Cerere de învestire cu formulă executorie.Analiza condiţiilor formale

Decizie 692 din 17.05.2012


Cerere de învestire cu formulă executorie.Analiza condiţiilor formale

Cu prilejul analizării cererii de învestire cu formulă executorie a biletului la ordin, judecătorul trebuie să examineze îndeplinirea condiţiilor formale de validitate a acestuia, aşa cum s-a reţinut şi prin Decizia în interesul legii  a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.4/2009.

Condiţiile formale de validitate sunt cele referitoare la condiţia formei scrise şi la menţiunile obligatorii ale biletului la ordin menţionate de art.104 din lege, şi anume „Biletul la ordin cuprinde:

1) denumirea de bilet la ordin trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu;

2) promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată;

3) arătarea scadenţei;

4) arătarea locului unde plata trebuie făcută;

5) numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;

6) arătarea datei şi a locului emiterii;

 7) Semnătura emitentului, respectiv semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de instrumente;

8) numele emitentului, respectiv numele şi prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă. În cazul în care numele emitentului depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele şi prenumele, respectiv din denumirea emitentului, în limita spaţiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea biletului la ordin;

 9) codul emitentului, respectiv un număr unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale emitentului.”

Consecinţele nerespectării condiţiilor de formă ale biletului la ordin sunt arătate în art.105 din lege, articol conform căruia „Titlul căruia îi lipseşte vreuna din condiţiunile arătate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează.

 Biletul la ordin a cărui scadenţă nu este arătată este socotit plătibil la vedere.

 În lipsa unei arătări speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de plată şi în acelaşi timp loc al domiciliului emitentului.

 Biletul la ordin care nu arată locul unde a fost emis se socoteşte semnat în locul arătat lângă numele emitentului.”

Deci, în principiu lipsa menţiunilor obligatorii din biletul la ordin atrage nevalabilitatea acestuia, valabilitatea înscrisului fiind singurul aspect ce trebuie analizat cu prilejul învestirii cu formulă executorie.

Analizarea raporturilor fundamentale dintre părţi excede cadrului unei cereri de învestire cu formulă executorie, ele urmând a fi examinate cu prilejul începerii executării silite, în cadrul unei eventuale opoziţii cambiale.

Faţă de cele arătate mai sus, recursul apare ca fondat, astfel că va fi admis, iar potrivit dispoziţiilor art.312 alin.1 şi 2 Cod procedură civilă, încheierea va fi modificată în tot, iar cererea de învestire cu formulă executorie va fi admisă.

TRIBUNALUL VÂLCEA - SECŢIA A II A CIVILĂ-DECIZIE Nr. 692/2012 din 17 Mai 2012

Prin sentinţa nr.aaaa/12.03.2012 Judecătoria Rm.Vâlcea a respins cererea de învestire cu formulă executorie a Biletului la Ordin  emis de S.C. K C S.R.L. la data de 16.08.2010, cu scadenţa la data de 16.10.2010, pentru suma de 173.761,49 lei în favoarea petentei S.C. DS S.R.L. care la girat faţă de S.C. MA SCTA, formulată de petenta S.C. DS S.R.L.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţa a reţinut în considerente că prin adresa emisă de Judecătoria Bacău la data de 29.02.2012 în conformitate cu dispoziţiile sentinţei civile nr. bbbb/24.02.2012 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. dddd/180/2012 s-a înaintat Judecătoriei Rm.Vâlcea spre competentă soluţionare cererea de învestire cu formulă executorie formulată de petenta S.C. DS S.R.L. Bacău în contradictoriu cu intimata S.C. KC S.R.L.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Rm.

 Analizând actele aflate la dosar instanţa a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău petenta S.C. DS S.R.L. Bacău în contradictoriu cu intimata S.C. KC S.R.L. a solicitat instanţei să dispună învestirea cu formula executorie prevăzută de art. 269 C.pr.civ. a Biletului la Ordinul emis de intimată în favoarea sa la data de 16.08.2010, cu scadenţa la data de 16.10.2010, pentru suma de 173.761,49 lei în vederea declanşării procedurii de executare silită.

