avocat Leuştean Carmen cu împuternicire avocaţială la dosarul cauzei. 

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, grefierul învederând instanţei faptul că  au sosit relaţiile solicitate de la Comisia Superioară Medico-legală din cadrul I.N.M.L. Mina Minovici Bucureşti; s-au verificat actele şi lucrările dosarului, după care;

Fiind interpelată de instanţă, inculpata R F L, arată că locuieşte şi va locui în continuare la bunicii materni, respectiv în sat .

Instanţa întreabă părţile dacă mai au de formulat cereri noi prealabile începerii dezbaterilor pe fondul cauzei.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, arată că avizul Comisiei Superioare de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, nu a răspuns la ceea ce a solicitat instanţa şi s-a limitat doar să avizeze al doilea raport de expertiză medico-legală psihiatrică efectuat în prezenta cauză, însă nu s-a apreciat în nici un fel în concret dacă se poate considera că inculpata a săvârşit fapta în stare de tulburare pricinuită de procesul fiziologic al naşterii, iar în legătură cu acest aspect, singurii care se puteau pronunţa, erau medicii în cadrul unei expertize medico-legale psihiatrice, acest aspect excedând practic competenţelor instanţei de judecată. Pentru aceste motive, solicită a se reveni la Comisia Superioară de Medicină Legală „Mina Minovici” pentru a se răspunde în concret la ceea ce a solicitat instanţa de judecată.

Avocat Leuştean Carmen, având cuvântul pentru inculpata R F L, lasă la aprecierea instanţei.

Instanţa apreciază că prin avizul dat Comisia Superioară de Medicină Legală a răspuns implicit la cerinţele instanţei deoarece avizând raportul de expertiză medico-legală psihiatrică aşa cum a fost făcut, inclusiv conţinutul acesteia în care este descrisă situaţia în care raportat la situaţia de fapt se poate aprecia dacă este vorba de tulburarea pricinuită de starea fiziologică a  naşterii, considerând că nu se mai impune revenirea cu adresă către Comisia Superioară de Medicină Legală pentru noi precizări.

