Plângere contravenţională

Completul constituit din:

PREŞEDINTE: 

Grefier

Pe rol fiind judecarea plângerii contravenţionale, formulată de petiţionara  C.E, domiciliată în …………, judeţul Gorj, împotriva procesului-verbal de contravenţie seria……. nr……….., din data de 10.11.2014, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Gorj.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns  petiţionara,  fiind asistată de avocat P.C.,,  lipsă fiind reprezentanţii intimatei.

Procedura de citare  legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care a învederat faptul că la data de 17.02.2015, s-a depus la dosar prin serviciul registratură al instanţei de către petentă, răspuns la întâmpinare. 

Nemaifiind cereri noi de formulat şi probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul pe fond .

Avocat P.C.pentru petentă,  a solicitat admiterea plângerii, anularea procesului-verbal de contravenţie şi exonerarea de plata amenzii aplicate, iar în subsidiar înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertisment.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin plângerea înregistrată  pe rolul acestei instanţe la data de 02/12/2014, sub număr de dosar nr. 1865/267/2014, petenta C.E, contestă procesul-verbal de contravenţie seria PA nr.1720297, din data de 10.11.2014, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa, în contradictoriu cu intimata I.P.J Gorj, să se dispună  anularea acestuia şi exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 500 lei, iar în subsidiar să se dispună înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertismentului .

În motivarea plângerii, a arătat petenta că în data de 10.11.2014, se afla în incinta Şcolii Gimnaziale………, mai exact în Grădiniţa ………, comuna …….., judeţul Gorj, pentru a înmâna conducerii şcolii anumite documente privind activitatea educaţională a mamei sale, având asupra s-a procură notarială prin care este împuternicită să-şi reprezinte mama în faţa instituţiilor şcolare.

A menţionat că, în ziua respectivă, mama sa se afla la grădiniţă şi se afla în timpul orelor , alături de copii şi pentru că nu  putea părăsi clasa nici un moment, având în grijă copii între 3 şi 6 ani , la cererea mamei sale, s-a deplasat la respectiva instituţie pentru a îi înmâna actele respective.

Că, aflându-se în holul şcolii şi îndreptându-se spre ieşire după ce înmânase actele respective doamnei director adjunct,  au intrat doi agenţi  de poliţie, care i-au comunicat se afla  fără drept în incinta unei instituţii şcolare şi că, a încercat să le  explice motivul pentru care se afla acolo şi că a intrat în mod legal şi justificat în incinta şcolii, însă agenţii de poliţie nu au considerat motivul ca fiind întemeiat.

Că, i-a comunicat agentului de poliţie că deţine procură generală notarială, prin care este împuternicită să o reprezinte pe mama sa în cadrul şcolii, însă agentul de poliţie a procedat la încheierea procesului-verbal de contravenţie.

Petenta a susţinut că procesul-verbal încheiat este netemeinic şi nelegal, faptele descrise în cadrul acestuia nefiind conforme cu realitatea, neputându-se reţine în sarcina sa pătrunderea fără drept, întrucât se afla în locul respectiv în mod justificat, la cererea expresă a mamei sale, care este educatoare la Grădiniţa…………..

Că, art.2 pct.13 din Legea nr.61/1991, în baza căruia a fost sancţionată, prevede ca şi contravenţie „pătrunderea, cu încălcarea normelor legale de acces,(...)în sediul instituţiilor de învăţământ...", situaţie care nu regăseşte în cazul său, astfel încât starea de fapt descrisă în procesul verbal contravenţie nu corespunde realităţii.

A mai susţinut petenta că, în temeiul procurii generale, autentificată prin încheierea nr……… de către BNP S.B., avea dreptul să se prezinte în cadrul instituţiei şcolare pentru a lăsa înscrisurile la secretariat, chiar şi în ipoteza în care mama sa nu s-ar fi aflat la grădiniţă la acel moment sau nu i-ar fi cerut acest lucru mod expres.

