Declarare judecătorească a morţii

DECLARARE JUDECĂTOREASCĂ A MORŢII

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr …./200/05.10.2012 reclamanta … a solicitat în contradictoriu cu pârâta … şi AUTORITATEA TUTELARĂ DIN CADRUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BUZĂU declararea judecătorească a dispariţiei pârâtei ..

În motivarea în fapt a cererii reclamanta a învederat că pârâta este sora sa, nu mai ştie nimic despre acesta din anul 2009, ultima legătură a acestei persoane cu mama sa a fost în vara anului 2009 când s-a prezentat la domiciliul său din mun Buzău de unde a plecat la o scurtă perioadă de timp, deşi s-a adresat organelor de poliţie şi instituţiilor abilitate ale statului pentru obţinerea de informaţii despre sora sa răspunsurile au fost negative.

În drept au fost invocate art 16 alin 1 şi 17 din Decretul 31/1954

A ataşat în copie înscrisuri depuse la filele 6-12 dosar

A fost desemnat apărător din oficiu pentru pârâta

La solicitarea instanţei, Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Buzău a ataşat la filele 20-22 dosar precizări prin care a învederat în esenţă că pârâta este cetăţean  român cu domiciliul în Canada stabilit potrivit adresei oficiale nr …/16.10.2012 emisă de Serviciul de paşapoarte Buzău, din cercetările efectuate nu există indicii că a încetat din viaţă, potrivit art 49 şi urm C. civ de la data dwe 1 octombrie 2011 existând pentru persoanele interesate posibilitatea formulării acţiunii judecătoreşti de declarare a morţii persoanelor, acţiunea reclamantei este neîntemeiată , avizând negativ cererea pendinte, faptul că pârât nu mai răspunde la telefon rudelor din ţară şi că nu mai doreşte să comunice cu acestea nu poate constitui un indiciu temeinic că această persoană nu ar mai fi în viaţă, în ipoteza în care decesul pârâtei ar avea loc în străinătate şi cadavrul ar fi identificat nu este incidentă procedura declarării morţii pe cale judecătorească ci aceea a transcrierii/înscrierii certificatului de deces eliberat de autorităţile străine în registrele de stare civilă române potrivit art 40 , 41 din Legea 119/1996, precizări completate prin înscrisul filele 27-28 dosar

La termenul de judecată din 17.06.2013 instanţa în temeiul art 84 C.p.civ a recalificat cererea dedusă judecăţii ca fiind declarare judecătorească a morţii pentru motivele arătate în încheierea de şedinţă respectivă.

La solicitarea instanţei, a fost înaintat şi depus la fila 41 dosar extras din registru naşteri de pe actul de naştere al pârâtei

La termenul din 02.12.2013 după ce a fost invocată excepţia necompetenţei materiale a instanţei, punerea în discuţia părţilor, a fost reţinută cauza spre soluţionare potrivit art 137 alin 1 C.p.civ

Prin sentinţa civilă nr …/2.12.2013 instanţa a  admits excepţia necompetenţei materiale a instanţei, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Buzău, reţinând următoarele considerente:Art 16 alin 3 din Decretul 31/1954, abrogat la data introducerii acţiunii , referitor la ipoteza declarării morţii unei persoane neprecedată de declararea dispariţiei nu avea referiri exprese cu privire la instanţa competentă să soluţioneze cauza din punct de vedere material.

Art 51 NC. Civ prevede că soluţionarea cererii de declarare a morţii se face potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.

Textul art 943 NC.p.civ instituie o normă specială de competenţă teritorială absolută , de ordine publică, în favoarea instanţei din circumscripţia teritorială unde dispărutul şi-a avut ultimul domiciliu cunoscut, iar din punct de vedere material, competenţa aparţine tribunalului. Este limpede, totodată, că din punctul de vedere al competenţei funcţionale nu este vorba de instanţa de tutelă, altfel nu şi-ar mai fi avut rostul indicaţia de la art 944 al 3 C.p.civ, astfel încât competenţa aparţine tribunalului în aplicarea art 95 pct 1 C.p.civ., art 2 pct 4 vechiul C.p.civ.

