Înșelăciune

DOSAR NR. ……

R OM A N I A

JUDECĂTORIA MANGALIA

SENTINŢA PENALĂ NR. ….

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE …..

PREŞEDINTE: A.C.D.

GREFIER: M.V.

MINISTERUL PUBLIC REPREZENTAT DE PROCUROR N.S. DIN CADRUL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA MANGALIA

Pe rol, soluţionarea acţiunii penale pusă în mişcare prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia întocmit la data de ….. în dosarul de urmărire penală nr. …… privind pe inculpatul M.I., trimis în judecată în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor  prevăzute dispoziţiile art. 215 alin. 1, 2 şi 3 Cod penal, art. 293 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 290 alin.  1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal şi art. 37 lit. b Cod penal.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de …… şi au fost consemnate prin încheierea de amânare a pronunţării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de …..

INSTANŢA

Asupra cauzei penale de faţă, constată:

Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia sub nr. …. la data de …. şi înregistrat pe rolul Judecătoriei Mangalia sub nr. …. la data de …., s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului M.I., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, fals privind identitatea în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în  formă continuată, prevăzute de art. 215 alin. 1, 2 şi 3 Cod penal, art. 293 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal şi art. 37 lit. b Cod penal.

În fapt, în actul de sesizare s-a reţinut că, la data de …, S.C. C. S.A. Constanţa a sesizat lucrătorii de poliţie cu privire la faptul că administratorul S.C. L.E.C.S.R.L., M.I., a achiziţionat, în baza unui contract de vânzare cumpărare încheiat între cele două societăţi, beton şi materiale de balastieră pe care, ulterior, le-a revândut la preţuri mai mici decât cel de achiziţie şi a căror contravaloare nu a achitat-o.

La data de …., O. Bank Romania S.A. a sesizat organele judiciare cu privire la faptul că a fost înregistrat un incident bancar cu ocazia prezentării filei CEC seria ….. în valoare de ….. lei, emisă de reprezentantul S.C. L.E.C.S.R.L. Mangalia în favoarea S.C. C. S.A. Constanţa, fila CEC fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă parţial disponibil în cont.

La data de …., reprezentanţii S.C. A.I. LTD Bucureşti au sesizat lucrătorii Poliţiei municipiului Mangalia cu privire la faptul că la data de ….. această societate a închiriat o hală reprezentantului S.C. L.E.C.S.R.L. Mangalia, iar la data de …., acesta a plecat şi a luat din interiorul halei mobilier în valoare de …. lei.

Din verificările efectuate la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa a rezultat ca administratorul S.C. L.E.C.S.R.L. este numitul M.I..

Fiind audiat, acesta a declarat ca nu are cunoştinţă despre faptul că figurează la Oficiul Registrului Comerţului Constanţa ca administrator şi asociat al S.C. L.E.C.S.R.L., precum şi faptul că nu a încheiat nici un contract cu numele acestei societăţi iar cartea de identitate a cărei xerocopie i s-a prezentat nu a mai găsit-o la domiciliul său alături de permisul de conducere şi alte documente, din luna ….. şi că îl bănuieşte pe fratele sau, M.I., că ar fi luat actele şi că s-a folosit de acestea.

Din cercetările efectuate a rezultat că S.C. L.E.C.S.R.L. a fost înfiinţată in anul 2008, de către asociaţii C.M.L. şi F.A., societatea având ca principal obiect de activitate activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice.

La începutul anului …., datorită unor divergenţe apărute între cei doi asociaţi, aceştia au luat hotărârea înstrăinării societăţii pentru care, C.M.L.a  postat un anunţ pe internet, privind oferta de cesiune a părţilor sociale ale S.C. L.E.C.S.R.L., au întocmit Hotărârea nr. ….., prin care au dispus retragerea lor din calităţile de asociaţi şi administratori ai societăţii şi cesiunea cu titlu gratuit a părţilor sociale către inv. M.I. Pe tot parcursul discuţiilor cu foştii asociaţi ai societăţii, învinuitul s-a recomandat cu numele fratelui său, M.I., prezentând totodată cartea de identitate a acestuia, în baza căreia s-au perfectat documentele de cesiune.