În  drept, plângerea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. 1 şi art. 31 din O.G nr. 2/2001.

În dovedirea plângerii, petenta a ataşat la  dosar, în copie conformă cu originalul,  procesul - verbal contestat, procura specială autentificată prin încheierea nr.816/02.03.2012 de către BNP S.B. şi cartea de identitate.

 Plângerea a fost timbrată legal.

La data de 08.01.2015, prin serviciul registratură al instanţie, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii formulată de petentă şi menţinerea procesului - verbal de contravenţie ca temeinic şi legal.

A arătat că  documentul de constatare şi sancţionare a contravenţiilor a fost întocmit cu respectarea condiţiilor de formă prevăzute de O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravenţiilor,  iar temeinicia aspectelor reţinute prin procesul-verbal de contravenţie rezultă din documentele  anexate, respectiv : raportul agentului constatator , procesul verbal întocmit la faţa locului şi procesul verbal de contravenţie contestat.

În temeiul art. 411 al. 1, pct. 2, teza a doua Cod procedură civilă, intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 205 C. pr. civ.

Petenta la data de 17/02/2015, a formulat răspuns la întâmpinarea intimatului, prin care a solicitat admiterea plângerii formulate, anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria…… nr…….din 10.11.2014 si exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 500 lei, iar în subsidiar înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertismentului .

În motivare, petenta a arătat că apărarea intimatei, în sensul că a pătruns în incinta instituţiei de învăţământ în mod nelegal, este netemeinică şi neconformă cu realitatea.

Că, mama sa C.A, cadru didactic în cadrul şcolii respective, se afla în timpul orelor, alături de copii şi întrucât nu putea părăsi clasa nici un moment având în grijă copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani, la cererea mamei sale s-a deplasat la respectiva instituţie pentru a înmâna conducerii şcolii o serie de acte necesare.

A mai menţionat că deja există o situaţie conflictuală  şi de confuzie între părinţii elevilor, pe de o parte şi mama sa în calitate de cadru didactic, pe de altă parte, cu privire la chestiuni de ordin administrativ ce ţin de procesul educaţional al elevilor, fapt ce nu are legătură cu aceasta, dar care a fost invocat de reprezentanţii postului de poliţie.

A învederat petenta că susţinerea organelor de poliţie conform căreia, în data de ………, ar fi pătruns în sala de curs este complet falsă.

Că, nu a intrat deloc în sala de curs a mamei sale, singurul drum fiind către secretariatul şcolii, unde chestiuni de ordin administrativ îi necesită, uneori prezenţa.

A mai susţinut petenta că, prin întâmpinarea depusă, organele de poliţie recunosc că le-a adus la cunoştinţă că deţine procură notarială specială, pentru a o reprezenta pe mama sa în faţa instituţiilor şcolare, iar refuzul de a lua act de această procură demonstrează chiar reaua lor credinţă şi intenţia de a o sancţiona.

 Că, o copie a procurii notariale menţionate este înregistrată la secretariatul şcolii tocmai în vederea faptului că anumite probleme administrative, ce ţin de locul de muncă al mamei sale sunt rezolvate de către petentă, cu acordul conducerii şcolii (de ex., depunere de acte şi documente), având în vedere că mama sa este în permanență în sala de curs, neputând lăsa nesupravegheaţi, niciun moment, copii cu vârsta între 3 şi 6 ani.

Că, prin întâmpinarea depusă, s-au invocat aspecte care nu au legătură directă cu acţiunea de faţă, cum ar fi situaţia dintre părinţi şi cadrul didactic, neînţelegerile ivite nemaiexistând.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, a celor arătate în întâmpinare, precum şi a normelor legale aplicabile speţei, instanţa reţine următoarele:

Prin prezenta plângere, petiţionara C.E, contestă procesul-verbal de contravenţie seria …….nr…….. din data de 10.11.2014, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa, în contradictoriu cu intimata I.P.J ………, să se dispună  anularea acestuia şi exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 500 lei, iar în subsidiar să se dispună înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertismentului.