Instanţa întreabă părţile dacă mai sunt alte cereri de formulat prealabile începerii dezbaterilor pe fondul cauzei.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Avocat Leuştean Carmen, având cuvântul pentru inculpata R F L, solicită instanţei ca în baza dispoziţiilor art.334 Cod procedură penală, să dispună schimbarea încadrării juridice a faptei din cea prevăzute de art.174-175 Cod penal în infracţiunea prevăzută de art.177 Cod penal , respectiv infracţiunea de pruncucidere, având în vedere în mod deosebit, cel de-al doilea raport de expertiză medico-legală psihiatrică care a fost validat şi de către Comisia Superioară de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti. Consideră că cel de al doilea raport de expertiză medico-legală psihiatrică are concluzii scrise prin care implicit a răspuns şi la solicitarea instanţei şi apreciază conform concluziilor că inculpata R F L „ a prezentat o reacţie impulsivă de scurtcircuitare survenită pe fondul unei stări posttraumatice (cu vulnerabilizare multiplă) în condiţii de stres acut psihologic şi biologic (…) a avut scăzută capacitatea psihică de apreciere critică asupra conţinutului şi consecinţelor social-negative ale faptei pentru care este judecată şi faţă de care discernământul este scăzut”. De asemenea, mai apreciază comisia medicală că „ la data examinării, prezenta o tulburare  depresivă cu risc suicidar declanşată reactiv şi întreţinută situaţional-juridic”. În baza acestor constatări a fost luată şi măsura de siguranţă prev. de art.113 Cod penal. Pentru a se ajunge la asemenea concluzii, solicită instanţei să observe că există o motivaţie deosebit de amplă şi mai ales în capitolul II s-a avut în vedere situaţia antefaptică, toate condiţiile concrete săvârşirii faptei, declaraţiile martorilor atât din dosarul de urmărire penală, cât şi din cursul judecăţii, declaraţiile inculpatei, declaraţiile surorii inculpatei, ale mătuşii, ale mamei acestea, de asemenea s-a mai avut în vedere şi raportul de expertiză medico-legală, autopsia, în care s-a constatat că majoritatea leziunilor sunt superficiale, loviturile fiind întâmplătoare, s-au avut în vedere la efectuarea expertizei şi actele medicale eliberate de Spitalul de Urgenţă Vaslui, s-a avut în vedere atât examenul psihiatric, cât şi cel psihologic al inculpatei, precum şi toate prezentările ulterioare ale acestea în faţa comisiei medicale care a examinat-o şi a elaborat raportul de expertiză medico-legală psihiatrică care a concluzionat că fapta săvârşită de inculpată a fost produsă conform laturii obiective a art.177 Cod penal într-o stare de tulburare pricinuită de naştere. Solicită instanţei să ţină cont de faptul că aceasta a fost şi concluzia, într-o primă fază, a organelor de cercetare penale, care iniţial au cercetat inculpata pentru săvârşirea infracţiunii de pruncucidere, pentru ca, după o perioadă destul de lungă de la data comiterii faptei, acestea să-şi decline competenţa şi inculpata să fie cercetată pentru infracţiunea prev. de art.174-175 Cod penal. Solicită instanţei să constate că sunt îndeplinite toate condiţiile că inculpata a săvârşit infracţiunea de pruncucidere sub latura subiectivă prev. de art.177 Cod penal, solicită a se avea în vedere că aceasta s-a prezentat la toate termenele de judecată, să se ia în considerare declaraţiile martorilor, faptul că inculpata este o fată cuminte, o fată liniştită, care, cu toate că provine dintr-o familie dezorganizată a fost crescută şi este deosebit de ataşată de bunicii materni. Nu este cunoscută ca având relaţii cu niciun băiat şi mai mult decât atât, ea nu s-a ascuns cât timp a durat sarcina. Pentru toate aceste aspecte menţionate, consideră că în cauză se impune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor calificat în infracţiunea de pruncucidere.