Ulterior, învinuitul a mers împreună cu numita C.M.L. la notarul public C.A.A., unde a dat o declaraţie pe proprie răspundere cu privire la faptul că a primit de la sus-numita un carnet de file CEC, în numele S.C. L.E.C.S.R.L., la Oficiul Registrului Comerţului unde a solicitat înregistrarea menţiunii privind schimbarea asociaţilor şi administratorilor societăţii şi la sediul O. Bank Romania S.A., unde a depus specimen de semnătură în numele administratorului societăţii. Cu ocazia tuturor acestor operaţiuni, inv. M.I. a prezentat actul de identitate al fratelui său, declinându-şi totodată identitatea falsă a acestuia.

La data de …., inv. M.I., împreună cu numitul M.F., s-au deplasat la punctul de lucru al S.C. C. S.A. din Mangalia, unde au luat legătura cu şeful staţiei de betoane Mangalia al S.C. C. S.A., C.M.. Prezentându-se acesteia tot cu identitatea fratelui său, învinuitul i-a solicitat numitei C.M. perfectarea unui contract de vânzare cumpărare între S.C. L.E.C.S.R.L. şi S.C. C. S.A., urmând ca în baza acestuia, să cumpere ulterior beton şi produse de balastieră.

Totodată, învinuitul a prezentat angajatului părţii vătămate actul de identitate al fratelui său, în baza căruia a fost întocmit contactul de vânzare cumpărare cu nr. …. din …., semnat personal de către învinuit. Cu ocazia încheierii contractului, învinuitul a înmânat reprezentantului părţii vătămate o filă CEC, doar semnată şi ştampilată, cu titlu de garanţie a plăţii produselor ce urmau a fi livrate.

Numita C.M. a arătat că la sfârşitul lunii mai 2010, la staţia de betoane a S.C. C. S.A. s-au prezentat trei bărbaţi dintre care îl cunoştea pe numitul M.F., cu care a purtat discuţii cu privire la încheierea unui contract de vânzare cumpărare pentru achiziţionarea de beton şi produse de balastieră.

Din discuţiile purtate, aceasta a înţeles că societatea comercială cu care urma să se încheie contractul ar aparţine numitului M.F., însă la final, cel care a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. ….. din …., a fost inv. M.I., care s-a prezentat ca fiind M.I. şi a înmânat numitei C.M. cartea de identitate a acestuia, o copie xerox, fiind anexată contractului.

Anterior incheierii contractului, inv. M.I. a purtat discuţii în legatură cu achiziţia de beton cu o altă angajată a S.C. C. S.A. Constanţa, martora C.N., careia i-a solicitat o ofertă de preţ.

Odată cu incheierea contractului de vânzare cumpărare nr. …. din …., inv. M.I. a înmânat numitei C.M. şi o filă CEC semnată şi ştampilată, dar necompletată, ca garanţie a plăţii produselor care urmau să fie livrate.

Aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor P.I.şi G.G.D., în cursul lunii …., numitul M.F., care era însoţit de inv. M.I., a luat legătura cu cel din urmă, căruia i-a propus să îi vândă beton, la un pret inferior celui existent pe piaţă, respectiv ….. lei/mc fără T.V.A. Întrucât numitul G.G.D. efectua lucrări de construcţie la punctul de lucru al S.C. L.F.S.R.L. din Vama Veche, a fost de acord cu propunerea lui M.F. şi la data de ….., i-a solicitat cantitatea de aproximativ 23 mc. de beton.

Inv. M.I. s-a prezentat la staţia de betoane Mangalia a S.C. C. S.A. Constanta şi a solicitat livrarea cantităţii de 23 mc. beton la lucrarea din Vama Veche, respectiv punctul de lucru al S.C. L.F.S.R.L. După efectuarea livrarii, inv. M.I. a semnat avizul de însoţire a mărfii şi a supravegheat modul în care angajaţii S.C. C. S.A. au descărcat betonul comandat.

Numitul G.G.D. i-a achitat lui M.F. suma de 8.210 lei, iar la data de ……...2010 acesta a revenit şi i-a înmânat factura seria … nr. …. şi factura fiscala seria …. nr. …. însoţită de chitanţele seria …. nr. …. şi …. emise de S.C. L.E.C.S.R.L..