Astfel, la data de 10.11.2014, a fost întocmit de către un agent din cadrul IPJ  – Postului de Poliţie  C, procesul-verbal seria … nr. 1720297, prin care s-a reţinut săvârşirea de către petentă a contravenţiilor prev. de art. 2 pct. 13  din Legea nr. 61/1991, constând în aceea că, în ziua respectivă, ora 09:30, a pătruns fără drept în sala de curs a grădiniţei din cadrul Şcolii Gimnaziale C., susţinând că are procură judiciară pentru a o reprezenta pe mama sa  C.A, educatoare în instituţia de învăţământ menţionată.

A fost aplicată sancţiunea amenzii în cuantum total de 500 lei.

În drept, faţă de dispoziţiile art.34 alin.1 din O.G nr.2/2001, actualizată, privind regimul juridic al contravenţiilor, potrivit cărora procesul-verbal de constatare şi sancţionare contravenţională este supus verificării atât sub aspectul legalităţii cât şi al temeiniciei, instanţa, analizând cu prioritate legalitatea procesului-verbal, constată că acesta îndeplineşte toate condiţiile de valabilitate reglementate de lege.

Sub aspectul temeiniciei, instanţa are în vedere faptul că procesul-verbal de contravenţie este un act administrativ, investit cu autoritatea statală pentru constatarea şi sancţionarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumţia de autenticitate şi veridicitate, care este însă relativă şi poate fi răsturnată prin probe de contravenient.

Potrivit jurisprudenţei CEDO, aplicabilă în baza art.6 din Convenţie, deşi petentul în materie contravenţională se bucură de prezumţia de nevinovăţie, el trebuie să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal legal întocmit în situaţia în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanţa în privinţa vinovăţiei acuzatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Astfel, procesul-verbal de contravenţie contestat, se bucură de prezumţia relativă de adevăr, până la proba contrarie.

Interpretând dispoziţiile art.31-36 din O.G nr.2/2001, actualizată, privind regimul juridic al contravenţiilor, a reieşit faptul că persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia să utilizeze mijloace de probă şi să invoce argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată a fost de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale, prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional( cauza Anghel v. România).

Având în vedere aceste principii, instanţa reţine că procesul-verbal de contravenţie, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exerciţiul funcţiunii, beneficiază de o prezumţie relativă de veridicitate şi autenticitate permisă de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanţă condiţiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, însă susţinerile intimatei nu au fost dovedite în faţa instanţei prin nici o probă.

Prin urmare, prezumţia de nevinovăţie nu are caracter absolut, după cum nici prezumţia de veridicitate a faptei constatate de agent şi consemnate în procesul-verbal, nu au caracter absolut, dar prezumţia de veridicitate  nu a putut opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situaţia în care persoana învinuită de săvârşirea faptei să fie pusă în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, în sensul  respectării prezumţiei de nevinovăţie a persoanei sancţionate contravenţional, prezumţie garantată de art.6 din Convenţie pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale drepturilor omului  şi în materie contravenţională şi care, în plan procedural se concretizează prin răsturnarea sarcinii probei, în speţă, agentul constatator, fiind nevoit să probeze fapta reţinută în sarcina petentului, instanţa reţine că jurisprudenţa Curţii nu interzice în principiu prezumţiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale statelor semnatare ale Convenţiei, cu singura condiţie ca aceste prezumţii să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei.

În procedura contravenţională prevăzută de O.G nr.2/2001, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se bucură de o prezumţie relativă de veridicitate, sub aspectul situaţiei de fapt şi încadrării juridice reţinute de agentul constatator, acesta având posibilitatea de a înlătura această prezumţie prin administrarea unor probe certe şi concludente, în conformitate cu dispoziţiile Codului civil, probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei

În cauza dedusă judecăţii, se constată că prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare întocmit de un agent din cadrul IPJ Gorj – Postului de Poliţie…………….., s-a reţinut că petenta a pătruns fără drept în sala de curs a grădiniţei din cadrul Şcolii Gimnaziale ……...

