Insolvență. Apel declarat de o persoană având dublă calitate: asociat și creditor al societății în insolvență

Decizie 147/A din 12.12.2013


Calitate procesuală activă a creditorilor de a formula opoziție împotriva hotărârii de deschidere a procedurii insolvenței și, apoi, apel împotriva hotărârii prin care s-a soluționat opoziția. Admisibilitatea apelului altor persoane interesate (inclusiv a asociaților), împotriva hotărârii de deschidere a procedurii generale a insolvenței, la cererea debitoarei.

-Legea nr.85/2006 republicată art.32 alin.2, art.8, art.32 alin.1, art.94  alin.1 lit. a, art.28.

Apelantul are o dublă calitate, aceea de creditor al societăţii debitoare şi de asociat. În calitate de creditor a  formulat opoziţie împotriva hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei la cererea debitoarei, calea de atac fiind respinsă. Opoziţia este o posibilitate procedurală oferită doar creditorilor, de a se împotrivi cererii de deschidere a procedurii insolvenţei la solicitarea debitoarei, ceea ce nu înseamnă că este inadmisibilă calea de atac a apelului formulat de alte persoane care justifică un interes, cu excepţia creditorilor cărora le este rezervată doar calea de atac a opoziţiei, iar hotărârea pronunţată în soluţionarea opoziţiei putând fi atacată cu  apel.

În condiţiile în care apelul a fost formulat de în considerarea calității de asociat al debitoarei, iar calea de atac a opoziţiei este reglementată exclusiv în favoarea creditorilor, textul art. 8 din Legea nr.85/2006 nereglementând o altă excepţie în privința exercitării dreptului de apel împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorul sindic - ci numai prin raportare la incidența art. 32 alin. 1 din Legea nr. 85/2006  -, aceștia (creditorii) nu pot exercita direct calea de atac a apelului (fiindu-le deschisă calea opoziţiei, în primul rând). Prin urmare, apelul declarat de asociatul debitoarei este admisibil, acesta având calitate procesuală activă.

Prin Încheierea nr.709/20.06.2013, judecătorul sindic în dosarul Tribunalului Specializat Mureş nr.798/1371/2013 a admis cererea formulată de debitoarea SC E. P. SRL Cuci şi a deschis procedura generală de insolvenţă reglementată de Legea nr.85/2006 republicată, constatând că debitoarea şi-a declarat intenţia de reorganizare, desemnându-l în calitate de administrator juridic pe practicianul în insolvenţă judiciar SPRL Cluj-Napoca, cu toate consecinţele juridice.

Judecătorul sindic a analizat cererea debitoarei şi documentele depuse în susţinerea acesteia, documente prevăzute de art.28 din Legea nr.85/2006 republicată, constatând că starea de insolvenţă este demonstrată.

Hotărârea judecătorul sindic a fost atacată de C. A., în calitate de asociat al debitoarei SC E. P. SRL, solicitându-se desfiinţarea încheierii atacate şi respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de  debitoare, motivând că cererea a fost semnată de administratorul social şi asociat M. A., din cuprinsul ei rezultă intenţia de reorganizare, iar instrumentul prin care se realizează reorganizarea judiciară este planul de reorganizare. Referitor la acest plan, apelantul a precizat că potrivit art.94 alin.1 lit. a din Legea nr.85/2006 republicată, propunerea lui se face cu aprobarea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, în termen de 30 de zile de la afişarea tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia formulării potrivit art.28, a intenţiei de reorganizare, dacă procedura a fost declanşată de aceasta. A mai subliniat faptul că SRL-urile sunt societăţi intuitu personae, în care hotărârile care privesc modificarea actului constitutiv se iau cu votul tuturor asociaţilor potrivit art.187 alin.2 din Legea nr.31/1990 republicată, iar cererea debitoarei de a fi supusă procedurii insolvenţei implică o modificare a actului constitutiv, ceea ce impune existenţa unei hotărâri conform normei legale invocate.

Apelantul a criticat faptul că debitoarea, odată cu cererea de a fi supusă proceduri insolvenţei  şi-a manifestat şi intenţia de reorganizare a activităţii fără a dovedi că această propunere a fost aprobată de adunarea generală a asociaţilor şi, prin urmare, nefiind îndeplinită o condiţie formală, prevăzută expres de lege, nici nu se mai impunea analizarea condiţiilor de fond referitoare la faptul că debitoarea se afla sau nu în stare de insolvenţă.

Cu privire la admisibilitatea căii de atac, asociatul C. A. a precizat că prin prisma preved.art.7 alin.2 şi art.8 alin.1 din Legea nr.85/2006 republicată, părţile în recurs nu sunt în mod imperativ aceleaşi persoane care au calitatea de parte în primă instanţă, fiind obligaţia instanţei de a stabili cadrul procesual pasiv, interesul asociaţilor de a contesta hotărârea de deschidere a procedurii insolvenţei fiind justificat faţă de modificările intervenite în modul de funcţionare a societăţii. S-a făcut precizarea că, legea  prevede o limitare a căii de atac a opoziţiei în ceea ce priveşte exercitarea ei, de către anumite categorii de persoane, nu şi a căii de atac a recursului de către persoane care justifică un interes în cauză.