La aproximativ 2 zile, înv. M.I. a solicitat telefonic numitei C.M. să îi livreze, în baza contractului încheiat, cantitatea de 9 mc. beton pentru o lucrare din cartierul D. I din Municipiul Mangalia, la un imobil proprietatea numitului P.G..

Astfel, însoţit de către o altă persoană, care s-a recomandat ca fiind „C.", a luat legătura cu martorul V.I., reprezentantul S.C. C.I.C.S.R.L., care se ocupa de execuţia lucrării şi care a fost de acord să achiziţioneze de la acesta cantitatea de 9 mc. de beton.

Dupa efectuarea comenzii, inv. M.I. a semnat avizul de însoţire a mărfii şi a supravegheat livrarea, iar numitul „C." i-a inmanat ulterior factura şi chitanţa numitului V.I. şi a primit contravaloarea mărfii.

În cursul lunii …., inv. M.I. a luat legătura cu numitul S.N., cu care a încheiat contactul de lucrări nr. …. din …., pentru executarea de lucrări de construcţie la imobilul acestuia din Eforie Nord.

Astfel, la începutul lunii iunie 2010, inv. M.I. a efectuat o nouă comandă catre S.C. C. S.A. pentru cantitatea de 154 mc. de beton. Pentru onorarea acestei comenzi, invinuitul a luat legatura cu numitul L.A., director general al S.C. C. S.A. Constanta, cantitatea de beton fiind în majoritate livrată de la punctul de lucru din Municipiul Constanţa, iar de la cel din Municipiul Mangalia, fiind livrată cantitatea de 9 mc. de beton.

În timpul efectuării livrării reprezentanţii S.C. C. S.A. Constanţa au efectuat verificări la lucrările unde fusese anterior livrat beton şi au constatat că inv. M.I. vânduse la preţuri inferioare celui de achiziţie şi au sistat livrările.

Fiind audiat, inv. M.I. a recunoscut săvârşirea faptelor ce se reţin în sarcina sa şi a arătat că, în activitatea sa infracţională, a fost ajutat de către numitii M.F., C.M.L.şi de către numitul „C.", persoane faţă de care urmează a se disjunge cauza în vederea continuării şi definitivării cercetărilor penale.

În ceea ce priveşte sesizarea S.C. A.I. LTD Bucureşti, în sarcina numitului M.I. nu se poate reţine savarşirea infracţiunii de furt, întrucât nu există probe certe şi indubitabile care să ateste existenţa bunurilor reclamate ca sustrase din hala inchiriată de către acesta.

Situaţia de fapt sus-menţionată se susţine, potrivit menţiunilor din cuprinsul rechizitoriului, cu următoarele mijloace de probă: plângere parte civilă, acte financiar-contabile, factura seria …. nr. … şi factura fiscală seria …. nr. …. însoţită de chitanţele seria … nr. …. şi …. emise de S.C. L.E.C.S.R.L., contract de vânzare cumpărare nr. …., contract nr. …., documente privind modificarea actului constitutiv al S.C. L.E.C.S.R.L., hotărârea Adunării Generale nr. …. a S.C. L.E.C.S.R.L., declaraţia autentificată la B.N.P. Spinu şi Charcovschi sub nr. …, certificat constatator nr. …. emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa, ordonanţă schimbare încadrare juridică, ordonanţă de conexare, declaraţii de martori, acte de căutare ale învinuitului, declaraţiile învinuitului şi proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.

În şedinţa publică din data de …. inculpatul s-a prezentat în faţa instanţei de judecată şi, în prezenţa apărătorului desemnat din oficiu, a arătat că recunoaşte în totalitate faptele ce i-au fost reţinute în sarcină prin actul de sesizare al instanţei şi solicită ca judecata să aibă loc potrivit dispoziţiilor art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

În conformitate cu dispoziţiile art. 375 alin. 1 Cod procedură penală, instanţa a procedat la audierea inculpatului, declaraţia fiind consemnată şi anexată la dosarul cauzei, fila 40.

Din analiza fişei de cazier judiciar a inculpatului M.I., instanţa reţine împrejurarea că acesta  nu se află la primul conflict cu legea penală, executând anterior o pedeapsă mai mare de 6 luni.

Din analiza materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine că situaţia de fapt prezentată în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia corespunde realităţii.