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii atât pe latura schimbării încadrării juridice a faptei, cât şi în susţinerea rechizitoriului. Precizează că inculpata R F L a fost trimisă în judecată pentru comiterea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art.174 Cod penal cu referire la art.175 lit. „c” şi „d” Cod penal, constând în aceea că la data de 6 aprilie 2007, inculpata R a aplicat mai multe lovituri cu un foarfece copilului său nou-născut, cauzându-i acestuia leziuni care au condus în aceeaşi zi, după câteva ore, la decesul acestui copil. Consideră că din probele care s-au administrat rezultă cu certitudine vinovăţia inculpatei R F L, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor calificat, drept pentru care solicită instanţei să respingă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, formulată de inculpată prin apărător, din infracţiunea de omor calificat în infracţiunea de pruncucidere prev. de art.177 Cod penal. În această cauză s-au efectuat mai multe expertize medico-legale psihiatrice pentru a se lămuri starea psihică în care inculpata se afla la momentul la care a săvârşit infracţiunea. Rezultă din prima expertiză medico-legală psihiatrică întocmită în această cauză că la momentul săvârşirii faptei, inculpata nu prezenta tulburări de natură a-i afecta capacitatea psihică de apreciere a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale, iar inculpata are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care în final a fost trimisă în judecată. Noul raport de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit de Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti nu tranşează această problemă, nu rezultă din acest raport dacă inculpata se afla într-adevăr la momentul la care a săvârşit fapta într-o stare de puternică tulburare cauzată de procesul fiziologic al naşterii şi care să determine pe inculpată să săvârşească această infracţiune. Consideră că trebuie menţinută încadrarea juridică a faptei în infracţiunea de omor calificat, având în vedere nu numai rapoartele de expertiză medico-legală psihiatrică întocmite în această cauză, ci şi modul în care a acţionat inculpata, atât anterior, cât şi în momentul săvârşirii faptei, mod care dovedeşte că inculpata a acţionat cu intenţie de a ucide copilul său nou-născut şi nu rezultă că aceasta ar fi comis fapta din cauza stării de tulburare profundă pricinuită de procesul fiziologic al naşterii. Inculpata nu a spus în niciun moment rudelor sale că ar fi însărcinată, a ascuns această sarcină pe tot parcursul perioadei, nici măcar atunci când şi-a dat seama că s-a declanşat procesul fiziologic al naşterii nu a spus ce se întâmplă cu ea, deşi a fost întrebată de rudele sale, a spus că are doar dureri de spate, motiv pentru care mătuşa sa i-a şi făcut un ceai. Mai mult decât atât, înainte de a merge la wc-ul în care s-a şi produs naşterea, inculpata a luat asupra sa un foarfece, clar cu intenţie de a-şi ucide copilul după ce acesta urma să se nască, în condiţiile în care inculpata şi-a motivat acest gest prin faptul că intenţiona să-şi facă un tampon dintr-un maiou pe care l-ar fi luat cu ea, însă după decopertarea wc-ului când a avut loc cercetarea la faţa locului, nu s-a găsit nici un maiou despre care inculpata a făcut vorbire permanent în declaraţiile sale. Urmează ca instanţa să aibă în vedere, atunci când va stabili încadrarea juridică şi faptul că inculpata, înainte să taie cordonul ombilical al fătului, a aplicat acestui copil foarte multe lovituri cu foarfecele pe care îl avea în mână, constatându-se la examenul extern la care a fost supusă victima, peste 40 de leziuni de violenţă.  Consideră că încadrarea juridică dată prin actul de sesizare al instanţei este corectă şi solicită instanţei să respingă cererea de schimbare a încadrării juridice în infracţiunea de pruncucidere.

