Minori si familie

Sentinţă civilă 196 din 22.01.2014


INSTANTA

Prin cererea inregistrata pe rolul instantei la data de 30 decembrie 2013, sub nr.X/2013,reclamanta a solicitat in temeiul art. 26 alin. (1) si (3) din Legea nr. 25/2012 sa se dispuna emiterea unui ordin de protectie prin care sa se dispuna:

- evacuarea temporara a paratului din locuinta;

- reintegrarea ei si a minorei in locuinta familiei;

- obligarea paratului la pastrarea unei distante minime de reclamanta si fiica acestora;

- obligarea paratului la pastrarea unei distante minime fata de locul de munca al reclamantei, Scoala din C, V;

- interdictia pentru parat de a se deplasa in localitatea C, com.C, jud.V;

- interzicereaoricaruicontact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod cu reclamanta;

- obligarea paratului sa suporte costul intretinerii si a chiriei pentru locuinta temporara, unde reclamanta si fiica acestora locuiesc, din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiei, respective suma de 500 lei.

In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca este casatorita cu paratul, casatorie din care a rezultat la data de 14 aprilie 1997,minora R M B si ca, in ultimul an este supusa la amenintari si acte de violenta fizica, psihica, sociala, financiara, din partea paratului, ce au culminat cu cele din data de 25 decembrie 2013, atunci cand pe fondul consumului de alcool, paratul a agresat-o in prezenta unui grup de elevi ce se aflau in tabara de la R, reprosandu-i infidelitatile.

Mai sustine reclamanta, ca in ultimele doua luni pe fondul consumului de alcool si a geloziei de care sufera, a alungat-o pe ea si fiica lor din domiciliul comun.

In drept, au fost invocate dispozitiile Legii nr. 25/2012.

Cererea a fost intocmita potrivit formularului de cerere prevazut in anexa la Legea nr. 217/2003, la aceasta fiind anexate urmatoarele : copie C.I. reclamanta, certificate de nastere minora, certificate de casatorie.

La termenul din data de 15 ianuarie 2014, reclamanta si-a precizat cererea in sensul ca solicita:

- evacuarea temporara a paratului din locuinta;

- reintegrarea ei si a minorei in locuinta familiei;

- obligarea paratului la pastrarea unei distante minime de 50-100 m fata de ea;

- obligarea paratului la pastrarea unei distante minime de 200 m fata de locul de munca al reclamantei, Scoala din C, V;

- interdictia de a se deplasa in localitatea C, com.C, jud.V;

- interzicereaoricaruicontact, inclusiv telefonic;

- suportarea de catre parat a chiriei locuintei, in situatia in care ea si copilul nu se mai intorc acasa.

La interpelarea instantei, a precizat ca, paratul nu a mai sunat-o dupa conflict si ca pe data de 30 decembrie 2013, a fost la domiciliul conjugal insotita de copil pentru a-si lua bunuri de imbracaminte,iar paratul le-a lasat sa intre, cadetine sio cheie de la imobil.

Reclamanta a solicitat administrarea probei cu inscrisuri, martorii X, iar paratul proba cu martorii: X

A fost administrata proba cu inscrisuri, martorii X.

Paratul a depus pentru termenul de astazi, intampinare, prin care a sustinut ca el nu este agresiv, nu a alungat-o din locuinta si ca reclamanta este cea care are are relatii extraconjugale si un comportament imoral. A anexat o caracterizare de la locul sau de munca, Oficiul Posatal nr.57 B,unde lucreaza ca factor postal.

Analizand cererea formulata de reclamanta, in raport de actele si lucrarile dosarului, precum si de dispozitiile legale incidente in cauza, instanta constata urmatoarele:

Reclamanta si paratul au calitatea de soti si intre acestia a intervenit o stare tensionata intrucat paratul o suspecteaza pe reclamanta de infidelitate, de faptul caar face parte dintr-o retea de prostitutie intrucat in ultimul timp aduce mai multi bani in casa, iar el se considera in permanenta urmarit, monitorizat in propria casa, filmat,motiv pentru care a si-a schimbat in urma cu cateva luni masina sustinand ca pe cea veche avea montat GPS.

