Legea insolvenţei.licitaţie publică.incidenţa art.513 cod procedură civilă

Sentinţă comercială 5107 din 12.12.2012


LEGEA INSOLVENŢEI.LICITAŢIE PUBLICĂ.INCIDENŢA ART.513 COD PROCEDURĂ CIVILĂ

Conform dispoziţiilor art.116 alin.1 şi 2 din Legea nr.85/2006 „Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuată de lichidator sub controlul judecătorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piaţă, într-o formă adecvată, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului.

 (2) Lichidarea va începe îndată după finalizarea de către lichidator a inventarierii şi depunerea raportului de evaluare. Bunurile vor putea fi vândute în bloc - ca ansamblu în stare de funcţionare - sau individual. Metoda de vânzare a bunurilor, respectiv licitaţie publică, negociere directă sau o combinaţie a celor două, va fi aprobată de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului. Lichidatorul prezintă adunării generale a creditorilor şi regulamentul de vânzare corespunzător modalităţii de vânzare pentru care optează.”

Potrivit art.149 din lege „Dispoziţiile prezentei legi se completează, în măsura compatibilităţii lor, cu cele ale Codului de procedură civilă(…)”

Din interpretarea celor două texte de lege reiese că organizarea licitaţiei publice cu privire la bunurile debitoarei în cadrul procedurii insolvenţei urmează regulile stabilite de legiuitor prin normele generale cuprinse în Cod procedură civilă.

Prin urmare, situaţia premisă a nedepunerii preţului de către adjudecatar se regăseşte în cuprinsul dispoziţiilor art.513 Cod procedură civilă care arată că „Dacă adjudecatarul nu depune preţul în termenul prevăzut de art. 512 alin. 1, imobilul se va scoate din nou în vânzare în contul acestuia, el fiind obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitaţie şi eventuala diferenţă de preţ. Adjudecatarul va putea să achite la termenul de licitaţie preţul oferit iniţial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitaţie.

Dacă la noul termen de licitaţie imobilul nu a fost vândut, fostul adjudecatar este obligat să plătească toate cheltuielile prilejuite de urmărirea imobilului.

Suma datorată potrivit alin. 1 şi 2 de fostul adjudecatar se stabileşte de executor prin procesul-verbal de licitaţie, care constituie titlu executoriu. Această sumă se va reţine cu precădere din cauţiunea depusă.”

Faţă de reglementarea expresă a legii referitor la nedepunerea în termen a preţului de către adjudecatar şi scoaterea la o nouă licitaţie a bunului, nu se poate admite posibilitatea lichidatorului judiciar de a stabili, prin procesul-verbal de licitaţie, alte daune-interese decât cele reglementate de legiuitor, în speţă fiind vorba despre o evaluare legală a daunelor-interese.

În aceste condiţii, menţiunea cuprinsă în Procesul-verbal de licitaţie, nu îşi produce efecte juridice, având în vedere că „Nu se poate deroga prin convenţii sau dispoziţii particulare, la legile care interesează ordinea publică şi bunele moravuri.”-art.5 Cod civil, dispoziţii aflate în vigoare la data semnării Procesului-verbal.

Prin urmare, faţă de dispoziţiile art.514 Cod procedură civilă, conform cărora „După adjudecarea imobilului către unul dintre participanţii la licitaţie, executorul, la cerere, va dispune restituirea cauţiunilor depuse de ceilalţi participanţi, procedând, când este cazul, potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. 3.”, instanţa a admis cererea, în parte, în sensul, obligării intimatei de a restitui garanţia achitată de către contestator în cuantum de 60.900 lei conform foii de depunere 10.01.2011, la care se adaugă dobânda legală ce va curge de la data introducerii prezentei cereri până la achitarea efectivă a sumei sus-menţionate, calculată conform art.3 alin.1 şi 2 din OG nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.

TRIBUNALUL VÂLCEA - SECŢIA A II A CIVILĂ,SENTINŢA Nr.5107 din DATA DE 12 decembrie 2012

La data de 20.06.2012 reclamantul MC a chemat în judecată pe pârâta, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei, prin care solicită obligarea lichidatorului judiciar la restituirea cauţiunii de 14.295 Euro echivalent în lei conform foii de depunere 71528862/10.01.2011 plus dobânda legală de la momentul solicitării până la data achitării efective.