Pentru infracţiunea de omor calificat, solicită instanţei să dispună condamnarea inculpatei R F L la o pedeapsă cu închisoarea executată în regim de detenţie, de asemenea solicită a se face aplicarea dispoziţiilor art.71 şi art.64 Cod penal în ceea ce priveşte pedepsele accesorii ce urmează să fie aplicate potrivit legii, inculpatei R F L. De asemenea, solicită deducerea din pedeapsa aplicată, a duratei reţinerii şi arestării preventive de la 8 ianuarie 2008 până la 27 noiembrie 2008, dată la care inculpata a pusă efectiv în libertate ca urmare a revocării măsurii arestării preventive. Solicită ca instanţa să dispună confiscarea de la inculpata a foarfecelui, corp delict, de care aceasta s-a folosit la săvârşirea infracţiunii şi luarea faţă de inculpata R F L măsura de siguranţă a obligării la tratament medical prev. de art.113 Cod penal, având în vedere concluziile ultimei expertize medico-legale psihiatrice cu obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare către stat. La individualizarea pedepsei pe care instanţa o va aplica, solicită a se avea în vedere modalitatea concretă de săvârşire a faptei şi gravitatea extremă a acestea, dar şi faptul că inculpata a fost sinceră şi este profund afectată de ceea ce s-a întâmplat, este foarte tânără, este la prima încălcare a legii penale, a fost descrisă ca fiind o persoană corectă, cuminte, civilizată în comunitatea din care face parte şi urmează ca instanţa să aibă în vedere faptul că inculpata a comis fapta care face obiectul prezentei cauze cu discernământ scăzut, toate aceste aspecte putând fi reţinute în favoarea inculpatei, ca şi circumstanţe atenuante personale care să permită instanţei să reducă pedeapsa pe care o va aplica inculpatei sub minimul special de 15 ani închisoare, prevăzut de lege pentru infracţiunea de omor calificat. De asemenea solicită obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Avocat Leuştean Carmen, având cuvântul pentru inculpata R F L, menţionează că nu este de acord cu încadrarea juridică făcută de parchet şi solicită instanţei să condamne inculpata pentru săvârşirea faptei de pruncucidere. Solicită instanţei să aibă în vedere fila 48 a 11-a pagină din cel de-al doilea raport de expertiză medico-legală psihiatrică, în care detaliat apreciază comisia medicală că şi pe latură subiectivă sunt îndeplinite condiţiile pentru săvârşirea infracţiunii de pruncucidere. În ceea ce priveşte faptul că nu a informat bunicii asupra stării sale de graviditate, acest aspect există datorită nivelului educaţional. La pagina 12 a aceluiaşi raport de expertiză medico-legală psihiatrică, comisia a apreciat că în ceea ce priveşte sarcina ascunsă poate fi apreciată ca o condiţie pentru întrunirea infracţiunii de pruncucidere. La punctul 6 din concluziile expertizei medico-legale psihiatrice este enunţat modul de comitere al faptei, iar din punctul 6.1 rezultă că leziunile apar haotice, ilustrând „stare de şoc”, ulterior inculpata neputându-şi explica gestul şi nici măcar nu l-a crezut. La punctul 6.2 al concluziilor expertizei se menţionează expres faptul că nu există criterii obiective care să demonstreze că inculpata a luat foarfecele în scopul uciderii şi nu în scopul confecţionării unui tampon dintr-un maiou, aşa cum a şi declarat inculpata R F L. Punctul 6.3 spune că „ dacă intenţiona să omoare ar fi lovit puternic, mortal şi şi-ar fi aruncat copilul, luându-şi măsuri de apărare prin ascunderea fătului”. Se mai reţine în raportul de expertiză medico-legală psihiatrică faptul că în cursul naşterii a prezentat şi două leziuni minore fără a constitui factor de declanşare a unei simptomalogii psihoorganice, iar acea retenţie de placentă a determinat o hemoragie de intensitate medie, care a condus şi la reacţia inculpatei. Comportamentul antefaptic, modul de comitere a faptei  şi comportamentul postfaptic evidenţiază  o tulburare impulsivă, „de scurtcircuitare”survenită pe fond de vulnerabilitate psihologică ( prin stres cronic de peste 10 ani) şi condiţii particulare psihologice şi biologice apte de a induce o tulburare psihică, factorul declanşator constând în apariţia durerilor. Apreciază că atât pe latură obiectivă, cât şi pe latură subiectivă, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.177 Cod penal. Solicită instanţei să aibă în vedere şi vârsta deosebit de fragedă a inculpatei şi se poate aprecia că la momentul la care a săvârşit fapta inculpata era doar un copil, mai ales că instanţa poate să ţină cont şi de faptul că pe tot parcursul judecăţii dar şi la momentele în care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive, inculpata şi-a mărturisit regretul. De asemenea, solicită instanţei să aibă în vedere toate circumstanţele personale ale inculpatei R F L ce se pot reţine în favoarea sa, astfel încât instanţa să pronunţe o pedeapsă în raport cu fapta săvârşită. Consideră că sunt întrunite condiţiile pentru ca instanţa să dispună suspendarea condiţionată a executării pedepsei, inculpata fiind în permanenţă susţinută de către familia sa, va locui în continuare la bunicii materni, astfel încât, dacă instanţa o va obliga la un tratament medical, inculpata este de acord să-l urmeze. În cazul în care instanţa va considera că nu sunt întrunite condiţiile pentru a fi schimbată încadrarea juridică a faptei, solicită a se avea în vedere toate circumstanţele reale şi personale pentru a coborî cât mai mult pedeapsa la care va fi condamnată inculpata şi deducerea din pedeapsă a duratei măsurii reţinerii şi arestării preventive.

