Obligaţia de a face

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA INEU  OPERATOR 2826

DOSAR NR.

SENTINŢA CIVILĂ NR.553/2013

Şedinţa publică din data de 15 martie 2013

Preşedinte:

Grefier:

S-a luat în examinare cauza civilă formulată de către reclamanta I A împotriva pârâtei A C F U B, având ca obiect obligaţia de a face.

La apelul nominal se prezintă reprezentantul reclamantei avocat B I cu împuternicire avocaţială nr…. depusă la fila 12 din dosar, lipsă fiind reprezentantul pârâtei avocat F G, reclamanta şi pârâta.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care se constată că în data de 15.03.2013 s-a înregistrat la dosar, cerere de amânare depusă de reprezentantul pârâtei avocat F G.

Instanţa pune în discuţie cererea de amânare formulată de reprezentantul pârâtei avocat F G.

Reprezentantul reclamantei avocat B I nu se opune admiterii cererii de amânare şi depune la dosar răspuns la întâmpinare.

Instanţa, având în vedere cererea de amânare formulată de reprezentantul pârâtei avocat F G, întrucât în temeiul art. 156 alin.1 Cod proc.civ. instanţa poate acorda un singur termen pentru lipsă de apărare temeinic motivată, constată că motivele invocate în cuprinsul cererii de amânare cu privire la faptul că reprezentantul pârâtei se află la Judecătoria …, nu sunt dovedite şi nu reprezintă motive temeinice în sensul art. 156 alin.1 Cod proc. civ. şi, în consecinţă respinge cererea de amânare.

Instanţa, pune în discuţie cererea de acvirare a dosarului, formulată de către pârât la termenul anterior.

Reprezentantul reclamantei avocat B I nu se opune acvirării acestui dosar şi invocă practică judiciară sentinţa civilă nr…. pronunţată în dosarul nr…. al Judecătoriei Ineu, prin care instanţa a admis cererea într-o cauză similară, sentinţa civilă nr…. pronunţată în dosarul nr…. al Judecătoriei Ineu, precum şi Sentinţa civilă nr…. pronunţată în dosarul nr…. al Judecătoriei Ineu şi arată că nu are alte cereri de formulat.

Instanţa, având în vedere referatul întocmit de grefier la data de 13 martie 2013 în temeiul art.103 alin.11 HCSM nr.387/2005, în care se arată că a existat pe rolul Judecătoriei Ineu dosarul nr…. având aceleaşi părţi şi obiect ca şi dosarul nr…., dispune acvirarea dosarului nr…. al Judecătoriei Ineu la prezentul dosar şi pune în discuţie excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de reprezentantul pârâtei avocat F G.

Reprezentantul reclamantei avocat B I solicită respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile necesare în ceea ce priveşte tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.

Instanţa reţine cauza pentru a soluţiona această excepţie.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 13.02.2013, reclamanta I A, domiciliată în …, în contradictoriu cu pârâta A C F U B, cu sediul în …, a solicitat să fie obligată pârâta să dispună înscrierea sa pe tabelul actual al membrilor composesori.

În fapt, reclamanta arată că antecesorul său V I a fost membru în cadrul asociaţiei composesorale de păşune … în perioada interbelică, fiind înscris în Tabloul proprietarilor asociaţiei de păşune din comuna … cu un număr de 8 drepturi.

Potrivit art.8 din Statutul Asociaţiei, „Membrii ai Composesoratului, sunt foştii membri ai Composesoratului foştilor urbarialişti şi moştenitorii acestora proprietari de terenuri cu vegetaţie forestieră şi păşuni…”.

Având în vedere că la data înfiinţării Asociaţiei s-a omis a fi trecută pe tabelul ce a stat la baza înfiinţării asociaţiei, reclamanta consideră că este îndreptăţită a fi membru composesor.

În urma dezbaterii succesiunii după antecesorul său, prin Încheierea civilă nr…. a Judecătoriei Ineu, s-a constatat că reclamanta este singura moştenitoare a acestuia, dispunându-se predarea moştenirii, respectiv drepturile din păşune şi pădure.

Cu toate că în data de 15.01.2013, reclamanta a formulat cerere către pârâtă prin care a solicitat înscrierea sa în rândul membrilor composesori, aceasta a refuzat în mod categoric să răspundă cererii sale.

În drept, reclamanta a invocat art.1381din Codul Civil.