Intimata debitoare, prin avocat, a formulat întâmpinare solicitând, primul rând,  respingerea ca inadmisibilă a acestei căi de atac, în raport de preved.art.32 alin.2 din Legea nr.85/2006 republicată, cale de atac exercitată de creditorul C. A., invocând practica judiciară a altor instanţe din ţară şi subliniind faptul că, din moment ce legea reglementează doar dreptul de a formula opoziţie la deschiderea procedurii de insolvenţă şi doar în favoarea creditorilor societăţii, nici calitatea de asociat al debitoarei nu-i conferă calitate procesuală activă de declarare recurs.

Pe fondul cauzei, intimata a precizat că prin Sentinţa nr.990/23.08.2013 judecătorul sindic a respins opoziţia formulată de acest asociat recurent, pentru aceleaşi motive, şi anume, lipsa deciziei AGA cu privire la planul de reorganizare, decizie care  nu este necesară în acest stadiu procesual în care se impune analizarea temeiniciei cererii de deschidere a procedurii insolvenţei. Intimata a susţinut că aspectele legate de propunerea planului vor fi analizate la momentul în care va fi depus un asemenea plan, legea necondiţionând depunerea intenţiei de reorganizare de aprobare prealabilă a AGA.

Instanţa a constatat că deşi calea de atac a fost intitulată recurs, calea legală este apelul, potrivit art.8 din Legea nr.85/2006 republicată, iar dosarul a fost corect înregistrat

Analizând hotărârea atacată, în primul rând, prin prisma excepţiei inadmisibilităţii şi a lipsei calităţii procesual active, instanţa a constatat că ambele excepţii sunt nefondate şi urmează a fi respinse pentru următoarele considerente:

Apelantul, din prezenta cauză, are o dublă calitate, acea de creditor al societăţii debitoare şi de asociat. În calitatea sa, de creditor, a  formulat opoziţie împotriva hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei la cererea debitoarei, cale de atac expres prevăzută de art.32 alin.2 din Legea nr.85/2006 republicată, iar prin Sentinţa nr.990/13.08.2013, i-a fost respinsă această cale de atac. Opoziţia este o posibilitate procedurală oferită doar creditorilor, de a se împotrivi cererii de deschidere a procedurii insolvenţei la solicitarea debitoarei, ceea ce nu înseamnă că este inadmisibilă calea de atac a apelului formulat de alte persoane care justifică un interes, cu excepţia creditorilor cărora le este rezervată doar calea de atac a opoziţiei, iar hotărârea pronunţată în soluţionarea opoziţiei putând fi atacată cu  apel.

În condiţiile în care în prezentul dosar apelul a fost formulat de C. A., în calitatea sa de asociat al debitoarei, iar calea de atac a opoziţiei este reglementată exclusiv în favoarea creditorilor sub aspectul calităţii procesual active, textul art.8 din Legea nr.85/2006 republicată, nereglementând o altă excepţie în ceea ce privește exercitarea dreptului la apelul împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorul sindic, ci doar prin incidenţa art.32 alin.1 din lege, doar creditorii neputând exercita direct calea de atac a apelului, ci opoziţia în primul rând, instanţa a constatat că apelul declarat de asociatul debitoarei este admisibil şi prin urmare are şi calitate procesual activă.

Pe  fondul cauzei, apelul este nefondat, deoarece motivul invocat şi anume lipsa hotărârii AGA, asupra reorganizării activităţii societăţii şi propunerea planului nu este un impediment legal de soluţionare a cererii de deschidere a procedurii insolvenței la solicitarea debitoarei. Aşa cum se apără şi debitoarea prin întâmpinare  trebuie avut în vedere momentul procedural şi aspectele ce se analizează în funcţie de acest moment procedural, iar la soluţionarea cererii de deschidere a procedurii insolvenței la solicitarea debitoarei, judecătorul sindic verifică existenţa documentelor prevăzute de art.28.  Printre aceste documente, la lit. h, se află într-adevăr şi declaraţia prin care debitorul îşi arată intenţia de reorganizare, conform unui plan, neexistând o prevedere expresă privind necesitatea hotărârii AGA, privind intenţia de reorganizare, ca şi condiţie prealabilă obligatorie la momentul înregistrării şi soluţionării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei. De altfel, în motivarea sentinţei prin care a respins opoziţia creditorilor, judecătorul sindic a precizat că în stadiul de debut în procedură, analizarea condiţiilor pretinse de art.94 alin.1 lit. a din Legea insolvenţei este străină de elementele ce trebuiesc verificate pentru soluţionarea cererii de deschidere a proceduri.

Potrivit art.94  alin.1 lit. a din Legea insolvenţei, debitorul, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor, în termen de 30 de zile, de la afişarea tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia  formulării, potrivit art.28, a intenţiei de reorganizare, dacă procedura a fost declanşată de acesta, va putea propune un plan de reorganizare.

Din economia acestui text legal rezultă că legiuitorul face distincţie între intenția de reorganizare şi propunerea planului de reorganizare aprobat de adunarea generală. Aprobarea adunării generale a asociaţilor vizează doar propunerea planului în termen de 30 de zile de la afişarea tabelului definitiv de creanţe nu şi formularea intenţiei de reorganizare care poate fi sau nu finalizată.

Pentru considerentele arătate, excepţiile au fost respinse, iar apelul a fost respins ca nefondat.