De asemenea, depune la instanţă o xerocopie din revista Dreptul nr.8/2008 cu privire la discuţii referitoare la infracţiunea de pruncucidere.

Având ultimul cuvânt, inculpata R F L, precizează că regretă enorm de mult fapta comisă.

S-au declarat dezbaterile închise, după care s-a lăsat cauza în pronunţare, când;

INSTANŢA

Asupra cauzei penale de faţă :

Prin rechizitoriul nr. 382/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui a fost trimisă în judecată în stare de arest preventiv inculpata R F L pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. de art.174,175 lit.”c” şi „d” Cod penal.

A fost interogată inculpata care a recunoscut doar în parte săvârşirea faptei. A susţinut inculpata că ştia că era însărcinată, însă nu şi-a dat seama că venise vremea să nască. Avusese o hemoragie în momentele premergătoare naşterii şi pentru aceasta luase  din casă un maiou şi un foarfece pentru a-şi face un tampon. Şi-a dat seama că a născut atunci când a auzit copilul care căzuse în  closet, ţipând. Nu-şi aminteşte dacă a lovit copilul cu foarfecele şi nu-şi poate explica leziunile constatate pe corpul fătului, leziuni cu privire la care medicul legist a precizat că s-au produs prin lovire activă.

Au fost audiaţi martorii din lucrări:

- U G şi G E, care au fost martori asistenţi la cercetarea la faţa locului;

- O D, mătuşa inculpatei care a locuit în aceeaşi cameră cu inculpata R F L şi au dormit în acelaşi pat. Martora O D nu a ştiut şi nu şi-a dat seama că inculpata este însărcinată. A aflat că aceasta a născut de la sora inculpatei pe care o trimisese să vadă de ce aceasta întârzie la  closet. A scos fătul din  closet cu sora inculpatei, l-au curăţat, l-au îngrijit şi au anunţat salvarea

- R A, sora inculpatei. Nu a ştiut că inculpata este însărcinată, a găsit-o la  closet  şi îi era foarte rău. Inculpata i-a spus că are hemoragie şi că a născut şi că a scăpat copilul în  closet. Împreună cu mătuşa lor au scos copilul din  closet, l-au curăţat şi au anunţat salvarea.

Instanţa a dispus din oficiu efectuarea unei noi expertize medico-legale  psihiatrice pentru a se stabili dacă din modul în care s-au derulat faptele se poate aprecia  că  uciderea nou-născutului s-a produs ca urmare a tulburării pricinuite de procesul fiziologic al naşterii.

Prin raportul de nouă expertiză psihiatrică nr.A6/7780 din 28.10.2008 întocmit de către specialişti din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, avizat de Comisia de avizare şi control din cadrul acestei instituţii, s-a stabilit că inculpata R F L a prezentat o reacţie impulsivă de scurtcircuitare survenită pe fondul unei stări post-traumatice (cu vulnerabilizare multiplă) în condiţiile de stres acut psihologic  şi biologic (sarcină, naştere). Inculpata a avut scăzută capacitatea psihică de apreciere critică asupra conţinutului şi consecinţelor social-negative ale faptei pentru care este judecată şi faţă de care discernământul a fost scăzut. La data examinării prezenta o tulburare depresivă cu risc suicidar, declanşată reactiv şi întreţinută situaţional-juridic.

Întrucât concluziile rapoartelor medico-legale psihiatrice erau diferite în esenţă de cele ale expertizei medico-legale psihiatrice efectuată în timpul urmăririi penale, a fost sesizată Comisia Superioară Medico Legală din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti pentru avizarea unuia din cele două rapoarte, cu solicitarea de a se răspunde direct la obiectivul stabilit de instanţă, şi anume: dacă se poate considera că inculpata R F L a săvârşit fapta într-o stare de tulburare pricinuită de procesul fiziologic al naşterii.

Comisia Superioară Medico Legală, prin Aviz nr.E1/14858/2008 din 06.02.2009 a avizat  noul raport de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A6/7780/28.10.2008, fără a răspunde la solicitarea concretă a instanţei.

Din actele şi  lucrările  dosarului, instanţa constată următoarele:

Inculpata R F L are vârsta de 23 ani şi este născută în localitatea, provenind dintr-o familie dezorganizată. Părinţii ei s-au despărţit cu mulţi ani în urmă, fiecare dintre ei având  organizate alte familii. A fost abandonată de mama ei, împreună cu ceilalţi trei fraţi la bunicii materni, din sat, care i-au crescut de mici în condiţii socio-economice precare, într-un mediu subcultural, fiind astfel privată de afecţiune, de o instrucţie şi educaţie adecvată.

În luna august 2006, inculpata R F L a plecat în vizită la unchiul său, O D, în localitatea, unde a stat timp de o săptămână. Aici a cunoscut un băiat cu care a întreţinut relaţii sexuale, în urma cărora a rămas însărcinată.

Şi-a dat seama că este însărcinată  când era în luna a IV-a şi copilul a mişcat. S-a hotărât, însă, să nu spună nimănui. Întrucât în acea perioadă era mai plinuţă, ceilalţi din jur nu şi-au dat seama că inculpata este însărcinată. În seara zilei de 05.04.2007, inculpatei i-au curs câteva picături de sânge şi  spune inculpata, că şi-a  închipuit că urmează să avorteze, considerând  astfel că,  scăpa de sarcină şi  nu mai era  nevoie să spună familiei că este însărcinată. 

Inculpata  s-a  culcat ca de obicei împreună cu  ceilalţi membri  ai familiei şi s-a  trezit în dimineaţa  zilei de 6.04.2007 pe la ora 300,  şi a făcut de  mâncare pentru feratele  său  F care urma să plece la treabă. După ce i-a  dat de mâncare fratelui său  s-a  culcat din nou şi s-a trezit în  jurul orelor 730, simţea  dureri în zona spatelui şi i-a  spus  mătuşii sale  să-i facă un ceai  pretextând  mătuşii sale că o doare stomacul.