Pentru aceste considerente, instanţa va admite excepţia necompetenţei  sale materiale  şi va declina judecarea prezentei cauze spre competentă soluţionare în favoarea Tribunalului Buzău.

Dosarul fiind trimis a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Buzău sub nr …/114/2013

Prin decizia civilă nr …/9.01.2014 pronunţată de Tribunalul Buzău a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Buzău, declinată în favoarea Judecătoriei Buzău competenţa de soluţionare a cauzei, s-a constat ivit conflictul negativ de competenţă şi înaintat dosarul Curţii de Apel Ploieşti pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, fiind reţinut că faţă de data înregistrării cererii de chemare în judecată sunt aplicabile prevederile Codului de procedură civilă de la 1865 coroborate cu art 40 şi art 36 din Decretul nr 32/1954, iar art 1 pct 1 Cp.civ prevede că judecătoriile judecă în primă instanţă toate procesele şi cererile , în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe, nu sunt aplicabile dispoziţiile noului cod de procedură civilă faţă de art 3 alin 1 din Legea 76/2012

Prin sentinţa civilă nr 14CC din 13.02.2014 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosar nr ../42/2014 s-a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău reţinând că în situaţia unei cereri de declarare a morţii introduse după data la care a intrat în vigoare noul Cod civil, dar înainte de data intrării în vigoare a noului cod de procedură civilă se aplică vechile dispoziţii ale codului de procedură civilă.

Dosarul fiind trimis a fost înregistrat la data de 07.04.2014 sub nr …/200/2012 pe rolul Judecătoriei Buzău

Instanţa a administrat proba testimonială ( depoziţiile martorilor …iind consemnate la filele 12-13 dosar) şi proba cu înscrisuri în cadrul căreia au fost ataşate în copie filele 14-18 dosar)

A fost depus la mapa de valori a instanţei înscrisuri depuse de reclamant, fiind încheiat în acest sens procesul verbal din data de 24.06.2014, fila 20 dosar

Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt şi de drept:

 Art. 5  alin  (2) din Legea 71/2011 prevede că „ dispoziţiile Codului civil sunt aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a Codului civil.”

Conform art. 220 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil de la data de 01.10.2011 a intrat în vigoare Codul  civil aprobat prin Legea nr. 287/2009.

Pe cale de consecinţă, acţiunii pendinte îi sunt aplicabile noile dispoziţii ale Codului civil.

 Potrivit art 49 alin 1 NCC „ În cazul în care o persoană este dispărută şi există indicii că a încetat din viaţă, aceasta poate fi declarată moartă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, dacă au trecut cel puţin 2 ani de la data primirii ultimelor informaţii sau indicii din care rezultă că era în viaţă”, iar alin 2 „ Dacă data primirii ultimelor informaţii sau indicii despre cel dispărut nu se poate stabili cu exactitate, termenul prevăzut în alin. (1) se socoteşte de la sfârşitul lunii în care s-au primit ultimele informaţii sau indicii, iar în cazul în care nu se poate stabili nici luna, de la sfârşitul anului calendaristic.”

Din extrasul din registrul de naştere ce conţine toate înregistrările de menţiuni ulterioare,  depus la fila 41 dosar iniţial, rezultă că pârâta …. s-a născut la data de 1 aprilie 1963 în mun Buzău, prin sentinţa civilă nr …./4.11.1977 a Judecătoriei Buzău a fost rectificat numele din .. în …, prin decizia nr …/759 din 26.07.1978 a IGP a fost schimbat numele din … în ….

Instanţa va avea în vedere că ambii martori propuşi de reclamanta şi audiaţi în cauză sunt persoane care locuiesc pe aceeaşi scară de bloc unde au locuit pârâta şi mama părţilor , între acestia existând relaţii de bună vecinătate, cordiale.

