Achiziţii publice. Preeminenţa normelor speciale cuprinse în o.u.g. nr. 34/2006 rep. în raport cu normele dreptului comun în soluţionarea acţiunilor în pretenţii

•Cod procedură civilă – art. 129 alin. 4; art. 312 alin. 1, alin.2 teza a II-a, alin. 3 teza a II-a , alin. 5 teza I

•O.U.G. nr. 34/2006 rep. - Cap. 9 Secţiunea a 9-a

Prevederile O.U.G. 34/2006 rep. cuprind norme speciale derogatorii de la dreptul comun, iar incidenţa acestora nu este lăsată la dispoziţia părţilor – art. 286 alin. 1.

Soluţionarea acţiunii în pretenţii rezultate din executarea unor contracte de execuţie lucrări – contracte de achiziţii publice încheiate în condiţiile reglementate de O.U.G. nr. 34/2006 rep., potrivit normelor dreptului comun, respectiv art. 969, art. 970 alin. 1, 1073 Cod civ., fără a pune în discuţia incidenţa procedurii speciale prevăzute  de Cap. 9 Secţiunea a 9-a din O.U.G. nr. 34/2006 rep., impune casarea cu trimitere spre rejudecare.

Fondul cauzei nefiind cercetat prin raportare la normele speciale care aveau preeminenţă, nu sunt incidente prevederile art. 28616 alin. 3 din O.U.G. nr. 34/2006 referitoare la casarea cu reţinere.

Prin Sentinţa nr. 2446/19 iunie 2012, Tribunalului Harghita a hotărât: admiterea acţiunii formulate de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta SC C. SRL; obligarea pârâtei să-i plătească reclamantei suma de 76.367,47 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de construcții; obligarea pârâtei să-i plătească reclamantei penalități de întârziere aferente acestei sume, în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere, începând cu data de 26 septembrie 2008 și până la data de 9 august 2011; obligarea pârâtei să-i plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 10.050,49 lei.

În considerentele Sentinţei, judecătorul sindic a reţinut, în esenţă, următoarele aspecte:

• prin contractele de prestații încheiate între părți la 29 mai 2008 s-a convenit executarea unor lucrări de construcții de către reclamantă, beneficiar fiind pârâta, pentru obiectivul Corectarea torenților din Bazinul torențial Pr. Noroiului, Ocolul Silvic Borsec, pentru Bornele nr. 76, nr. 88, nr. 91 și nr. 92, în conformitate cu proiectul de execuție, la standardele și prescripțiile tehnice în vigoare; după executarea lucrărilor, reclamanta a emis factura HR nr. 223/14 august 2009, în valoare de 62.238,90 lei, precum și factura HR nr. 225/15 septembrie 2008, în valoare de 54.094,20 lei, care au fost parțial plătite, rămânând un rest neachitat de 76.367,47 lei; din declarația martorului C. C., angajat al pârâtei, rezultă că aceasta a părăsit lucrările la finele anului 2008 pentru ca nu a mai fost plătită, deși facturile au fost depuse la pârâtă în luna august 2008, martorul semnând de primire; în luna august 2008 reclamanta a revenit la șantier, cu forțe reduse, iar la sfârșitul lunii a părăsit, din nou, lucrările, care au fost finalizate de pârâtă; din cele 4 borne contractate, reclamanta a terminat complet un baraj, iar la celelalte 3 borne a executat lucrări de terasamente, săpături și fundații;

• situațiile de lucrări, la care s-a referit și martorul menționat, au avut în vedere tocmai lucrările executate de reclamantă și pentru care au fost emise facturile depuse la dosar, astfel cum rezultă și din concluziile Raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat de sing. Kollo Julianna; prin expertiză s-a conchis că lucrările cuprinse în situațiile de lucrări au fost executate și că nu sunt indicii că la punctul de lucru ar fi lucrat și alt executant, în perioada iunie-august 2008, în afară de reclamantă; expertul a precizat că nu a fost realizată recepția parțială în momentul întreruperii lucrărilor de către reclamantă; din probele dosarului, prima instanță a reținut că reclamanta a executat lucrările cuprinse în situațiile de lucrări confirmate de reprezentantul pârâtei prin înscrisurile depuse la filele 16, 17 din dosar, pentru aceste lucrări fiind emise cele două facturi fiscale, plătite doar parțial; deși au fost primite sub semnătură, facturile nu au fost refuzate ulterior la plată, fiind înregistrate în contabilitatea pârâtei;

