Divorţ cu copii.

Dosar nr. 1009/199/2013 -divorţ-

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BUHUŞI

SENTINŢA CIVILĂ  Nr. 253/2014

Şedinţa publică de la 16 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE:  A.M. C.

Grefier:  L. D. K.

Pe rol fiind judecarea cauzei Minori şi familie privind pe reclamanta …… şi pe pârâtul …….., având ca obiect  divorţ cu copii.

Desfăşurarea şedinţei de judecată a fost înregistrată cu mijloacele tehnice audio, conform dispoziţiilor art. 231 al. 2 N.C.P.C.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă avocat …….. apărătorul reclamantei,  lipsă fiind părţile şi martorul …………...

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Av…….., apărătorul reclamantei, depune  ancheta socială efectuată de autorităţile italiene şi  traducerea ei  în limba română.

Apărătorul reclamantei solicită decăderea pârâtului de proba cu martorul …….. Arată că nu are alte cereri.

 Instanţa decade pârâtul …….. din proba cu martorul propus …... Constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul în fond.

Av………., apărătorul reclamantei, având cuvântul în fond,  în esenţă, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, respectiv desfacerea căsătoriei din vina exclusivă a pârâtului, reluarea numelui avut anterior căsătoriei, acela de „…..”, autoritatea părintească asupra minorului …….  să fie exercitată exclusiv de către reclamantă, stabilirea locuinţei minorului la domiciliul reclamantei din Italia şi obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorului în cuantum de 25% din venitul minim pe economia naţională. Solicită cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare. 

INSTANŢA

-deliberând-

Asupra cauzei civile de faţă, instanţa constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 1009/199/09.09.2013 pe rolul Judecătoriei Buhuşi, reclamanta ……. l-a chemat în judecată pe pârâtul …….., solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună desfacerea căsătoriei încheiate între părţi din vina pârâtului, reluarea de către reclamantă a numelui avut anterior căsătoriei, exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorului …… exclusiv de către reclamantă, stabilirea domiciliului minorului la reclamantă şi obligarea pârâtului să contribuie la cheltuielile de creştere şi educare ale minorului.

Acţiunea a fost legal timbrată cu 100 lei taxă judiciară de timbru.

În motivarea cererii, reclamanta arată că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 23 ian. 1988, iar din căsătoria lor au rezultat patru copii, trei băieţi şi o fată, din care trei sunt actualmente majori, numai fiul cel mai mic, …….., rămânând în îngrijirea părintească, fiind născut la data de 4 dec. 2003.

Încă de la începutul căsătoriei lor, după ce s-au mutat în casa socrilor reclamantei de la …….., viaţa alături de pârât a  devenit extrem de tensionată, fapt datorat firii acestuia deosebit de violente, la care se adăuga modelul socrilor reclamantei. La aceasta s-a adăugat faptul că la scurt timp reclamanta a  descoperit că pârâtului  îi plac alcoolul în exces, relaţiile extraconjugale, anturajele dubioase în care se practicau şi jocurile de noroc, tot greul şt cheltuiala familiei rămânând pe umerii ei.

Mai arată reclamantă că,  s-au mutat la ferma …., unde li s-a repartizat un apartament cu chirie, însă pârâtul a continuat să fie la fel de violent, fizic şi verbal, ba mai mult chiar, la un moment dat nu a mai dorit să lucreze la fermă, ceea ce l-a determinat pe inginerul şef să îi dea afară, părţile rămânând pe drumuri cu copiii, fapt care a dus la reîntoarcerea lor  la socrii reclamantei şi la  traiul în comun cu aceştia. Din acest moment, pârâtul practic nu a mai lucrat niciodată, a plecat prin lume, pe la sârbi, turci, etc., unde spunea că munceşte, dar nu a trimis niciodată bani acasă, astfel încât reclamanta a ajuns în situaţii disperate neavând nici ce pune pe masă de mâncare copiilor, lucrând cu ziua sau vânzând flori în piaţă. La acestea se adăugau veşnicele bătăi pe care pârâtul i le administra reclamantei, după ani de  zile, fiica părţilor fiind nevoită a face ore de psihoterapie, pentru a putea trece peste suferinţele şi chinurile îndurate, deoarece, cu timpul, pârâtul a început a-şi vărsa furia nu numai asupra reclamantei, ci şi asupra propriilor copii.

Văzând situaţia în care se zbăteau, o mătuşă a pârâtului, i-a donat acestuia o bucată de teren de aproximativ 200-300 mp., unde părţile au construit o casă din furci, acoperită cu eternită, compusă din două camere şi un chiler, în care s-au mutat cu copii. Ulterior o cumnată a pârâtului a chemat-o pe reclamantă la muncă în  Italia, unde a şi plecat cu acordul pârâtului, trimiţând bani şi pachete acasă, o parte pentru copiii de care aveau grijă socrii, o parte pentru un cumnat pentru a cumpăra cele necesare traiului copiilor, iar restul îl trimitea pârâtului care îi cheltuia ca şi până atunci după bunul plac. După un timp  l-a chemat şi pe  pârât, totodată având în acest mod posibilitatea de a-şi lua şi copiii la ea, fapt care s-a şi întâmplat ulterior, aceştia venind cu toţii şi reîntregindu-se  astfel familia.

