Plângerea în faţa instanţei împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată dispuse de procuror. Schimbarea temeiului juridic al soluţiei de netrimitere în judecată. Împăcarea părţilor. Soluţii.

Plângerea în faţa instanţei împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată dispuse de procuror. Schimbarea temeiului  juridic al soluţiei de netrimitere în judecată. Împăcarea părţilor. Soluţii.

Decizia penală nr. 411/27.05.2009 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 2456/318/2009.

Aşa după cum se ştie în practica instanţelor judecătoreşti nu a existat un punct de vedere unitar în legătură cu admisibilitatea plângerii formulată în condiţiile art. 278/1 C. pr. pen. în situaţia în care se solicită schimbarea temeiului juridic al soluţiei de netrimitere în judecată.

Decizia Î.C.C.J. nr. 44/13.10.2008 prin care a fost admis recursul în interesul legii a rezolvat în parte aspectele ridicate de problema pusă în discuţie.

Astfel s-a stabilit că, schimbarea temeiului juridic al soluţiei de netrimitere în judecată se poate face în condiţiile art. 278/1 alin.8 lit. b C. pr.pen., că titular al plângerii formulate în temeiul art. 278/1 C. pr.pen. poate fi şi făptuitorul, că natura plângerii formulate de acesta împotriva unei soluţii de netrimitere în judecată adresată instanţei este aceea a unei căi de atac, că este exclusă în această ipoteză aplicarea dispoziţiilor art. 2781 alin.8 lit. c C. pr. pen., întrucât este de neconceput ca plângerea făptuitorului să constituie act de sesizare a instanţei împotriva sa, cu încălcarea implicită a principiului „non reformatio in peius”, şi că probatoriul trebuie să fie complet, astfel că nu se impunea trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale.

Din considerentele deciziei în recursul în interesul legii nu rezultă dacă partea vătămată sau celelalte persoane ale căror interese legitime au fost vătămate ar putea solicita în plângerea formulată în condiţiile art. 278/1 C. pr. pen. schimbarea temeiului juridic al soluţiei de netrimitere în judecată în baza art. 2781 alin. 8 lit. b C. pr. pen., putându-se considera că pot face acest lucru numai în condiţiile art. 278/1 alin.8 lit. b C. pr.pen., referitor la soluţiile de scoatere de sub urmărire penală sau încetare a urmăririi penale.

Totodată nu rezultă nici care este instanţa care poate dispune schimbarea temeiului juridic al soluţiei de netrimitere în judecată, putându-se concluziona că este competentă atât prima instanţă cât şi instanţa de recurs, în funcţie de stadiul procesual în care se afla cauza, fără a se încălca principiul dublului grad de jurisdicţie.

O problemă deosebită a ridicat cauza ce a format obiectul dosarului nr. 5037/95/2009 al Tribunalului Gorj.

În concret, prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.Jiu nr. 3489/P/2008 s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 1.000 lei învinuitului M.H., pentru infracţiunea prev. şi ped. de art. 180 alin.2 C. pen.

Împotriva soluţiei de netrimitere în judecată a formulat plângere făptuitorul, considerând că în mod greşit i-au fost aplicate dispoziţiile art. 18/1 Cod penal.

Prin sentinţa penală nr. 605/25.03.2009 a Judecătoriei Tg.,Jiu a fost respinsă plângerea făptuitorului ca neîntemeiată, soluţie menţinută prin decizia penală nr. 411/27.05.2009 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 2456/318/2009.

A fost admisă contestaţia în anulare formulată de făptuitor, s-a desfiinţat decizia penală menţionată mai sus. În recurs părţile s-au împăcat solicitându-se încetarea procesului penal în baza art. 10 lit. h C. pr.pen.

Considerăm că nu se poate dispune încetarea procesului penal întrucât soluţiile de netrimitere în judecată – de neîncepere a urmăririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărirea penală şi de încetare a urmăririi penale – privesc acte ale procurorului prin care se adoptă soluţii de urmărire penală, care nu trebuie confundate cu rezolvarea propriu-zisă a cauzei penale, rezolvare care presupune parcurgerea tuturor fazelor procesului penal, inclusiv judecata.

Încetarea procesului penal ar putea fi dispusă atunci când instanţa este investită cu rezolvarea acţiunii penale şi nu şi atunci când este investită cu soluţionarea unei plângeri împotriva soluţiei de netrimitere în judecată dispusă de procuror.

Mai mult, admiterea cererii formulate în recurs ar însemna şi schimbarea soluţiei date în cauză, din scoaterea de sub urmărirea penală în încetarea procesului penal, fără a exista o judecată propriu-zisă, în cadrul unei acţiuni penale puse în mişcare, finalizată prin pronunţarea unei soluţii întemeiată pe dispoziţiile art. 345 C. pr. pen.

PREŞEDINTE SECŢIE PENALĂ

Gheorghe Gârcu

Domenii speta

Spete similare