• potrivit concluziilor Raportului de expertiză judiciară contabilă efectuată de D. M., cele două facturi fiscale emise de reclamantă au fost corect întocmite, având la bază situațiile de lucrări confirmate de șeful de șantier al pârâtei; din verificarea documentelor contabile a reieșit că pârâta a înregistrat corect în contabilitate cele două facturi emise de reclamantă, expertul certificând faptul că, potrivit evidenței contabile, datoria pârâtei față de reclamantă este de 76.367,47 lei; 

• în temeiul art. 3 pct. 2, art. 46 Cod com, art. 969, art. 970, art. 1073 și urm. Cod civ., prima instanță a admis acțiunea;

• cu privire la penalitățile de întârziere s-au avut în vedere art. 6.3. din contract, art. 43 Cod com., data scadenței datoriei fiind 26 septembrie 2008, iar procentajul penalităților fiind de 0,1% pe zi de întârziere, urmând a fi acordate până la data la care au fost solicitate, respectiv 9 august 2011.

Împotriva Sentinţei nr. 2446/19 iunie 2012 a declarat recurs pârâta, solicitând a se dispune admiterea căii de atac şi modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată. În esenţă, recurenta a susţinut următoarele motive: între părți s-au încheiat 4 contracte de prestații având nr. 1344/2 iunie 2008, pentru executarea lucrărilor de construcții pentru obiectivul Corectarea Torenților din Bazinul Torențial Pr. Noroiului, Ocolul Silvic Borsec, Pr. Borna 76, 88, 91 și 92, în conformitate cu proiectul de execuție, standardele și prescripțiile tehnice în vigoare, data începerii lucrărilor fiind 1 iunie 2008; deși reclamanta-intimată a început lucrările la 25 iulie 2008, șeful de șantier de la punctul de lucru din Toplița a constatat că aceasta a abandonat lucrările în cursul lunii iulie 2008, neanunțând beneficiarul; contactat telefonic, executantul a motivat lipsa muncitorilor prin faptul că oferta era subevaluată; afirmația intimatei, referitoare la faptul că nu a avut intenția de a rezilia contractul, la acea dată, ci a oprit lucrarea până la achitarea sumelor aferente lucrărilor executate, este neadevărată, în condițiile în care o clauză de suspendare a executării lucrărilor nu există în contracte; după aproape o lună de la data părăsirii lucrărilor, intimata a emis factura nr. 223/14 august 2008; lucrările executate de intimată reprezintă 68% din valoarea lucrărilor decontate de recurentă cu Direcția Silvică Miercurea Ciuc, ceea ce contrazice – prin înscrisuri – concluziile expertizei tehnice judiciare; restul lucrărilor au fost executate de recurentă, prin forțe proprii; solicitarea efectuării contraexpertizei a fost respinsă de prima instanță, fără niciun motiv; nu există situații de lucrări pe baza cărora s-ar fi emis cele două facturi fiscale, intimata întocmind doar niște centralizatoare valorice, fără cantități de lucrări, nesemnate și neștampilate de reprezentantul acesteia (dl. M.); de asemenea, nu există situații de plată, în sensul prevederilor contractuale; Dispoziția de șantier din 15 octombrie 2008 nu conține constatări cu privire la calitatea lucrărilor, fiind un document tehnic elaborat de proiectant, prin care s-au permis derogări de la prevederile proiectului sau modificări ale elementelor construcției; emiterea dispoziției de șantier nu confirmă executarea lucrărilor la acea dată; de altfel, șeful de șantier a precizat, în calitate de martor, care au fost lucrările parțiale executate de reclamanta-intimată; pretențiile reclamantei-intimate sunt infirmate prin modalitatea de confirmare a situațiilor de plată de către Direcția Silvică Miercurea Ciuc, valoarea totală a lucrărilor contractate cu intimata reprezentând doar 66,98% din totalul prețului lucrărilor contractate cu Direcția Silvică; deci, o parte a lucrărilor a fost executată chiar de recurentă; ținând seama de valoarea contractată, de doar 66,98%, ce urma să fie executată de reclamanta-intimată, și aplicând procentajul la totalul situațiilor de lucrări, rezultă o valoare reală executată de 50.826,94 lei, la care se adaugă TVA (75.883,76 lei x 66,98%); întrucât lucrările trebuiau terminate la termenul impus de autoritatea contractantă, Direcția Silvică Miercurea Ciuc, recurenta a fost nevoită să le execute cu forțe proprii, angajând cheltuieli suplimentare, dislocând forță de muncă de la alte lucrări contractate în temeiul O.U.G. nr. 34/2006; pagubele produse de intimată prin părăsirea lucrărilor se ridică la valoarea de 436.978,35 lei, din care suma de 205.209,02 lei reprezintă contravaloarea lucrărilor neexecutate de reclamanta-intimată; recurenta i-a achitat intimatei contravaloarea lucrărilor executate – suma de 39.965,56 lei -, potrivit ordinelor de compensare seria B nr. 7961188/15 august 2008, seria B nr. 8383739/27 octombrie 2008, seria B nr. 7961186/17 august 2008, precum și potrivit ordinului de plată din data de 1 septembrie 2008.