Pârâtul însă, şi aici şi-a reluat vechile obiceiuri, lucrând puţin, sporadic, mărginindu-se la a trăi din munca reclamantei şi ulterior şi a propriilor copii, banii puţini câştigaţi cheltuindu-i în anturaje dubioase, trimiţându-i poate familiei sale din ţară sau lăudându-se cu banii pe care îi pierdea  alături de tot felul de femei uşoare.

Întrucât de-a lungul timpului, reclamanta a strâns câteva economii, cu ajutorul unui cumnat, frate al pârâtului, a cumpărat în ………….. o casă, pentru a avea la ce se reîntoarce în ţară, însă ulterior a constatat că pârâtul  şi de aici înstrăinase o serie de bunuri. Totodată aceasta a continuat cu scandalul şi cu bătăile asupra reclamantei, alungând şi copii din casă aceştia neavând alt loc unde să se ducă decât la sora  reclamantei din Bacău la care se mai refugiaseră şi în alte rânduri, pârâtul ameninţând în repetate rânduri că dă foc la casă şi îi omoară pe toţi. Nemaiputând suporta această situaţie  care trenează de 27 ani, reclamanta a luat hotărârea de a divorţa, fiul lor cel mai mic, rămânând în grija sa.

Reclamanta mai arată  că minorul îi este  foarte apropiat, iar ea este  practic singura care  are grija acestuia, că are posibilitatea morală şi materială  de a-i oferi o creştere frumoasă, fiind deosebit de legată sufleteşte de acesta.

În drept acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 373 lit. b, 379, 383 pct. 3, 400, 402 C. civ.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a depus la dosar copii de pe  certificatul de căsătorie, de pe certificatul de naştere al minorului, carte de identitate ……, ………, certificat de naştere  ………., act medical emis în limba italiană, acte de identitate ale reclamantei emise de autorităţile italiene procură judiciară,  contract de închiriere locuinţă emis în limba italiană şi traducerea ei în limba română,  contract de muncă emis pe numele reclamantei şi traducerea lui, card de sănătate emis de autorităţile italiene pe numele reclamantei şi traducerea lui în limba română, acte de identitate emise  de autorităţile italiene pentru minorul …….., foaie matricolă şi acte  şcolare ale minorului ……….,  document pentru asistenţă sanitară emis de autorităţile italiene şi traducerea lui în limba română, număr de înregistrare a plângerii formulate de reclamantă la Poliţia Filipeşti plângere penală şi a solicitat încuviinţarea probei cu doi martori.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare, a fost de acord cu acţiunea, solicitând doar ca autoritatea părintească asupra minorului să fie exercitată în comun.

A depus la dosar înscrisuri, respectiv procură specială  de reprezentare a pârâtului, acte de identitate ale pârâtului emise de autorităţile italiene şi a solicitat proba cu un martor.

În cauză s-a efectuat ancheta socială la domiciliul reclamantei din Italia şi a fost audiat minorul.

Părţile au fost legal citate, prezentându-se în instanţă reclamanta prin procurator-avocat ……... Pârâtul a fost reprezentat la primele termene de judecată de procurator-avocat ……….., care a reziliat ulterior contractul de asistenţă juridică cu acesta.

Din actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

Părţile s-au căsătorit la de 23.01.1988, iar din căsătorie au rezultat 4 copii, din care 3 sunt în prezent majori, fiind minor doar ………., născut la 04.12.2003, conform certificatelor  de căsătorie şi respectiv de naştere al minorului, aflate la filele 9, 10 dosar.

Din declaraţiile martorilor ……. şi ……, a rezultat că relaţiile de familie s-au deteriorat din pricina pârâtului, care obişnuia să consume frecvent băuturi alcoolice, iar pe acest fond, să provoace numeroase certuri, vorbind urât atât reclamantei cât şi copiilor şi lovindu-i, chiar în prezenţa martorilor. De asemenea martorii au relatat că pârâtul a lucrat doar sporadic, iar banii câştigaţi îi cheltuia la jocuri de noroc sau la femei, contribuind doar în mică măsură la cheltuielile familiei şi la întreţinerea copiilor şi aceasta numai după ce se certa cu reclamanta, care-i cerea bani. Au mai relatat martorii că în prezent reclamanta lucrează şi locuieşte într-un apartament închiriat în Italia, cu toţi cei 4 copii şi că cei trei copii majori lucrează şi ei, având astfel condiţiile materiale necesare întreţinerii minorului. De asemenea, martorii au arătat că minorul este foarte ataşat de mama lui, cu care doreşte să locuiască în continuare, fiindu-i foarte frică de pârât întrucât a fost bătut de acesta.

Ancheta socială efectuată la domiciliul reclamantei din Italia, confirmă aceste ultime aspecte, asistentul social constatând că reclamanta locuieşte cu copiii într-un apartament modest, dar bine îngrijit, care are camere suficiente pentru a găzdui familia, că minorul este bine îngrijit de reclamantă, este ataşat de aceasta şi doreşte să rămână cu ea, minorul relatând că a asistat de mai multe ori la certurile dintre părinţi şi că odată a fost chiar el lovit de tatăl său cu o sticlă în cap.