Reclamanta a anexat cererii în copie, următoarele înscrisuri: încheierea civilă nr…. pronunţată de Judecătoria Ineu (filele 4-5), actul de identitate al reclamantei (fila 6), dovadă confirmare de primire din data de 15.01.2013 (fila 6), factură din data de 15.01.2013 (fila 7), cerere formulată către pârâtă (fila 8).

Cererea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 19 lei potrivit chitanţei seria …, nr…. din data de 13.02.2013 (fila 3) şi timbru judiciar în valoare de 3 lei, în temeiul art. 3 lit.a din Legea nr.146/1997 şi art.3 alin.1 din O.G. nr.32/1995.

Prin întâmpinarea depusă pârâta invocă excepţia autorităţii de lucru judecat, arătând că, între pârâtă şi reclamantă a mai existat un litigiu, cu identitate de părţi şi obiect, care a făcut obiectul dosarului civil nr…., iar Judecătoria Ineu în primă instanţă şi Tribunalul Arad în recurs, au respins cererea reclamantei I A, în mod definitiv şi irevocabil.

Pe fond, pârâta precizează că reclamanta nu şi-a manifestat voinţa de a deveni membru composesor la momentul constituirii asociaţiei în conformitate cu prevederile Legii nr.1/2000.

Conform prevederilor Statutului Asociaţiei, Adunarea Generală fiind suverană şi independentă, este cea care hotărăşte primirea de noi membri. Astfel, art.8 din Statut prevede că, sunt membri composesori urmaşii foştilor membri care şi-au manifestat dorinţa, după noile Legi ale fondului funciar de a exploata proprietatea, fiind înscrişi în tabelul nominal încheiat în faţa notarului public şi aprobat de instanţă, care face parte integrantă din acest act (conform dosarului … al Judecătoriei Ineu).

Actele normative care îşi găsesc incidenţa în cauză sunt: OG nr.26/2000, precum şi Legea nr.1/2000, respectiv art.26-28, care prevăd în mod clar că membrii composesori sunt urmaşii celor care au fost înainte, care doresc să reia exploatarea în comun, ei înşişi, ori antecesorii lor. Astfel, legea nu a avut în vedere reînfiinţarea fostului composesorat, ci a permis foştilor composesori sau urmaşilor acestora, să constituie în temeiul Legii nr.1/2000 şi OG nr.26/2000, o nouă formă asociativă prin voinţa acestora, voinţă care a trebuit să fie exprimată anterior, la momentul constituirii asociaţiei.

Astfel, reclamanta a depus tardiv o cerere în luna ianuarie 2013 pentru a intra în composesorat, însă de la acel moment şi până în momentul de faţă, termenul a fost scurt, iar Adunarea Generală nu s-a întrunit, drept pentru care cererea acesteia nu a fost discutată. Pârâta a mai arătat că această cerere este irelevantă în cauza de faţă, în măsura în care aceasta nu a înţeles să participe iniţial la constituirea noii forme asociative, conform normelor legale. Cu toate acestea, o va pune în discuţie în cadrul AGA, dar nu se poate pronunţa cu privire la şansele de a fi aprobată.

În continuare, pârâta mai susţine că, de la momentul constituirii asociaţiei şi până în prezent, membrii composesori iniţiali au mărit capitalul social al acesteia prin contribuţie directă a  fiecăruia, astfel încât ar fi  complet injustă obligarea pârâtei la acceptarea de noi membri, ceea ce ar duce la diminuarea capitalului membrilor care au contribuit anterior.

Scopul final al depunerii cererii de chemare în judecată care formează obiectul prezentului dosar îl constituie dobândirea calităţii de membru pentru a se solicita obligarea pârâtei la plata unor sume de bani. Composesoratul nu are venituri proprii  (obţinute prin mijloace proprii-producţie, venituri din închirieri etc.) Neexistând venituri, nu se pot da dividente niciunui membru composesor. Singurele venituri provin din subvenţii de la APIA, or, pentru a depune documentaţia în vederea obţinerii acestora, trebuie îndeplinite nişte condiţii, printre care şi împuternicirea autentificată a persoanei solicitante, ceea ce reclamanta nu a făcut.

În drept, pârâta a invocat dispoziţiile Legii nr.1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile HG nr.1172/2001, ale HG nr.1546/2004, ale OAP nr.454/2006 şi prevederile OG nr.26/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

La termenul din data de 1.03.2013 instanţa a admis cererea de amânare formulată de reprezentantul reclamantei şi a acordat un termen pentru studierea întâmpinării şi pentru a se formula răspuns la întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin cerea care face obiectul acestui dosar, reclamanta I A a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A C F U B să fie obligată pârâta să dispună înscrierea sa pe actualul tabel cu membrii composesori.