Examinând actele şi lucrările dosarului, Curtea de Apel – învestită cu soluţionarea recursului potrivit motivelor invocate, precum şi potrivit regulilor statornicite de disp. art. 3041 Cod proc. civ. -, a reţinut următoarele aspecte:

În ședința publică din 26 februarie 2013, cu ocazia aducerii lămuririlor solicitate de instanță în temeiul disp. art. 129 alin. 4 Cod proc. civ., părțile au recunoscut că lucrările executate de reclamanta-intimată constituie o parte din cele care au format obiectul Contractului nr. 18/8 februarie 2008, beneficiarul Direcția Silvică Miercurea-Ciuc recepționând și aceste lucrări cu ocazia recepției întregii investiții (f. 24 verso, dos. Curții de Apel Tg.-Mureș).

De altfel, faptul că lucrările care au format obiectul celor 4 contracte de prestații din 29 mai 2008, încheiate de părți (f. 24-35, dos. Tribunalului Harghita) fac parte dintre cele pentru care s-a încheiat contractul de achiziții publice intitulat Contract de execuție de lucrări nr. 18/8 februarie 2008 (între autoritatea contractantă Direcția Silvică Miercurea-Ciuc și executantul SC C. SA- f. 39-49, dos. Curții de Apel Tg.-Mureș) este probat prin înscrisurile dosarului.

În acest sens, Curtea a reţinut că pârâta-intimată SC C. SA a făcut referire expresă, prin întâmpinarea depusă în prima etapă procesuală, la faptul că a încheiat Contractul de execuție de lucrări nr. 18/8 februarie 2008 cu Autoritatea Contractantă Direcția Silvică Miercurea-Ciuc, arătând că a fost nevoită să efectueze cheltuieli suplimentare, să disloce forță de muncă de la alte lucrări pe care le avea contractate tot în conformitate cu O.U.G. nr. 34/2006 (f. 62, dos. Tribunalului Harghita). Așadar, pârâta a menționat, în mod clar, că avea calitatea de executant în contractul de achiziții publice încheiat cu autoritatea contractantă Direcția Silvică Miercurea-Ciuc, făcând legătura directă între lucrările contractate în cadrul procedurii de achiziție publică și cele pentru care s-au încheiat contractele de prestații în litigiu.

Tot astfel, în Raportul de expertiză tehnică judiciară s-a reținut, în mod expres, că obiectul prezentului dosar îl constituie divergențele ivite pe parcursul derulării lucrării de „Corectare a torenților pr. Strungii, pr. Răchiții și pr. Noroiului” (Ocolul Silvic Borsec), beneficiarul (achizitorul) lucrării fiind Direcția Silvică Miercurea-Ciuc, iar pârâtul din prezentul dosar – SC C. SA Brașov, are calitate de executant, conform contractului de execuție de lucrări nr. 18/08.02.2008, cu valoare contractată de 1.168.553,35 lei. Conform celor patru contracte de prestări din 29.05.2008, înregistrate toate la SC C. SA Brașov sub nr. 1344/02.06.2008, încheiate între SC C. SA – beneficiar și SC A. SRL Toplița – în calitate de executant (în realitate subcontractant la lucrările precizate în alin. precedent – adică în fraza anterioară – n.n.) reclamantul s-a angajat să execute… (urmează enumerarea lucrărilor – n.n.) – f. 185, dos. Tribunalului Harghita.

Legătura directă, expresă, între contractul de achiziție publică nr. 18/8 februarie 2008 și contractele de prestații servicii din 29 mai 2008 este evidentă și prin prisma prevederilor art. 6.1. din cele 4 contracte de prestări servicii, în această clauză stipulându-se că ajustarea prețului contractului se face începând cu a XII-a lună de la data finalizării procedurii de atribuire (încheierea contractului) pentru lucrările rămase de executat, conform prevederilor art. 19.2. din contractul de execuție nr. 18/08/2008 încheiat între SC C. SA Brașov și Direcția Silvică Miercurea Ciuc (f. 25, 28, 31, 34, dos. Tribunalului Harghita). În fine, faptul că lucrările care au format obiectul celor 4 contracte de prestații din 29 mai 2008 constituie o parte dintre cele pentru care s-a derulat și finalizat procedura de achiziție publică, încheindu-se Contractul de execuție de lucrări nr. 18/8 februarie 2008, rezultă cu prisosință și din art. 2.1. al contractelor de prestații, clauză potrivit căreia Obiectul contractului este executarea lucrărilor de construcții pentru obiectivul Corectarea Torenților din Bazinul torențial Pr. Noroiului, Ocolul silvic Borsec, Pr. Borna 76, 88, 91, 92, în conformitate cu proiectul de execuție, standardele și prescripțiile tehnice în vigoare (f. 24, 27, 30, 33, dos. Tribunalului Harghita).