Pentru această faptă, i s-a aplicat sancţiunea amenzii judiciare, în cuantum de 500 lei.

Potrivit jurisprudenţei CEDO, aplicabilă în baza art. 6 din Convenţie, deşi petentul, în materie contravenţională se bucură de prezumţia de nevinovăţie, el trebuie să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal legal întocmit în situaţia în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanţa în privinţa vinovăţiei “acuzatului” dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Din examinarea procesului-verbal de contravenţie, se constată că în cuprinsul acestuia s-a reţinut faptul că petenta a pătruns fără drept în sala de curs a grădiniţei din cadrul Şcolii Gimnaziale C., susţinând că are procură judiciară, pentru a o reprezenta pe mama sa C.A, educatoare, fără însă a fi menţionată ce regulă de acces în instituţia menţionată a încălcată.

Conform art.2 pct.13 din Legea nr.61/1991, în baza căruia a fost sancţionată petenta,  prevede ca şi contravenţie „pătrunderea, cu încălcarea normelor legale de acces,(...)în sediul instituţiilor de învăţământ...", situaţie care nu regăseşte în cazul acesteia, astfel încât starea de fapt descrisă în procesul verbal contravenţie nu corespunde realităţii, având în vedere că nu se specifică ce regulă de acces din instituţia de învăţământ ar fi fost încălcată, reţinându-se generic că a pătruns fără drept în sala de curs a grădiniţei din cadrul Şcolii Gimnaziale Cărpiniş.

Pe de altă parte, intimata nu a făcut în nici un fel dovada celor reţinute în sarcina petentei, la dosarul cauzei fiind depus doar raportul agentului constatator şi procesul-verbal întocmit la data de 11/10/2014, semnat de către organul de poliţie şi poliţistul local Băluţă Petre, cel care de altfel, a semnat şi procesul-verbal de contravenţie.

De menţionat este şi faptul că regimul probelor în procesul civil este reglementat de Codul de procedură civilă şi între mijloacele de probă nu sunt prevăzute declaraţiile de martor data în faţa altor instituţii sau autorităţi, în afara declaraţiilor date în faţa instanţei.

Forţa probantă a proceselor-verbale de contravenţie este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanţa fiecărui mijloc de probă, însă instanţa are obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează şi apreciază probatoriul(cauza Bosoni vs. Franţa, hotărârea din data de 07/09/1999).

Aşadar, în cauza de faţă, intimata nu a făcut în nici un fel dovada celor reţinute în sarcina petentei.

Drept urmare, se apreciază că în speţă este aplicabil principiul conform căruia dubiul profită celui învinovăţit, iar conform dispoziţiilor CEDO, petiţionarul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie şi prin urmare nu este obligat să-şi dovedească nevinovăţia, sarcina administrării probelor revenind agentului constatator.

În consecinţă, se apreciază că probele aduse de intimat nu fac dovada în privinţa vinovăţiei acuzatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă, condiţii în care dubiul va profita petentului.

Pentru considerentele expuse şi în temeiul principiului „in dubio pro reo”, se apreciază a fi întemeiată plângerea promovată de petiţionară, motiv pentru care urmează a se dispune admiterea acesteia, anularea procesului-verbal de contravenţie şi exonerarea petiţionarei de plata amenzii aplicate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite plângerea contravenţională, formulată de petiţionara  C.E, domiciliată în B.J, judeţul Gorj, împotriva procesului-verbal de contravenţie seria …….. nr………., din data de 10.11.2014, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Gorj.

Anulează  procesul-verbal de contravenţie şi exonerează petiţionara de plata amenzii aplicate.

Cu drept de  apel, în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Novaci.

Preşedinte,

 Grefier,

Domenii speta

Spete similare