Astfel, inculpatul  M.I. a declarat în faţa instanţei că recunoaşte faptele ce i-au fost reţinute în sarcină, în actul de sesizare, înţelegând să se prevaleze de dispoziţiile art. 375 alin. 1 Cod procedură penală.

Prin rezoluţia din data de ……..2011, confirmată de procuror s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de inculpat, sub aspectul comiterii infracţiunilor fals privind identitatea, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi înşelăciune, cu aplic art. 33 lit. a C.pen. Ulterior, prin ordonanţa procurorului din data de ……….2013 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpat, în sensul reţinerii dispoziţiilor art. 41 alin. 2 C.pen cu privire la faptele de fals privind identitatea, fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum şi a recidivei postexecutorii, prevăzută de art. 37 lit. b C.pen. (fila 172 din dosarul de urmărire penală).

La data de ……….2011 s-a procedat la audierea inculpatului M.I. de către procuror şi la data de ……...2013 i s-a prezentat materialul de urmărire penală, împrejurare în care inculpatul a declarat că recunoaşte şi regretă faptele comise (fila 187 din dosarul de urmărire penală).

Cu privire la persoana inculpatului, din analiza actelor dosarului instanţa reţine şi împrejurarea că a avut o conduită sinceră pe parcursul procesului penal, manifestând regret faţă de faptele comise.

Având în vedere situaţia de fapt anterior reţinută, instanţa apreciază că faptele săvârşite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea acestuia în judecată.

Instanţa constată că în cauză sunt aplicate dispoziţiile Codului penal de la 1969, având în vedere că faptele au fost comise sub imperiul acestei legi. Analizând dispoziţiile Noului Cod penal, instanţa constată că acestea nu au caracterul unei legi penale mai favorabile, dat fiind starea de recidivă postexecutorie reţinută în sarcina inculpatului, astfel că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 5 din Noul Cod penal.

În drept, fapta inculpatului M.I. care, prin folosirea de nume şi calităţi oficiale, a indus în eroare reprezentanţii S.C. C. S.A. Constanţa, în scopul de a obţine pentru sine un folos material injust, cu prilejul încheierii şi executării contractului de vânzare cumpărare nr. ….., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. 1, 2 şi 3 Cod penal.

Fapta inculpatului M.I. care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, s-a prezentat sub o identitate falsă, a fratelui său, M.I., la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa la B.N.P. C.A.A., cu ocazia depistării de către lucrătorii de poliţie, în vederea producerii de consecinţe juridice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals privind identitatea în formă continuată, prevăzută de art. 293 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Fapta aceluiaşi inculpat care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a semnat în numele fratelui său, M.I., Hotărârea Asociaţilor S.C. L.E.C.S.R.L., actul constitutiv modificat al S.C. L.E.C.S.R.L., înscrisuri pe care le-a folosit la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa, precum şi cererea pentru specimen de semnătură pe care a folosit-o la O. Bank Romania, în vederea producerii de consecinţe juridice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Întrucât inculpatul M.I. a comis infracţiunile mai sus menţionate anterior condamnării sale definitive pentru vreuna dintre ele, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 33 lit. a Cod penal, care reglementează concursul real de infracţiuni.

Examinând cazierul judiciar al inculpatului M.I., se constată că acesta a mai suferit condamnări, ultima dintre acestea de 6 ani închisoare, prin sentinţa penală nr. ….. a Tribunalului Constanţa definitivă prin decizia penală nr. …. a Curţii de Apel Constanţa şi decizia penală nr. … a Curţii Supreme de Justiţie.

Reţinerea dispoziţiilor art. 37 lit. b Cod penal se motivează prin aceea că inculpatul a săvârşit fapta pentru care a fost cercetat în prezenta cauză după executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar anexată la dosarul cauzei.

Pe cale de consecinţă, faţă de inculpatul M.I. sunt aplicabile dispoziţiile privind starea de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 lit. b Cod penal.

La stabilirea pedepsei faţă de inculpat, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 alin. 1 din Codul penal, respectiv dispoziţiile părţii generale a acestui act normativ, limitele de pedeapsă fixate în norma incriminatoare, gradul de pericol social al faptelor săvârşite, persoana inculpatului şi antecedentele penale.