Totodată, în dosarul nr…. al Judecătoriei Ineu, prin acţiunea disjunsă, reclamanta I A a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A C F U B să se constate calitatea de membru composesor a reclamantei şi pe cale de consecinţă să se dispună înscrierea reclamantei în registrul actual al membrilor composesori.

Prin sentinţa civilă nr…. pronunţată de Judecătoria Ineu în dosarul nr…. a fost respinsă acţiunea formulată de către reclamantă, iar recursul promovat de către reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost respins prin decizia civilă nr…. pronunţată de Tribunalul Arad.

În considerentele acestei decizii Tribunalul Arad a arătat că:

„Două sunt actele normative care îşi găsesc incidenţa în prezenta cauză: O.G. nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii precum şi Legea nr.1/2000, mai precis art.26 – 28 din acest act normativ.

Scopul reglementărilor cuprinse în art.26-28 din Legea nr.1/2000 a fost acela de a reconstitui fostele forme de exploatare în comun a suprafeţelor de păduri şi păşuni comunale în favoarea foştilor proprietari ori a moştenitorilor acestora care doresc să reia exploatarea în comun a fostelor suprafeţe deţinute anterior în proprietate ei înşişi ori antecesorii lor.

Legea nu a avut în vedere reînfiinţarea fostului composesorat ori a fostei forme asociative, ci a permis foştilor composesori ori asociaţi să constituie în temeiul Legii nr.1/2000 şi ale O.G. nr.26/2000 o nouă formă asociativă, alcătuită din acei foşti composesori ori moştenitori ai acestora care vor să reia exploatarea în comun a fostelor terenuri deţinute în proprietate comună. Sub nici o formă prevederile Legii nr.1/2000 nu au avut în vedere împroprietărirea noului composesorat cu întreaga suprafaţă de teren avută în proprietate în trecut de fostul composesorat, ci numai cu acea suprafaţă care ar fi revenit acelora dintre membrii care, în baza Legii nr.1/2000, au înţeles să se constituie într-o nouă formă asociativă, solicitând totodată comisiilor de fond funciar reconstituirea suprafeţei ce li se cuvine în cadrul noii asociaţii de exploatare în comun înfiinţate. Aşa se explică prevederile art.26 alin.22 din Legea nr.1/2000, conform cărora suprafaţa restituită formelor asociative cuprinde numai terenurile pentru care s-au formulat cereri, respectiv suprafaţa rezultată din însumarea solicitărilor celor care au înţeles să se constituie într-o formă asociativă.

Prin urmare, împrejurarea că cea mai mare parte a locuitorilor comunei … au avut în proprietate părţi din pădurea şi păşunea comunală, ei înşişi ori antecesorii lor, este absolut irelevantă în prezent, în măsura în care aceştia nu au înţeles să participe la constituirea noii forme asociative ce a luat naştere prin actul constitutiv autentificat sub nr…. de notar public … din Ineu.

Numai aceia dintre foştii composesori ori moştenitorii acestora, care au înţeles să constituie noua formă asociativă, sunt în prezenţi membrii în composesorat, având drepturile recunoscute membrilor asociaţiei.

În ceea ce priveşte terţii, cum este cazul reclamantei, aceştia nu au nici un drept asupra terenurilor reconstituite în favoarea composesoratului atâta vreme cât nu au înţeles să se prevaleze de dreptul ce le-a fost conferit de lege şi anume acela de a lua parte la constituirea composesoratului, de a deveni membru în noua formă asociativă şi a dobândi astfel drepturi de exploatare asupra terenurilor forestiere ori agricole ce urmau a fi solicitate şi apoi reconstituite în favoarea composesoratului.

Împrejurarea că cererea reclamantei adresată asociaţiei la data de 30 iulie 2010 a rămas fără răspuns, poate constitui o formă a refuzului asociaţiei de soluţionare favorabilă a acestei cereri, însă nici o instanţă de judecată nu va putea suplini în această privinţă hotărârea adunării generale a asociaţilor, câtă vreme conform art.9 din statutul asociaţiei calitatea de asociat, după constituire, se dobândeşte prin cerere de înscriere, aprobată de adunarea generală.

Prin urmare, singura formă în care se poate dobândi calitatea de membru asociat pentru cei care nu sunt membrii fondatori, este aprobarea cererii lor de către adunarea generală a cărei voinţă este suverană în această privinţă şi nu poate fi cenzurată de nici o instanţă de judecată, câtă vreme asociaţia reprezintă un organism privat care s-a constituit şi funcţionează pe principiul voinţei majoritare a membrilor asociaţi.