Curtea a reţinut, de asemenea, că prin art. 22 – subcontractanți din Contractul de execuție de lucrări 18/8 februarie 2008, s-au stabilit, în mod clar, condițiile în care executantul – SC C. SA – are posibilitatea de a subcontracta lucrările, prevăzându-se că executantul are obligația de a încheia contracte cu subcontractanții desemnați în aceleași condiții în care el a semnat contractul cu achizitorul – art. 22.1. – că executantul are obligația de a prezenta la încheierea contractului toate contractele încheiate cu subcontractanții desemnați – art. 22.2. alin. 1 - și că lista subcontractanților cuprinzând datele de recunoaștere a acestora, precum și contractele încheiate cu aceștia se constituie în anexe la contract – art. 22.2. alin. 2 (f. 45, dos. Curții de Apel Tg.-Mureș).

Așadar, fără a trece la analizarea modalității în care prevederile contractului de achiziții publice au fost respectate – dat fiind că o astfel de analiză excede obiectului cauzei -, Curtea a constatat, odată în plus, că, în speță, temeiul încheierii celor 4 contracte de prestații din data de 29 mai 2008 l-au constituit dispozițiile exprese cuprinse în art. 22 din Contractul de execuție de lucrări 18/8 februarie 2008 încheiat între autoritatea contractantă și recurentă – înscris solicitat de instanța de recurs, pentru clarificarea aspectelor necesare lămuririi cauzei, fiind depus de autoritatea contractantă la 28 martie 2013 (f. 28, dos. Curții de Apel Tg.-Mureș).

Având în vedere faptul că pretenţiile reclamantei-intimate îşi au originea în cele 4 contracte de prestații din 29 mai 2008, încheiate de executantul Contractului de execuție de lucrări 18/8 februarie 2008 cu subcontractantul SC A. SRL (reclamanta din prezenta cauză), acestor contracte de prestații li se aplică normele speciale cuprinse în O.U.G. nr. 34/2006.

Curtea a constatat că, pe parcursul derulării procesului, prima instanţă nu a pus în discuţia părţilor incidenţa procedurii speciale prevăzute de cap. 9 Secţiunea a 9-a din O.U.G. nr. 34/2006, procedând la analizarea cererii de chemare în judecată prin prisma normelor generale, respectiv art. 969, art. 970 alin. 1, 1073 Cod civ., astfel cum rezultă din considerentele Sentinţei nr. 2446/19 iunie 2012 a Tribunalului Harghita.

În contextul procedural punctual relevat, faţă de derularea întregii procedurii, în primă instanţă, potrivit normelor dreptului comun, în raport cu care Tribunalul Harghita a analizat cauza, deşi, faţă de pretenţiile părţilor, în legătură directă cu executarea unui contract de achiziţie publică, şi anume a Contractului de execuție de lucrări 18/8 februarie 2008, în speţă, aveau preeminenţă normele speciale cuprinse în cap. 9 Secţiunea a 9-a din O.U.G. nr. 34/2006, Curtea a constatat că fondul cauzei nu a fost cercetat prin raportare la normele speciale, a căror incidenţă nu este lăsată la dispoziţia părţilor – art. 286 alin. 1 din O.U.G. nr. 34/2006.

În consecinţă, Curtea a admis recursul și a dispus casarea hotărârii atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare – art. 312 alin. I, alin. 2 teza a II-a, alin. 3 teza a II-a, alin. 5 teza I Cod proc. civ. Curtea a menţionat faptul că, în speţă, nu este incidentă disp. art. 28616 alin. 3 din O.U.G. nr. 34/2006 – referitoare la casarea cu reţinere -, de vreme ce în prima etapă procesuală nu s-au avut în vedere normele speciale din O.U.G. nr. 34/2006, părţile nepunând concluzii din perspectiva acestor texte legale, procesul în primă instanţă nedesfăşurându-se potrivit dispoziţiilor speciale evocate.

Domenii speta

Spete similare