Astfel, instanţa constată că legiuitorul însuşi a conferit infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului un grad ridicat de pericol social generic, pe de o parte prin sancţionarea acestora numai cu închisoarea, iar, pe de altă parte, prin stabilirea limitelor pedepsei pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. 1, 2 şi 3 Cod penal, între 3 şi 15 ani închisoare, pentru infracţiunea de fals privind identitatea în formă continuată, prevăzută de art. 293 alin. 1 Cod penal, între 3 luni şi 3 ani şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal, între 3 luni sau 2 ani.

Având în vedere poziţia procesuală exprimată de inculpat, în sensul că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, instanţa va face faţă de acesta aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. 10 N. C.pr. pen. şi va reduce cu o treime limitele de pedeapsă prevăzute de lege.

Instanţa apreciază că, faţă de modul de săvârşire a faptelor şi consecinţele produse, respectiv prejudiciul cauzat, acestea prezintă gradul de pericol social concret al unor infracţiuni.

Pentru considerentele expuse, instanţa îl va condamna pe inculpatul  M.I., la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, 10 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals privind identitatea în formă continuată, apreciind că acestea sunt suficiente şi de natură a-l reeduca pe inculpat.

Având în vedere împrejurarea că inculpatul M.I. a săvârşit faptele pentru care a fost cercetat în prezenta cauză înainte de a fi condamnat pentru vreuna dintre ele sau pentru săvârşirea altei fapte prevăzute de legea penală, instanţa, în baza art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal raportat la  art. 33 lit. a Cod penal, va contopi pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta sentinţă, urmând ca acesta să execute în final pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

Ca modalitate de executare a pedepsei aplicate inculpatului M.I., aceasta urmează a fi executată în regim de detenţie, apreciind pe de o parte că faţă de gravitatea faptelor aceasta este singura modalitate de atingere a scopului pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal, iar pe de altă parte nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru suspendarea condiţionată sau sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului, dată fiind starea de recidivă reţinută în sarcina acestuia.

Sub aspectul laturii civile, instanţa reţine că persoana vătămată SC C. SA s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de …. lei, reprezentând prejudiciu cauzat, compus din ….. lei, contravaloare marfă şi servicii prestate şi …… lei, penalităţi de întârziere.

Din înscrisurile aflate la filele 16-40 din dosarul de urmărire penală rezultă cu certitudine valoarea prejudiciului în cuantum de 55.867 lei, reprezentând contravaloarea mărfii livrate şi a serviciilor prestate.

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 1357 alin. 2 Cod civil, „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare”, iar potrivit alin. 2 „autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă”.

Instanţa apreciază că sunt întrunite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului, în baza art. 1357 Cod civil, în sensul existenţei unei fapte ilicite, ce a creat în patrimoniul părţii civile un prejudiciu, şi a legăturii de cauzalitate între acestea.

Pe cale de consecinţă,.instanţa urmează să constate întemeiată cererea părţii civile cu privire la repararea prejudiciului în cuantum de 55.867 lei, reprezentând contravaloarea mărfii livrate şi a serviciilor prestate.

În ceea ce priveşte cererea părţii civile, de obligare a inculpatului la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de …. lei, instanţa apreciază că nu sunt întrunite condiţiile legale pentru a fi admisă.

În concret, instanţa reţine că răspunderea civilă a inculpatului este o răspundere civilă delictuală, iar nu una contractuală, nefiind posibilă o combinare a celor două tipuri de răspundere civilă. Ca atare, nu se pot acorda în cauză penalităţile solicitate de partea civilă.

Astfel, potrivit art. 19 alin. 1 Cod procedură penală, „acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale”, iar potrivit alin. 5 al aceluiaşi articol, „repararea prejudiciului material şi moral se face potrivit dispoziţiilor legii civile”.

Rezultă deci că acţiunea civilă alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal se soluţionează după regulile aplicabile răspunderii civile delictuale, chiar dacă săvârşirea infracţiunii este în legătură cu alt tip de răspundere civilă, cum ar fi, de exemplu, răspunderea contractuală.