Acest comportament a determinat-o pe reclamanta sa plece impreuna cu minora din locuinta, in vara anului trecut, de mai multe ori, dupa care a revenit la domiciliu, la insistentele paratului in speranta ca acesta isi va schimba comportamentului, insa dupa conflictul din data de 25 decembrie 2013, din localitatea R, acolounde se afla impreuna cu mai multe persoane pentru a petrece Craciunul, cand paratul i-a pus mana in gat si i-a trantit telefonul, care s-a dezmembrat, a luat hotararea de a nu se mai intoarce la domiciliul comun si s-a mutat impreuna cu minora la locuinta mamei sale.

Pe data de 29 decembrie 2013, reclamanta si fiica partilor, insotite de mama reclamantei si martorul X, au mers la domiciliul comun al partilorde unde reclamanta si fiicasi-au luat mai multe lucruri de stricta necesitate.

Paratul era la domiciliu, l-a salutat pe numitul X, a vorbit cu sotia si fiica,dupa care a iesit sa fumeze.

In sedinta publica din 15 ianuarie 2014, reclamanta a recunoscut ca, dupa conflict, paratul nu a mai sunat-o, nu a venit la scoala unde lucreaza, ca a mers la domiciliul comun impreuna cu fiica si si-a luat bunuri din locuinta, ca detine o cheie de la imobil.

Paratul doreste ca reclamanta sa revina la domiciliu.

Neintelegerile au determinat partile sa apeleze si la un psiholog, insa paratul nu a continuat sedintele de terapie sustinand ca acestea costa prea mult.

Potrivit art. 23 alin. 1 din Legea 217/2003republicata, persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmatoarele masuri - obligatii sau interdictii:

a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;

b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;

c)limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;

d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;

e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic;

f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;

g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;

h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.”

(2) Prin aceeasi hotarare, instanta poate dispune si suportarea de catre agresor a chiriei si/sau a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc sau urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala.

(3) Pe langa oricare dintre masurile dispuse potrivit alin. (1), instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii."

Potrivit art. 26 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 25/2012, ordinul de protectie constand in obliga?iile si masurile prevazute in acelasi text legal de la litera a) la h), se dispun in masura in care viata, integritatea psihica ori libertatea solicitantului este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei.

Din situatia de fapt relatata, nu rezulta forme de violenta repetitive si iminente care sa conduca la luarea unor astfel de masuri.

Este adevarat ca intre parti exista discutii legate de acuzele pe care i le aduce paratul reclamantei, ca acestea au culminat in seara zilei de 25 decembrie 2013,cu punerea mainilor paratului pe gatul reclamantei, conflict in care a intervenit fiica lor, asa cum a relata martorul X, insa acest comportament nu a impiedicat-o pe reclamanta sa mearga la domiciliul comun impreuna cu fiica pe data de 30 decembrie 2013, acolo unde paratul a avut un comportament civilizat.

De altfel, reclamanta a luat hotararea de a pleca din domiciliu, dupa un conflict care avut loc inafara locuintei, astfel ca nu se poate lua o masura radicala impotriva unui sot pe care martorii nu il descriu ca fiind o persoana violenta, doar ca pe o persoana obsedata de evenimente si situatii care exista doar in imaginatia lui, or in opinia instantei, el are nevoie de ingrijiri medicale de specialitate si prezenta familiei in preajma, pentru a trece acest moment dificil, daca sustinerile lui nu au corespondent in realitate.

De precizat, ca,ordinul de protectie, dat fiind natura sa restrictiva de drepturi, nu poate fi luat doar in baza unor indicii, ci in baza unor probe solide de existenta a unor acte de violenta fizica, psihologica sau de alta natura, or din depozitiile martorilor audiati nu au rezultat agresiuni fizice din partea paratului, cu exceptia comportamentului din seara zilei de 25 decembrie 2013, sau amenintari care sa ii puna in pericol integritatea psihica a reclamantei, exista numai suspiciuni ale paratului in legatura cu comportamentul reclamantei, asa cum sustine si paratul in intampinarea depusa la dosarul cauzei.

Fata de probele administrate, instanta apreciaza ca reclamanta nu a dovedit starea de pericol in care s-ar afla ea, sau fiica ei din cauza paratului, ca nu seimpune luarea vreunei masuri dintre cele solicitate, ca divergentele dintre parti pot primi o rezolvare pe cale dreptului comun printr-o actiune dedivort, partaj bunuri comune, cererea pentru emiterea ordinului de protectie urmand a fi respinsa ca neintemeiata.

3