În motivarea cererii petenta a arătat că în temeiul raporturilor comerciale desfăşurate cu S.C. KC S.R.L. aceasta a emis, în favoarea sa, la data de 16.08.2010 Biletul la Ordin pentru suma de 173.761,49 lei, plătibil la unitatea bancară trasă B Vâlcea, cu scadenţa la data de 16.10.2010, bilet pe care la rândul său l-a girat către S.C. M A S CTA faţă de care avea de achitat suma de 173.761,49 lei.

Petenta a precizat că la data de 16.10.2010 trasul, în speţă, B Vâlcea a refuzat plata Biletului la ordin prezentat la plată pentru lipsă total de disponibil în contul bancar al societăţii trăgătoare, respectiv a S.C. KC S.R.L.

Petenta a mai arătat că, ulterior refuzului bancar, a fost nevoită să achite suma de 173.761,49 lei faţă de giratarul S.C. MA SCTA prin alte mijloace (livrare marfă în compensare), rămânând să recupereze suma achitată de la emitenta Biletului la ordin.

În acest context petenta a invocat dispoziţiile art. 106 coroborat cu art. 61 din Legea nr. 58/1934 care conferă biletului la ordin caracterul de titlu executoriu pentru capital şi accesorii şi solicită învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin.

În dovedirea cererii petenta a depus la dosar Biletul la Ordin, în original şi în copie, cu menţiunea refuzului la plată pentru lipsă total disponibil.

În drept a invocat dispoziţiile art. 106 coroborat cu art. 61 din Legea nr. 58/1934 şi art. 269 C.pr.civ.

Analizând cererea de învestire cu formulă executorie formulată de petentă prin prisma înscrisurilor depuse la dosar şi a dispoziţiilor legale în materie instanţa a reţinut următoarele:

Examinând conţinutul Biletului la Ordin  s-a reţinut de instanţă că acesta a fost emis de S.C. KC S.R.L. în favoarea petentei care l-a girat către o altă persoană juridică, respectiv către giratarul S.C. MAS CTA.

Potrivit menţiunii de pe verso-ul Biletului la ordin rezultă că acesta a fost prezentat la plată la data scadenţei, adică în data de 16.10.2010, fiind refuzat la plată pentru lipsă total de disponibil.

Conform art. 41 şi urm. din Legea nr. 58/1934 dreptul la plată îl are posesorul legitim al biletului la ordin, iar potrivit art. 18 din acelaşi act normativ acesta poate fi beneficiarul indicat de trăgător sau giratarul.

Prin urmare, instanţa a constatat că girantul nu mai este îndreptăţit să solicite învestirea cu formulă executorie şi executarea silită a biletului la ordin, întrucât nu mai are calitatea de beneficiar; singura persoană îndreptăţită să solicite învestirea cu formulă executorie este giratarul deoarece acesta este posesorul legitim al biletului la ordin.

Instanţa a precizat că girantul poate solicita învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin numai dacă a plătit giratarului suma înscrisă în titlu, iar dovada plăţii, inclusiv pentru debitorii de regres, se face în condiţiile art. 43 din Legea nr. 58/1934, respectiv prin predarea titlului de valoare cu menţiunea de achitare a sumei scrise de posesor pe titlu.

Or, în speţă, Biletul la ordin nu poartă o astfel de menţiune, iar petenta, deşi susţine că a plătit giratarului suma datorată prin alte mijloace de plată, respectiv prin livrare de marfă în compensare, la dosarul cauzei nu a depus nicio dovadă în acest sens.

Pentru considerentele de fapt şi de drept expuse instanţa a apreciat că restituirea Biletului la ordin girantului, de către giratar, nu legitimează petenta să solicite, ulterior efectului translativ al girului, plata din partea trasului.