În raport de aceste aprecieri, tribunalul constată că reclamanta nu este membru fondator al A C F U B şi nici nu are vre-o vocaţie de a fi primit în cadrul asociaţiei în lipsa hotărârii adunării generale a acesteia, astfel că solicitarea acesteia din cuprinsul cererii de chemare în judecată, precum şi criticile formulate în cuprinsul cererii de recurs sunt pe deplin nefondate şi neîntemeiate.”

În drept, conform art.1201 din Codul civil din 1864, raportat la art.230 din Legea nr.71/2011, este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate.

Din acest text rezultă că elementele autorităţii de lucru judecat  sunt părţile, obiectul şi cauza, care trebuie să fie aceleaşi în ambele cereri. Părţile sunt titularul dreptului subiectiv încălcat sau contestat şi cel despre care se pretinde că l-a împiedicat pe titular în exerciţiul normal al dreptului. Părţile trebuie să participe în ambele procese în aceeaşi calitate, avându-se în vedere identitatea juridică a acestora. Obiectul acţiunii civile este protecţia unui drept sau a unor interese pentru realizarea cărora calea justiţiei este obligatorie. Obiectul reprezintă atât pretenţia formulată prin cerere cât şi dreptul subiectiv invocat, existând identitate de obiect chiar dacă acesta este formulat diferit în cele două cereri, dar scopul final urmărit este acelaşi. Cauza cererii de chemare în judecată este fundamentul raportului juridic dedus judecăţii, temeiul juridic al cererii. Ea nu se confundă cu mijloacele de probă, astfel încât nu poate fi păstrată aceeaşi cauză şi prezentate doar alte dovezi pentru că există autoritate de lucru judecat.

Pentru ca o hotărâre judecătorească să se bucure de putere de lucru judecat, este necesar ca aceasta să fie pronunţată în materie contencioasă şi să dezlege fondul cauzei.

Efectele puterii lucrului judecat pot fi analizate sub un dublu aspect: un aspect negativ pentru partea care a pierdut procesul, în sensul că nu mai poate pune în discuţie dreptul său într-un alt litigiu; un aspect pozitiv pentru partea care a câştigat procesul, în sensul că se poate prevala de dreptul recunoscut, într-o nou judecată.Autoritatea de lucru judecat reprezintă acel efect al puterii de lucru judecat care este exclusivitatea şi face ca un nou litigiu între aceleaşi părţi, pentru acelaşi obiect şi cu aceeaşi cauză, să nu mai fie cu putinţă. În puterea lucrului judecat intră atât dispozitivul hotărârii judecătoreşti, cât şi considerentele, în măsura în care explică dispozitivul şi se reflectă în el.

Astfel, instanţa constată că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă în prezentul dosar, are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, cu cererea de chemare în judecată pe care reclamanta a formulat-o în dosarul nr…. al Judecătoriei Ineu.

În consecinţă, în prezenta cauză sunt îndeplinite condiţiile autorităţii de lucru judecat cu privire la sentinţa civilă nr…. pronunţată de Judecătoria Ineu în dosarul nr…. al Judecătoriei Ineu, menţinută prin decizia civilă nr…. pronunţată de Tribunalul Arad, întrucât hotărârea este pronunţată în materie contencioasă şi dezleagă fondul cauzei. Totodată, intră în puterea lucrului judecat şi considerentele deciziei civile nr…. pronunţată de Tribunalul Arad, în măsura în care explică şi interpretează dispozitivul.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art.166 Cod proc. civ. instanţa va admite excepţia autorităţii de lucru judecat a sentinţei civile nr…. pronunţată de Judecătoria Ineu în dosarul nr…. al Judecătoriei Ineu, menţinută prin decizia civilă nr…. pronunţată de Tribunalul Arad, invocată de către pârâtă şi, în consecinţă, va respinge acţiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia autorităţii de lucru judecat a sentinţei civile nr…. pronunţată de Judecătoria Ineu în dosarul nr…. al Judecătoriei Ineu, menţinută prin decizia civilă nr…. pronunţată de Tribunalul Arad, invocată de către pârâtă şi, în consecinţă,

Respinge acţiunea formulată de reclamanta I A domiciliată în …, în contradictoriu cu pârâta A C F U Bcu sediul în ….

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 15.03.2013.

Preşedinte Grefier

Red. Tehnored.

4 ex./2 com.

Se comunică:

- reclamantei: I A, domiciliată în …

- pârâtei: A C F U B, …

Domenii speta

Spete similare