 Date  fiind  durerile pe care le prezenta  inculpata şi sângerările prezente, aceasta a luat de pe un raft un foarfece  şi susţine că a  luat  şi un maiou din care  voia  să facă un tampon. Acest din urmă aspect nu a  fost  confirmat de  anchetă întrucât  la cercetarea la faţa  locului nu a  fost găsit acel maiou  şi nici inculpata nu a putut preciza  ce a făcut cu acel maiou.

 Susţine inculpata  că, atunci  când a  ajuns la  closet a  început  să sângereze  mai tare având  pierderi chiar  sub  formă de  cheaguri. S-a  aşezat  deasupra găurii din pardoseala  closetului şi în acel moment a  simţit că a  expulzat copilul.

În ceea ce priveşte  activitatea ulterioară acestui  moment, inculpata a avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal. În primele declaraţii a susţinut că nu a lovit fătul cu foarfecele, ci acesta a căzut în closet. În declaraţia dată la data de 08.01.2008 la procuror, inculpata a relatat derularea faptei aşa cum a fost reţinută mai sus. În faţa instanţei a susţinut că nu şi-a dat seama că a născut decât atunci  când a auzit fătul ţipând  după  ce a căzut în closet.

Declaraţia dată la procuror corespunde modului real în care s-au petrecut faptele. Aceasta se coroborează cu procesul-verbal de sesizare, procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi  datele ce rezultă din  expertiza medico-legală de autopsie.

 Din raportul de expertiză medico-legală de autopsie reiese că nou-născutul a fost  născut la termen. A respirat  extrauterin, era  viabil şi a primit  îngrijiri după naştere. Posibil scăpat sau lăsat să cadă în momentul naşterii. În acel moment s-a produs ruptura la nivelul cordonului ombilical, la baza de implantare şi ruptura vizibilă sub peritoneul pe faţa internă a abdomenului şi la nivelul venelor ombilicale. Placenta probabil că nu s-a desprins imediat conform evoluţiei fiziologice. Copilul a fost lovit repetat cu un obiect tăietor-înţepător. Foarte probabil, după aceasta a fost tăiat cordonul ombilical aproape de copil, la aproximativ 7 cm de ombilic, acesta căzând în closet;copilul a aspirat şi înghiţit  materii fecale. Cordonul ombilical a rămas ataşat de placentă şi a fost tăiat ulterior, la 15 cm de aceasta, tăietura fiind transversală. S-a constatat de către medicii specialişti că lipseşte o bucată de cordon ombilical, capătul de la copil fiind tăiat oblic. Moartea  nou-născutului a fost violentă. Ea  a fost cauzată de un şoc traumatic şi hemoragic urmare  a unui politraumatism  cu plăgi tăiate înţepate cu  hemoragie externă, cu plagă  craniocerebrală, leziuni la  nivelul gâtului, plăgi  penetrante  toracale  cu  lezări pulmonare şi  hemotorax bilateral, plăgi la  nivelul abdomenului şi membrelor, stare de şoc a cărei  evoluţie a fost accelerată  de hipoxia produsă prin aspirarea de  materii străine în  căile  respiratorii  superioare.  Leziunile (plăgi multiple) s-au produs prin loviri active cu obiect tăietor-înţepător, nou-născutul fiind lovit în mod repetat.

Între politraumatism şi moarte există  legătură de cauzalitate directă, necondiţionată, hipoxia accelerând evoluţia  spre  deces.

Pentru a se stabili măsura în care inculpata a avut reprezentarea conţinutului şi consecinţelor faptei sale, la urmărirea penală s-a efectuat o expertiza medico-legală psihiatrică nr.A1/473/2008 din 07.03.2008 prin care s-a  stabilit că, inculpata R F L  nu prezenta tulburări psihice de natură a-i afecta capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale, având discernământ păstrat în raport cu fapta pe care a comis-o.

Întrucât organele de urmărire penală nu au solicitat şi experţii nu au apreciat starea psihică în care s-a aflat inculpata în momentul săvârşirii faptei, în sensul dacă se afla într-o stare de tulburare pricinuită de procesul fiziologic al naşterii, instanţa a dispus efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice.