În motivare s-a arătat că reclamantul s-a înscris la licitaţia organizată de lichidatorul judiciar cu privire la un imobil aparţinând debitoarei, fiind depusă cauţiunea de 10%, conform foii de depunere 71528862/10.01.2011.

Reclamantul a fost declarat adjudecatar pentru preţul de 609.570 lei plus TVA, fiindu-i pus în vedere să achite diferenţa  de sumă, în termen de 30 de zile, prelungit până la data de 18.04.2011.

S-a menţionat că reclamantul nu a achitat diferenţa, întrucât lichidatorul judiciar i-a solicitat nelegal plata TVA, aşa cum a stabilit şi instanţa de judecată, instanţă care a dispus lichidatorului acordarea unui termen de 30 de zile de la comunicarea preţului fătă TVA, în vederea achitării acestui rest.

Întrucât reclamantul nu a reuşit obţinerea unei finanţări, acesta nu a achitat restul sumei, astfel că bunul a fost adjudecat în ianuarie 2012 către o altă persoană.

Prin întâmpinare s-a solicitat respingerea cererii, având în vedere că prin Procesul-verbal de licitaţie i s-a pus în vedere reclamantului că în caz de neachitare i se va reţine garanţia cu titlu de daune-interese, precum şi cheltuielile prilejuite de noile licitaţii şi o eventuală diferenţă de preţ.

Cum bunul a fost licitat de o altă persoană, la data de 23.04.2012, iar reclamantul are culpă procesuală, neobţinerea unei finanţări neputând fi reţinută ca o culpă a pârâtei.

Pârâta a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat obligarea la plata sumei de 31.353 lei reprezentând dobânda legală începând cu data de 10.02.2011 până la data de 23.04.2012.

Au fost anexate cererii Procesul-verbal de licitaţie din data de 11.01.2011 şi Procesul-verbal al adunării creditorilor din data de 26.05.2011.

În şedinţa de astăzi instanţa a pus în discuţie calificarea juridică a cererii de chemare în judecată ca o contestaţie formulată în temeiul dispoziţiilor art.21 alin.2) din Legea nr.85/2006.

De asemenea, a fost pus în discuţie temeiul juridic al contestaţiei raportat şi la dispoziţiile art.513 şi art.514 Cod procedură civilă.

Faţă de cele arătate, instanţa a reţinut următoarele:

Prin Procesul-verbal din data de 11.01.2011 a fost declarat ca adjudecatar contestatorul MC pentru un imobil situat în Rm.Vâlcea, la preţul de 609.570 lei inclusiv TVA, fiind consemnată achitarea sumei de 60.900 lei conform foii de depunere 71528862/10.01.2011, cu titlu de cauţiune 10%.

În cadrul procesului-verbal s-a arătat că „În cazul în care adjudecatarul nu va achita integral preţul activului în cel mult 30 zile de la data licitaţiei sau nu va respecta condiţiile de plată, se va reţine garanţia depusă, cu titlu de daune-interese, precum şi cheltuielile prilejuite de noile licitaţii şi eventuala diferenţă de preţ nerealizat.”

Preţul nu a fost achitat de către adjudecatar, motivul neachitării fiind menţionat de către contestator, acela a neobţinerii unei finanţări, singurul aspect ce va fi reţinut de către instanţă ca având relevanţă juridică în speţă.

Bunul a fost scos din nou la licitaţie, fiind adjudecat la data de 23.04.2012.

Faţă de situaţia de fapt descrisă mai sus, instanţa a constatat contestaţia ca fiind întemeiată parţial, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Conform dispoziţiilor art.116 alin.1 şi 2 din Legea nr.85/2006 „Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuată de lichidator sub controlul judecătorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piaţă, într-o formă adecvată, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului.