De asemenea, important de reţinut este faptul că familia se află deja în atenţia serviciului social, în urma semnalării Carabinierilor, sesizaţi atât de reclamantă, cât şi de fiica majoră a părţilor în urma violenţelor la care au fost supuse de pârât, aceasta din urmă relatând autorităţilor italiene că atunci când era minoră a fost abuzată sexual de tatăl ei, fapt confirmat de altfel şi de martora …….., care cunoştea acest aspect tot din spusele fiicei părţilor.

Din coroborarea probelor sus-menţionate, instanţa a constatat că relaţiile de familie sunt grav vătămate, de destrămarea acestora făcându-se vinovat pârâtul, al cărui comportament este incompatibil cu viaţa de familie.

 Pentru aceste motive, instanţa urmează a admite acţiunea, iar în temeiul art. 373 lit. b C. civ., va dispune desfacerea căsătoriei din culpa soţului pârât.

Întrucât între soţi nu a intervenit nici o înţelegere cu privire la numele purtat în timpul căsătoriei, instanţa va dispune, în temeiul art. 383 al. 3 C. civ., ca reclamanta să revină la numele avut anterior, acela de ……….

Întrucât din probele administrate în cauză au rezultat dovezi în sensul că prin comportamentul său violent pârâtul a produs adevărate traume copiilor părţilor, existând temerea că acesta ar putea să influenţeze în continuare în mod negativ evoluţia fizică şi psihică a minorului, instanţa constată că există motive întemeiate în sensul art. 398 al. 1 C. civ., pentru ca autoritatea părintească asupra acestuia să fie exercitată în mod exclusiv de către mamă.

Având în vedere interesul superior al minorului, care locuieşte în prezent cu reclamanta, aceasta ocupându-se exclusiv de creşterea şi educarea lui, având în vedere ataşamentul afectiv al minorului faţă de reclamantă, acesta manifestându-şi dorinţa de a rămâne cu mama, văzând şi recomandările autorităţii tutelare în acelaşi sens, instanţa în temeiul art. 400 al. 1 C. civ., va stabili locuinţa minorului la domiciliul reclamatei.

Întrucât ambii părinţi au obligaţia legală de a-şi întreţine copiii minori conform art. 499 C. civ., instanţa urmează a stabili contribuţia fiecăruia dintre ei la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a minorului.

Reclamanta fiind cea la care minorul va locui efectiv, se va ocupa în principal de întreţinerea acestuia, motiv pentru care, instanţa va stabili contribuţia ei în natură, prin asigurarea celor necesare creşterii şi educării copilului.

În ce-l priveşte pe pârât, contribuţia acestuia la cheltuielile necesare creşterii şi educării minorului va fi stabilită sub forma unei pensii lunare de întreţinere. Văzând şi dispoziţiile art. 529 C. civ., conform căruia „… întreţinerea datorată de părinte se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil…”, instanţa va obliga pârâtul să-i plătească reclamantei în favoarea minorului, o pensie lunară de întreţinere, urmând ca la stabilirea cuantumului acesteia să se aibă în vedere venitul minim pe economia naţională, care este în prezent de 850 lei, iar pensia să fie plătită de pârât începând cu data introducerii acţiunii şi până la majoratul minorului.

În temeiul art. 453 C. pr. civ., pârâtul va fi obligat să-i plătească reclamantei cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru şi onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite acţiunea civilă de divorţ, formulată de reclamanta …….. cu domiciliul ales la avocat ……. din Bacău …….prin  procurator ………. domiciliată în Bacău …….., jud. Bacău  împotriva pârâtului ……… domiciliat în ………. prin procurator ……… din Bacău ……..,jud. Bacău.

Declară desfăcută din vina pârâtului, căsătoria încheiată între părţi la data de 23.01.1988 şi înregistrată în Registrul Stării Civile al Oraşului ……, jud. Bacău, la nr. 1 din 23.01.1988.

Reclamanta va purta în viitor numele avut anterior încheierii căsătoriei, acela de ……..

Autoritatea părintească asupra minorului …….născut la data de 04.12.2003, va fi exercitată exclusiv de către reclamantă.

Stabileşte locuinţa minorului la domiciliul reclamantei.

Stabileşte contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a minorului, începând cu data introducerii acţiunii – 09.09.2013 şi până la majoratul minorului – 04.12.2021, după cum urmează:

-obligă reclamanta să execute obligaţia de întreţinere în natură, prin asigurarea celor necesare minorului;

-obligă pârâtul să execute obligaţia de întreţinere prin plata către reclamantă, în favoarea minorului, a unei pensii lunare de întreţinere în cuantum de 212 lei.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei, cheltuieli de judecată în sumă de 2100 lei.

Cu drept de apel la Tribunalul Bacău în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 16.04.2014.

Preşedinte, Grefier,

Red. CAM 26.05.2014

Tehnored. CAM/KLD ex.8

30.05.2014

Domenii speta

Spete similare