Din coroborarea depoziţiilor martorilor … , instanţa reţine că imediat după Revoluţie pârâta a plecat în străinătate întrerupând relaţiile sale cu familia rămasă în România până în iunie-iulie 2012 când s-a reîntors în ţară pentru câteva zile, vizitându-şi mama. Cu ocazia respectivei vizite, pârâta s-a certat cu mama sa, plecând de la domiciliul acesteia. Martora … a relatat că mama pârâtei i-a spus că fiica sa era plecată în străinătate, iar martorul …. a precizat că nu a mai văzut-o pe pârâtă şi nici nu a aflat nimic despre acesta de la alte persoane.

Tot martorii audiaţi au mai arătat că la data reîntoarcerii pârâtei în ţară acesta se prezenta în condiţii bune, nu părea să sufere de vreo boală, datorită faptului că nu au dezvoltat relaţii de prietenie cu părţile ori mama acestora, nu au putut preciza cât de apropiate erau relaţiile din familia acestora.

Faptul neparticipării pârâtei la înmormântarea mamei sale, în lipsa unei dovezi privind aducerea la cunoştinţa acesteia a respectivului eveniment al decesului, nu pot conduce la concluzia că este dispărută ori moartă, susţinerile contrare ale reclamantei urmând a fi înlăturate

În speţa dedusă judecăţii nu se prezintă nici un indiciu că pârâta ar fi dispărută de la domiciliul său, că ar fi decedat, fiind plecată în Canada de circa 20 de ani.

Din cercetările efectuate de Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Buzău a rezultat că pârâta are domiciliul legal stabilit în Canada din 10.09.1996 şi pe fişa sa de evidenţă locală există menţiunea plecat definitiv din ţară în Canada din anul 1992. Din verificările efectuate la Serviciul de investigaţii criminale din cadrul IPJ Buzău  a rezultat că până la acest moment nici o persoană nu a sesizat dispariţia pârâtei, neexistând în evidenţe un dosar care să vizeze efectuarea de cercetări specifice sub acest aspect

Vizitele pârâtei la proprietatea sa din mun Buzău la intervale mai mici sau mai mari de timp nu pot conduce la concluzia că pârâta este dispărută şi nici nu pot naşte prezumţia rezonabilă că persoana respectivă nu ar mai fi în viaţă.

Din probele administrate în cauză nu au rezultat elemente faptice de natură a proba dispariţia de la domiciliu sau dispariţia ori moartea în condiţii excepţionale , cum ar fi accident, inundaţii, sinistru, etc , care ar putea fundamenta admiterea acţiunii

Faptul că pârâta nu mai răspunde la telefon rudelor din ţară şi că nu mai doreşte să comunice cu acestea, nu poate constitui, doar prin acest unic fapt, un indiciu că această persoană nu ar mai fi în viaţă.

Art 57 din Constituţia României şi art 8 CEDO conferă pârâtei deplina libertate de a accepta sau de a cenzura , potrivit liberului său arbitru, comunicarea cu orice persoane chiar dacă acestea au calitatea de rude, în baza principului libertăţii de schimbare a domiciliului avea dreptul legal ca oricând să-şi schimbe domiciliul din străinătate, cu sau fără îndeplinirea procedurilor legale

 În ipoteza în care corpul acesteia ar fi fost identificat, s-ar fi urmat obligatoriu procedura întocmirii certificatului medical constatator al decesului, întocmirea actului de deces în localitatea în care s-ar fi produs faptul de stare civilă şi transcrierea acestuia în registrul de stare civilă române.

În considerarea celor ce preced, instanţa în temeiul art 36 şi 40 din Decretul 32/1954, art 51 C. civ, instanţa va respinge cererea, ca neîntemeiată

Instanţa în temeiul art 274 C.p.civ va lua act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Încuviinţează plata onorariului  avocatului din oficiu,în cuantum de 300  lei ce se va avansa din fondul M.J. în  contul B.C.A.J. Buzău.

Domenii speta

Spete similare