Pretentii

Sentinţă civilă 265 din 17.04.2014


Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. reclamanţii F.N. şi F. M. au chemat în judecată civilă pe pârâţii R. Gh. şi R.C. pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa să  se dispună obligarea pârâţilor la restituirea sumei de ,,, euro şi a sumei de,,,,euro în echivalent în lei  la cursul BNR din ziua plăţii reprezentând împrumut acordat conform înscrisurilor sub semnătură privată încheiate la data de ,,,,,, şi ,,,,, şi la plata dobânzii legale aferente sumelor menţionate de la data de ,,,, şi ,,,, până la data plăţii efective şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanţii au arătat că au împrumutat pârâţilor suma de ,,,euro la data de ,,,, urmând să fie restituită până la data de ,,,, iar pârâţii au solicitat această sumă de bani pentru a efectua lucrările de construire la imobilul cu destinaţia de discotecă deţinut de pârâţi.

Reclamanţii au precizat că pârâţii le-au solicitat să le împrumute încă o sumă de bani pentru a definitiva construcţia începută şi întrucât aveau relaţii de prietenie cu reclamanţii le-au împrumutat suma de ,,,,euro în data de,,, şi au încheiat încă un înscris sub semnătură privată şi apoi au încercat recuperarea sumelor pe cale amiabilă conform notificării nr. ,,din ,,,, dar rămasă fără răspuns.

În drept, reclamanţii şi-au întemeiat acţiunea pe disp. art. 1527, 1528 şi următoarele din codul civil.

În dovedirea acţiunii reclamanţii au depus în copie la dosar chitanţele încheiate la datele de ,,, şi ,,,,(f.7-8).

Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâţii au solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi au arătat că înţeleg să  invoce neexecutarea contractului de către reclamanţi întrucât nu s-a înmânat vreo sumă de bani şi în al doilea rând împrumutul nu a fost purtător de dobândă până la momentul punerii în întârziere prin notificarea executorului.

Pârâţii au solicitat reducerea dobânzii la valoarea dobânzii legale potrivit dispoziţiilor OG nr. 9/2000 pe care le încalcă.

Prin cererea reconvenţională pârâţii au solicitat constatarea nulităţii absolute şi parţiale a înscrisurilor pentru cauză imorală şi ilicită, acestea prevăzând dobânzi cămătăreşti.

În drept, pârâţii au invocat  disp. art. 966, 968 din codul de procedură civilă.

În dovedirea cererii reconvenţionale pârâţii au solicitat probe cu înscrisuri, interogatoriu şi martori.

Reclamanţii şi-au precizat şi completat acţiunea solicitând citarea în cauză în calitate de pârâtă a SC,,,,,, SRL B. conform art. 132 din codul de procedură civilă pentru ca aceasta să fie obligată în solidar cu pârâţii faţă de înscrisul olograf redactat de pârâţi prin care şi-au manifestat voinţa să garanteze împrumutul cu construcţia discotecă situată în oraşul B., Str. R. construcţie ce aparţine societăţii menţionate.(f.24).

Reclamanţii au depus la dosar notificarea somaţie nr.,,,/,,,,, (f.25).

Prin răspunsul formulat de pârâţi, aceştia au arătat că împrumutul a fost făcut în calitate de persoane fizice iar menţiunile în legătură cu modernizarea discotecii au fost trecute în chitanţă la dictarea şi precizarea reclamanţilor.

Pârâţii au solicitat să se constate lipsa calităţii procesuale pasive a societăţii şi respingerea cererii de obligare în solidar (f.31).

Pârâţii au formulat precizare completatoare la cererea reconvenţională prin care au arătat că împrumutul există din punct de vedere juridic dacă există şi predarea banilor şi lipsa cauzei actului juridic este justificată tocmai pe lipsa predării banilor şi atrage nulitatea absolută.

Pârâţii au arătat că un alt motiv de nulitate este acela al caracterului ilicit şi imoral al cauzei şi înscrisul ascunde sub formula împrumutului pretinderea de dobânzi cămătăreşti.

În drept pârâţii au invocat dispoziţiile art. 1180, 948 pct. 4, art. 966, 968 din codul civil (f.52).

În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri, interogatorii şi martori.

Au fost luate interogatoriile pârâţilor (f.172,186) şi interogatoriul reclamanţilor (f.175, 180).

La solicitarea reclamanţilor a fost audiat martorul J.P.  iar la cererea pârâţilor a fost audiată martora  A.A.R.(f.200).