 (2) Lichidarea va începe îndată după finalizarea de către lichidator a inventarierii şi depunerea raportului de evaluare. Bunurile vor putea fi vândute în bloc - ca ansamblu în stare de funcţionare - sau individual. Metoda de vânzare a bunurilor, respectiv licitaţie publică, negociere directă sau o combinaţie a celor două, va fi aprobată de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului. Lichidatorul prezintă adunării generale a creditorilor şi regulamentul de vânzare corespunzător modalităţii de vânzare pentru care optează.”

Potrivit art.149 din lege „Dispoziţiile prezentei legi se completează, în măsura compatibilităţii lor, cu cele ale Codului de procedură civilă(…)”

Din interpretarea celor două texte de lege reiese că organizarea licitaţiei publice cu privire la bunurile debitoarei în cadrul procedurii insolvenţei urmează regulile stabilite de legiuitor prin normele generale cuprinse în Cod procedură civilă.

Prin urmare, situaţia premisă a nedepunerii preţului de către adjudecatar se regăseşte în cuprinsul dispoziţiilor art.513 Cod procedură civilă care arată că „Dacă adjudecatarul nu depune preţul în termenul prevăzut de art. 512 alin. 1, imobilul se va scoate din nou în vânzare în contul acestuia, el fiind obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitaţie şi eventuala diferenţă de preţ. Adjudecatarul va putea să achite la termenul de licitaţie preţul oferit iniţial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitaţie.

Dacă la noul termen de licitaţie imobilul nu a fost vândut, fostul adjudecatar este obligat să plătească toate cheltuielile prilejuite de urmărirea imobilului.

Suma datorată potrivit alin. 1 şi 2 de fostul adjudecatar se stabileşte de executor prin procesul-verbal de licitaţie, care constituie titlu executoriu. Această sumă se va reţine cu precădere din cauţiunea depusă.”

Faţă de reglementarea expresă a legii referitor la nedepunerea în termen a preţului de către adjudecatar şi scoaterea la o nouă licitaţie a bunului, nu se poate admite posibilitatea lichidatorului judiciar de a stabili, prin procesul-verbal de licitaţie, alte daune-interese decât cele reglementate de legiuitor, în speţă fiind vorba despre o evaluare legală a daunelor-interese.

În aceste condiţii, menţiunea cuprinsă în Procesul-verbal de licitaţie, nu îşi produce efecte juridice, având în vedere că „Nu se poate deroga prin convenţii sau dispoziţii particulare, la legile care interesează ordinea publică şi bunele moravuri.”-art.5 Cod civil, dispoziţii aflate în vigoare la data semnării Procesului-verbal.

Prin urmare, faţă de dispoziţiile art.514 Cod procedură civilă, conform cărora „După adjudecarea imobilului către unul dintre participanţii la licitaţie, executorul, la cerere, va dispune restituirea cauţiunilor depuse de ceilalţi participanţi, procedând, când este cazul, potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. 3.”, instanţa a admis cererea, în parte, în sensul, obligării intimatei de a restitui garanţia achitată de către contestator în cuantum de 60.900 lei conform foii de depunere 10.01.2011, la care se adaugă dobânda legală ce va curge de la data introducerii prezentei cereri până la achitarea efectivă a sumei sus-menţionate, calculată conform art.3 alin.1 şi 2 din OG nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.

Faţă de cele expuse mai sus, instanţa a respins cererea reconvenţională prin care se solicită plata dobânzii legale aferentă sumei de 548.670 lei ce reprezintă restul preţului neachitat, având în vedere aceleaşi considerente raportate la dispoziţiile exprese ale art.512 Cod procedură civilă.

Astfel, legiuitorul a înţeles să evalueze, în caz de neplată a preţului în termen, următoarele daune-interese: cheltuielile prilejuite de noua licitaţie,  eventuala diferenţă de preţ  şi toate cheltuielile prilejuite de urmărirea imobilului, în cazul în care bunul nu este vândut la noul termen de licitaţie.

Aceste daune-interese trebuiau stabilite de lichidatorul judiciar  prin Procesul-verbal de licitaţie din data de 23.04.2012, sumă ce urma să fie reţinută cu precădere din cauţiunea depusă de contestator

Lichidatorul judiciar nu a procedat potrivit normelor citate mai sus, astfel că a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reconvenţională.