Dacă persoana fizică sau juridică doreşte să exercite acţiunea civilă în cadrul procesului penal trebuie să accepte rezolvarea acţiunii civile, potrivit regulilor răspunderii civile delictuale prevăzute de Codul Civil, iar în cazul în care persoana prejudiciată doreşte rezolvarea acţiunii civile conform regulilor stabilite pentru alte tipuri de răspundere civilă, are posibilitatea de a se adresa instanţei civile pentru repararea pagubei, astfel cum se prevede în art. 27 alin. 1 Cod procedură penală.

Obligarea inculpatului la plata penalităţilor prevăzute în contractul încheiat de partea civilă cu inculpatul este specifică răspunderii contractuale, pe când în cazul răspunderii civile delictuale raportul juridic ia naştere prin săvârşirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, iar dreptul de creanţă este stabilit, în lipsa convenţiei părţilor, de instanţa de judecată.

Nu s-ar putea susţine că, prin acordarea penalităţilor de întârziere se urmăreşte acoperirea integrală a prejudiciului creat părţii civile, cu motivarea că unul dintre principiile răspunderii civile delictuale este cel al reparării integrale a prejudiciului cauzat prin fapta ilicită.

Astfel, penalităţile de întârziere nu reprezintă modalităţi de acoperire a prejudiciului cauzat prin neplata la termen a obligaţiilor asumate, ci constituie sancţiuni pentru neplata la termen, independent de producerea vreunui prejudiciu prin întârzierea la plată.

Mai mult, inculpatul nefiind parte a contractului încheiat de partea civilă cu SC L.E.C.S.R.L., nu poate fi obligat în temeiul acestui contract la plata penalităţilor de întârziere

În cadrul procesului penal, partea civilă este îndreptăţită la acordarea dobânzii aferente debitului principal, dar nu la penalităţi de întârziere stabilite de în contractul menţionat, astfel cum a solicitat partea civilă, (pentru argumentele deja arătate), ci dobânda legală, în condiţiile O.G. nr. 13/2011, dobândă care nu a fost însă solicitată în cauză.

În concluzie, instanţa apreciază că, în cazul acţiunii civile exercitate în cauză de către partea civilă, nu pot fi puse în sarcina inculpatului şi nu se pot acorda şi penalităţile de întârziere prevăzute în contractul încheiat de partea civilă cu SC L.E.C.S.R.L, singurele sume care ar putea însoţi creanţa principală fiind cele echivalente dobânzii legale (care însă nu a fost solicitată în prezenta cauză de partea civilă).

Faţă de considerentele anterior expuse, în baza art. 19 şi 397 din Noul Cod procedură penală, raportat la art. 1357 Cod civil, instanţa va admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă SC C. SA şi va dispune obligarea inculpatului la plata către partea civilă a sumei de …. lei, reprezentând prejudiciul cauzat, respectiv contravaloare marfă şi servicii prestate de partea civilă.

În baza art. 272 N.C.pr.pen. instanţa va dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiţiei a onorariului avocatului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, pentru av. B.A.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală instanţa va obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 1.000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 215 al. 1, 2 şi 3 C.pen., cu aplic. art. 37 lit. b C.pen. şi 396 alin. 10 N. C.pr. pen.

Condamnă pe inculpatul M.I. la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.

În baza art. 290 C.pen., cu aplic. art. 37 lit. b şi 41 alin. 2 C.pen., rap la  396 alin. 10 N. C.pr. pen.

Condamnă pe inculpatul M.I. la pedeapsa închisorii de 10 luni pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 293 C.pen., cu aplic. art. 37 lit. b şi 41 alin. 2 C.pen., rap la  396 alin. 10 N. C.pr. pen.

Condamnă pe inculpatul M.I. la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârşirea infracţiunii de fals privind identitatea.

În baza art. 34 lit. b C.pen, rap. la art. 33 lit. a C.pen.

Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 19 şi 397 N.C.pr.pen., rap. la art. 1357 C.civ., admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă SC C. SA.

Obligă pe inculpat la plata către partea civilă a sumei de 55.867 lei, reprezentând prejudiciul cauzat.

În baza art. 272 N.C.pr.pen, onorariul pentru avocatul desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei, pentru av. B.A.

În baza art. 274 al 1 C.pr.pen.

Obligă pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 1000 lei.

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi …...

PREŞEDINTE, GREFIER,

 A.C.D. M.V.

Domenii speta

Spete similare