Examinând actele şi lucrările dosarului instanţa constată în fapt următoarele:

Prin înscrisul sub semnătură privată încheiat la data de ,,,reclamanţii au împrumutat pârâţilor suma de,,,,euro până la data de,,,,, iar prin înscrisul încheiat la data de,,,,reclamanţii au împrumutat suma de,,,euro până la data de,,,,, (f.7).

La interogatoriul formulat de reclamanţi pârâta a recunoscut că înţelegerea dintre părţi privind împrumutul sumei de 14.300 euro şi 33.8000 euro a fost consemnată în cele două chitanţe ce au fost scrise de către pârâtă (f.172 pct. 17,21).

Reclamantul a recunoscut la interogatoriul formulat de pârâţi că cele două chitanţe au fost întocmite în dublu exemplar şi s-a folosit un indigo şi reprezintă împrumuturi fără dobândă,  iar banii au fost daţi într-un birou de lângă discotecă iar pârâta i-a primit şi numărat (f.175, pct. 1,2,4), reclamantul nu a recunoscut că suma de,,,,euro reprezintă suma de,,,,euro ce a fost împrumutată cu 6 luni înainte la care se adaugă dobânda de,,,pe lună, timp de 6 luni (f.177 pct. 15).

Martorul J. P., audiat la cererea reclamanţilor a arătat că între părţi au existat relaţii de prietenie şi reclamantul a dat pârâţilor suma de,,,,euro cel mult,,,,euro în perioada anilor 2009-2010 şi a înţeles că au fost întocmite chitanţe între părţi cu privire la aceste împrumuturi.

Martorul a precizat că a fost prezent la ultima chitanţă încheiată între părţi cu privire la suma de peste,,,euro, respectiv la suma iniţială se adăugase o dobândă de,,,,şi nu exista o referire clară referitoare la dobândă, fiind de fapt o înţelegere verbală între părţi.

Martorul a declarat că nu a fost prezent la încheierea chitanţelor depuse la dosar la filele 7 şi 8 (f.199).

Martora A.A.R. audiată la cererea pârâţilor a declarat că a participat la o discuţie existentă între părţi cu privire la dobândă în anul 2010, respectiv reclamantul a solicitat o dobândă de 4,5-5% iar pârâtul nu a fost de acord cu această dobândă şi a sugerat o dobândă de 2,5% (f.200).

Potrivit art. 102 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, contractul este supus dispoziţiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea sa.

În ceea ce priveşte dovada contractului , instanţa reţine că în situaţia în care valoarea sumei împrumutate depăşeşte 250 de lei, dovada se poate face numai prin înscris autentic sau prin înscris sub semnătură privată conform art. 1191 alin. 1 din codul civil.

Întrucât înscrisurile sub semnătură privată încheiate între părţi are ca obiect sume de bani, înscrisurile doveditoare ale contractului pentru a avea deplină forţă probantă trebuie să fie scris în întregime de către împrumutat sau cel puţin acesta să adauge la finele actului cuvintele bun şi aprobat ori o formulă echivalentă şi să arate în litere suma împrumutată şi apoi să semneze conform art. 1180 din codul civil.

De asemenea, este suficient ca înscrisul să fie redactat într-un singur exemplar pentru împrumutător, cerinţa multiplului exemplar fiind prevăzută numai pentru contractele sinalagmatice  conform art. 1179 din codul civil, nu şi pentru cele unilaterale  cum este împrumutul.

La interogatoriul formulat de reclamanţi, pârâta a recunoscut că a scris chitanţele încheiate între părţi, cu privire la sumele împrumutate, astfel că nu este necesară şi existenţa în conţinutul înscrisurilor a formulei bun şi aprobat întrucât înscrisurile sub semnătură privată au fost scrise de către pârâtă.

Prin chitanţele încheiate între părţi la data de,,,,, şi,,,,,nu au fost inserate clauze privind plata unor dobânzi, iar martorul J. P. audiat la solicitarea reclamanţilor a declarat că nu a fost prezent la încheierea acestor chitanţe, fiind prezent doar la chitanţa încheiată în anul,,,, referitoare la suma de peste,,,,euro, astfel că nu se poate reţine că sumele împrumutate  pârâţilor respectiv suma de,,,, euro şi ,,,,euro reprezintă dobânzi în acest cuantum decât dobânda legală şi pentru o altă perioadă anterior notificării prin executor.