Această nouă expertiză a fost  efectuată de o comisie din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti  şi raportul  întocmit a fost avizat de către Comisia de avizare şi control a acestei instituţii, ulterior fiind avizat şi de către Comisia Superioară de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti. Medicii legişti au reţinut existenţa unor factori de stres care au marcat dezvoltarea inculpatei în direcţia vulnerabilizantă psihologic şi social încă din copilărie, cu o adolescenţă consumată în mediu restrâns prin privare subculturală, în condiţii reale economice care au creat condiţii de izolare, fără anturaj, situaţie complexantă pentru o adolescentă. Absenţa mamei care este în viaţă, reprezintă un element sever de frustrare pentru o adolescentă, manifestată prin privarea de afecţiune, inculpata apărând astfel marcată de prelucrări depresive. Au contribuit la accentuarea vulnerabilităţii factorii de stres recenţi, care au marcat prima relaţie intimă a adolescentei, la vârsta de 20 de ani, o relaţie fără viitor, ce s-a finalizat prin ruperea punţilor interrelaţionale, în acest context survenind sarcina nelegitimă. Prin autoanaliza existenţială, adolescenta trăieşte sentimente de dezamăgire afectivă, de ruşine faţă de acest copil nelegitim conceput dintr-o relaţie fără viitor şi de teama pentru un viitor incert. Sarcina ascunsă, în contextul expus, reprezintă un factor de stres sever, cu atât mai mult cu cât a fost ascunsă faţă de cei de care se simţea datoare. Însăşi sarcina, în înţelesul biologic şi fiziologic al procesului, reprezintă o condiţie biologică vulnerabilizantă, la fel şi naşterea ca  atare pentru adolescentă, care suferă de o conflictualitate intrapsihică ce se diversifică şi se amplifică prin propriile temeri, prin teama de propriile reacţii posibile în reacţii de conjunctură.

Analizând modul de comitere al faptei, respectiv multiplele leziuni constatate pe corpul victimei, apar haotice ilustrând o stare de şoc, de scurtcircuitare, de furie oarbă urmată de „somn” şi de o stare de prostraţie. Nu rezultă intenţia de a omorî în condiţiile în care loviturile au fost de intensitate redusă  şi în condiţiile în care nu şi-a luat niciun fel de măsuri de apărare, în sensul de a ascunde fătul şi de a îngreuna găsirea acestuia.

Comisia medico-legală a apreciat comportamentul antefaptic al inculpatei ca fiind subliniat de factori de stres ce au marcat dezvoltarea pacientei în direcţie vulnerabilizantă psihologic şi social.

Comisia de nouă expertiză medico-legală psihiatrică a concluzionat, în urma analizei integrale a tuturor informaţiilor, că la data de 06.04.2007 inculpata R F L a prezentat o reacţie impulsivă de scurtcircuitare survenită pe fondul unei stări post-traumatice (cu vulnerabilizare multiplă) în condiţii de stres acut psihologic şi biologic (sarcina, naşterea). Inculpata a avut scăzută capacitatea psihică de apreciere critică asupra conţinutului şi consecinţelor social-negative ale faptei pentru care este judecată şi faţă de care discernământul a fost scăzut. La data examinării, aceasta prezenta tulburare depresivă cu risc suicidar declanşată reactiv şi întreţinută situaţional-juridic.

Comisia  a recomandat  măsuri de  siguranţă medicală prev. de art.113 Cod penal, datorită riscului suicidar, a  modelului de vulnerabilitate şi condiţiilor în care s-a  structurat  personalitatea inculpatei.

Coroborând probele aflate la dosarul cauzei şi probele administrate de organele judiciare cu conţinutul şi concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, Tribunalul apreciază că inculpata a ucis nou-născutul imediat după naştere, aflându-se într-o stare de tulburare pricinuită de procesul fiziologic al naşterii, tulburare amplificată de starea de vulnerabilitate în care se afla inculpata.

Din actele şi probele aflate la dosar şi din probatoriul administrat în cauză, Tribunalul constată că fapta inculpatei R F L nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, prev. de art. 174,175 lit.”c” şi „d” Cod penal, urmând ca în baza art.334 Cod procedură penală să dispună schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de pruncucidere, prev. de art.177 Cod penal.