În consecinţă, instanţa a respins cererea de învestire cu formulă executorie a Biletului la Ordin  emis de S.C. KC S.R.L. formulată de petenta S.C. DS S.R.L. Bacău, ca neîntemeiată.

Împotriva încheierii a formulat recurs petenta care a arătat că biletul la ordin emis de SC KC SRL în favoarea recurentei a fost girat  către SC MA SP SRL, iar la data prezentării la plată, B  a refuzat plata pentru lipsă totală de disponibil.

În aceste condiţii, recurenta a achitat propria datorie faţă de SC MA S SRL în cuantum de 173.761,49 lei,(53.761,49 lei prin compensare şi 120.000 lei plăţi dirijate), aşa cum rezultă din procesele-verbale de compensare, sumă nerecuperată până la această dată.

Cum biletul la ordin a fost returnat, aşa cum reiese din adresa din data de 15.12.2011 şi procesul-verbal de predare bilet, se invocă dispoziţiile art.106 coroborat cu art.61 din Legea cambiei şi biletului la ordin în vederea admiterii recursului şi a cererii de învestire.

În drept, recursul este întemeiat pe dispoziţiile art.304 pct.9 şi 11 Cod procedură civilă.

Analizând recursul  formulat prin prisma dispoziţiilor Legii nr.58/1934, instanţa a reţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art.61 raportate la art.106 din Legea nr.58/1934 „Cambia are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii, stabilite conform art. 53, 54 şi 57.Competentă pentru a investi cambia cu formulă executorie este judecătoria. Încheierea de investire nu este supusă apelului.”, dispoziţii ce se aplică şi biletului la ordin.

Cu prilejul analizării cererii de învestire cu formulă executorie a biletului la ordin, judecătorul trebuie să examineze îndeplinirea condiţiilor formale de validitate a acestuia, aşa cum s-a reţinut şi prin Decizia în interesul legii  a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.4/2009.

Condiţiile formale de validitate sunt cele referitoare la condiţia formei scrise şi la menţiunile obligatorii ale biletului la ordin menţionate de art.104 din lege, şi anume „Biletul la ordin cuprinde:

1) denumirea de bilet la ordin trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu;

2) promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată;

3) arătarea scadenţei;

4) arătarea locului unde plata trebuie făcută;

5) numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;

6) arătarea datei şi a locului emiterii;

 7) Semnătura emitentului, respectiv semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de instrumente;

8) numele emitentului, respectiv numele şi prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă. În cazul în care numele emitentului depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele şi prenumele, respectiv din denumirea emitentului, în limita spaţiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea biletului la ordin;

 9) codul emitentului, respectiv un număr unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale emitentului.”

Consecinţele nerespectării condiţiilor de formă ale biletului la ordin sunt arătate în art.105 din lege, articol conform căruia „Titlul căruia îi lipseşte vreuna din condiţiunile arătate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează.

 Biletul la ordin a cărui scadenţă nu este arătată este socotit plătibil la vedere.

 În lipsa unei arătări speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de plată şi în acelaşi timp loc al domiciliului emitentului.

 Biletul la ordin care nu arată locul unde a fost emis se socoteşte semnat în locul arătat lângă numele emitentului.”

Deci, în principiu lipsa menţiunilor obligatorii din biletul la ordin atrage nevalabilitatea acestuia, valabilitatea înscrisului fiind singurul aspect ce trebuie analizat cu prilejul învestirii cu formulă executorie.

Analizarea raporturilor fundamentale dintre părţi excede cadrului unei cereri de învestire cu formulă executorie, ele urmând a fi examinate cu prilejul începerii executării silite, în cadrul unei eventuale opoziţii cambiale.

Faţă de cele arătate mai sus, recursul apare ca fondat, astfel că va fi admis, iar potrivit dispoziţiilor art.312 alin.1 şi 2 Cod procedură civilă, încheierea va fi modificată în tot, iar cererea de învestire cu formulă executorie va fi admisă.

Domenii speta