Prin cererea reconvenţională pârâţii au invocat caracterul ilicit şi moral al cauzei, în sensul că înscrisurile sub semnătură privată reprezintă dobânzi cămătăreşti.

Martorul J.P. audiat la cererea pârâţilor a arătat că în ultima chitanţă nu există o clauză referitoare la dobândă fiind de fapt o înţelegere verbală între părţi de a se adăuga şi dobânda lunară.

Martorul a arătat că nu a fost prezent la chitanţele care fac obiectul prezentei cauzei respectiv la data de,,,,, şi ,,,,(f.7-8), dar a fost prezent la o chitanţă încheiată în urmă cu 2 ani în luna septembrie  şi pe care a semnat-o în calitate de martor care se referea  la suma de peste 40.000 euro respectiv la suma iniţială se adăuga o dobândă de circa ,,,,%.

Potrivit art. 1191 alin. 1din codul civil, dovada împrumutului se face prin înscris autentic sau înscris sub semnătură privată, iar dovada cu martori este admisibilă dacă împrumutatul consimte la aceasta sau dacă împrumutătorul dovedeşte că în momentul încheierii contractului a existat o imposibilitate conform art. 1198 din codul civil, fie şi morală de a se preconstitui un înscris.

De asemenea, dovada cu martori este admisibilă când există un început de dovadă scrisă provenind de la împrumutat şi care face verosimil faptul pretins conform art. 1197 din codul civil.

Instanţa reţine că între părţi au existat relaţii de prietenie potrivit declaraţiei martorului, părţile au înţeles să încheie înscrisuri sub semnătură privată în care să se consemneze împrumuturile acordate.

În acest sens, instanţa reţine că martorul J.P. a declarat că între părţi a existat o înţelegere verbală cu privire la dobânda lunară,

În consecinţă, pentru a face dovada existenţei unei înţelegeri privind dobânda lunară, este necesar să existe înscrisuri sau cel puţin un început de dovadă scrisă care să fie coroborat cu declaraţiile de martori.

În ceea ce priveşte contractele de împrumut inserate în conţinutul înscrisurilor sub semnătură privată încheiate la data de,,,,,,,şi ,,,,,, instanţa reţine că acestea îndeplinesc condiţiile esenţiale de validitate prevăzute de art. 948 , 966 şi 968 din codul civil precum şi cerinţele prevăzute de art. 1180 din codul civil în sensul că înscrisurile au fost scrise de către pârâtă, iar aceste sume împrumutate nu reprezintă dobândă pentru un împrumut acordat iniţial pârâţilor.

Având în vedere probele administrate în cauză instanţa urmează ca în baza art. 1584 raportat la art. 1578 din codul civil, să admită acţiunea şi să respingă ca neîntemeiată cererea reconvenţională şi să oblige pârâţii să restituie reclamanţilor suma de,,, euro şi suma de ,,,,, euro în echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plăţii, reprezentând împrumut nerestituit.

Potrivit art. 1088 din codul civil, în cazul obligaţiilor care au ca obiect o sumă de bani daunele interese pentru neexecutare nu pot depăşi dobânda legală care se datorează de la data punerii în întârziere a debitorului, respectiv din ziua cererii de chemare în judecată.

Astfel, dobânda moratorie nu poate fi cerută decât pentru suma restantă de la data introducerii acţiunii şi este necesar ca dobânda moratorie să fie solicitată prin acţiune şi faţă de caracterul de daune interese, nerespectarea obligaţiei de plată trebuie să fie imputabilă pârâţilor, culpa acestora fiind prezumată până la proba contrară.

Având în vedere că prin înscrisurile încheiate între părţi nu s-a prevăzut plata unei dobânzi, în această situaţie această dobândă având caracterul unor fructe civile, dobânda nu se poate acorda pentru trecut, astfel cum au solicitat reclamanţii prin acţiune, doar de la data cererii de chemare în judecată întrucât dobânda moratorie reprezintă daune interese pentru neexecutarea unei obligaţii băneşti.

În ceea ce priveşte ajutorul public judiciar în sumă de,,, lei acordat pârâţilor conform încheierii din data de,,, în baza art. 19 alin. 1 din OUG nr. 51/2008, modificată şi completată, urmează să rămână în sarcina statului.

În baza art. 274 din codul de procedură civilă, instanţa urmează a obliga pârâţii să plătească reclamanţilor suma de,,,,, lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru şi onorariu de avocat.