Pentru infracţiunea  săvârşită inculpatei i se va stabili o pedeapsă la individualizarea  căreia  în cadrul general, prev. de art. 52 şi 72 Cod penal, vor fi avute în vedere gradul de pericol social concret al faptei comise, datele privind persoana inculpatei, atitudinea  sinceră în timpul procesului. 

Fiind îndeplinite cerinţele art.861 Cod penal, se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi se va fixa termen de încercare conform art. 862 Cod penal.

Pe durata executării pedepsei inculpatei îi vor fi interzise drepturile prev. de art.64 lit. „a” şi „b” Cod penal.

Conform art.71 alin. 5 Cod penal, pe durata termenului de încercare se va suspenda şi executarea pedepsei accesorii.

Se vor stabili măsuri de supraveghere  conform art.863 Cod penal şi se va atrage atenţia inculpatei asupra art.864 Cod penal.

În baza  art.88 alin.1 Cod  penal  din pedeapsa  aplicată se va deduce  durata reţinerii şi arestării preventive  de la 8.01.2008  la 27.11.2008.

În baza  art.118 lit. „b” Cod penal  se va  confisca de la inculpata R F L un  foarfece aflat la camera de corpuri delicte a instanţei.

În baza  art.113 Cod penal inculpata  va fi obligată la  tratament medical până la însănătoşire.

Conform art.191 Cod procedură penală, inculpata va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite  cererea de  schimbare a  încadrării juridice  formulată de inculpata  R F  L  prin apărător.

În  baza  art.334 Cod pr. penală, schimbă  încadrarea  juridică a  faptei pentru  care inculpata  a  fost  trimisă în judecată, din infracţiunii  de  omor  calificat prev de art.174,175 lit.c şi d Cod penal în infracţiunea de  pruncucidere prev de art.177 Cod  penal.

Pentru  săvârşirea infracţiunii de  pruncucidere  prev de art.177  Cod penal, condamnă inculpata  R  F  L,  ,cetăţean  român,  studii 8 clase, operator  motoare maşini, fără loc de  muncă, necăsătorită, cu  domiciliul , fără antecedente  penale la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare . 

In baza  art.88 Cod penal deduce  din această pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 8.01.2008 la 27.11.2008. 

În baza art.86 ind.1 Cod penal suspendă executarea pedepsei sub supraveghere .Conform art.86 ind.2 Cod penal stabileşte termen de încercare  6 ani.

Pe durata executării pedepsei interzice  inculpatei  drepturile prev. de art.64 lit. a ,b Cod penal în condiţiile prev. de art.71 Cod penal. Conform art.71 alin.5 Cod penal pe durata  suspendării sub supraveghere a executării pedepsei se  suspendă  executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor  prev. de art.64 lit.a, b Cod penal.

Pe durata termenului de încercare inculpata trebuie să se supună  următoarelor măsuri  de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul  de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui desemnat ca organ de supraveghere;

b) să anunţe în prealabil orice schimbare de  domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice  schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele  ei de existenţă.

O copie  a prezentei hotărâri, se va comunica la data rămânerii definitive, la Serviciul de  probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui şi la Postul de  poliţie al.

Atrage atenţia inculpatei asupra disp. art.86 ind.4  Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.113 Cod penal, obligă inculpata R  F  L, la tratament medical, până la însănătoşire.

Conf. disp. art.429 alin.1 Cod pr. penală,  se va comunica  la data rămânerii definitive copii de pe prezenta hotărâre şi de pe raportul de  nouă  expertiză medico legală psihiatrică  aflat la  filele 73-79 din dosarul de fond,  la Direcţia  de  Sănătate Publică a judeţului  Vaslui. 

În baza art.118 lit.b Cod pr. penală  confiscă de  la inculpata R F L un  foarfece aflat la camera de corpuri delicte a instanţei, înregistrat la poziţia nr.46/2008 din registrul de corpuri delicte .

Obligă inculpata la 3000 lei cheltuieli judiciare  avansate de  către  stat. Suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru avocat din  oficiu  la urmărirea penală se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de apel în 10 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 martie 2009.

Preşedinte,

NICOLAE PARPALEA-FILIP

Grefier,

ALINA-ROXANA VOLOCARU

Domenii speta

Spete similare