Acţiune în răspundere civilă contractuală

ACŢIUNE ÎN RĂSPUNDERE CIVILĂ CONTRACTUALĂ .

Clauzele unui contract sinalagmatic, bilateral se aplică părţilor acelui contract întocmai ca şi o prevedere legală, părţile fiind ţinute a îndeplini în mod exact obligaţiile prevăzute în acel contract, în considerarea principiului pacta sunt servanda (contractul este legea părţilor). Însă, cum încheierea oricărui contract presupune manifestarea de voinţă comună a părţilor în sensul încheierii actului, tot astfel şi modificarea unui contract poate avea loc tot prin aceeaşi manifestare de voinţă comună a ambelor părţi (mutuus consensus, mutuus dissensus), iar în prezenta cauză pârâta nu este de acord cu poziţia reclamanţilor, nefiind în faţa unei manifestări de voinţe concordante în sensul modificării contractului.

Judecătoria Bistriţa – secţia civilă, Sentinţa civilă nr. 12075/2012, pronunţată în dosarul nr. 4734/190/2012

Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanţii H.L.I. şi H.G. au solicitat, în contradictoriu cu C.M. reprezentantă prin P, modificarea contractului de vânzare – cumpărare încheiat între reclamanţi în calitate de cumpărători şi pârâtă, în calitate de vânzătoare, autentificat sub nr. 1306/03.06.2008 la BNP D.M., în sensul că reclamanţii au cumpărat suprafaţa de 2042 mp, în loc de 872 mp cum s-a înscris în contract, valoarea fiind de 2042 lei; cu cheltuieli de judecată în caz de opoziţie.

În motivare, s-a arătat că reclamanţii locuiesc în comuna M, localitatea D, nr. 124, într-un imobil ce a fost proprietate de stat, înscris în CF 191 D nr. top. 143 şi 144. Pentru suprafaţa de 1000 mp reclamanţii au obţinut ordin al prefectului astfel că au întabulat construcţiile şi suprafaţa de 1000 mp în CF 1110 D, nr. top. 143 şi 144/1. Ulterior, în baza Hotărârilor nr. 11/31.03.2008 şi 29/30.05.2008, s-a mai aprobat ca reclamanţii să cumpere şi diferenţa de 2042 mp rămasă în CF şi care constituie grădina casei.

Pentru cumpărarea acestei suprafeţe de teren s-a întocmit raportul de evaluare prin expertul C.I. şi s-a stabilit preţul la 2042 lei. Deşi s-a aprobat cumpărarea suprafeţei şi s-a achitat preţul, cu ocazia întocmirii contractului s-a suprafaţa de 872 mp, care s-a şi întabulat în CF 1120 sub nr. top. 144/2. Reclamanţii au contactat-o pe pârâtă, iar acesta le-a spus că numai prin instanţă se poate modifica contractul.

În drept, s-au invocat disp. art. 1166, 1225, 1243 Cod civil.

În probaţiune, s-au anexat înscrisuri, s-a solicitat admiterea probei cu expertiza tehnică.

Deşi legal citată, pârâta nu şi-a delegat reprezentant în instanţă şi nu a formulat întâmpinare.

Analizând actele dosarului, instanţa apreciază ca nefondată cererea reclamanţilor pentru considerentele expuse în cele ce urmează.

Astfel, clauzele unui contract sinalagmatic, bilateral se aplică părţilor acelui contract întocmai ca şi o prevedere legală, părţile fiind ţinute a îndeplini în mod exact obligaţiile prevăzute în acel contract, în considerarea principiului pacta sunt servanda (contractul este legea părţilor). Însă, cum încheierea oricărui contract presupune manifestarea de voinţă comună a părţilor în sensul încheierii actului, tot astfel şi modificarea unui contract poate avea loc tot prin aceeaşi manifestare de voinţă comună a ambelor părţi (mutuus consensus, mutuus dissensus), iar în prezenta cauză pârâta nu este de acord cu poziţia reclamanţilor, nefiind în faţa unei manifestări de voinţe concordante în sensul modificării contractului.

Este adevărat că în sistemul dreptului civil român se conferă prioritate principiului voinţei reale (interne), respectiv, în sensul că un contract va produce acele efecte juridice convenite în mod real de către părţi şi nu efectele juridice ce s-ar desprinde din textul înscrisului probator al convenţiei dintre părţi, însă manifestarea de voinţă reală trebuie dovedită.

În speţă, reclamanţii nu au probat faptul că suprafaţa de 872 mp menţionată ca obiect al contractului a fost o eroare materială şi că voinţa de a contracta a părţilor a fost, în realitate, exprimată cu privire la suprafaţa de 2.042 mp. Mai mult, terenul ce făcea obiect al contractului se afla în proprietatea privată a unei unităţi administrativ-teritoriale, astfel că dreptul a dispune vânzarea sa îl avea autoritatea locală deliberativă (C.L.) în temeiul prevederilor art. 36 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar din Hotărârea C.L.M. nr. 29/30.05.2008 se reţine că autoritatea locală a modificat Hotărârea C.L.M. nr. 11 din 31.03.2008,  hotărând ca să fie vândută o suprafaţă de 872 mp. De altfel, contractul de vânzare-cumpărare a fost autentificat de notarul public la data de 03.06.2008, deci ulterior modificării primei hotărâri a consiliului local, iar reclamanţii au semnat contractul fără nicio obiecţie, achiesând practic la modificarea obiectului contractului de la 2042 mp la 872 mp, conform ultimei hotărâri a C.L.M., aspecte din care instanţa deduce pe cale de prezumţie simplă că acordul de voinţă al părţilor a fost în sensul de a se vinde 872 mp.

Faptul că ulterior, una din părţile contractului s-a răzgândit şi solicită ca în schimbul aceluiaşi preţ să-i fie transmis dreptul de proprietate pentru o suprafaţă mai mare nu poate avea ca efect modificarea obiectului contractului din data de 03.06.2008, neexistând niciun indiciu în sensul că la data menţionată voinţa reală a autorităţii locale a fost aceea de a vinde 2042 mp şi nu 872 mp.

Faţă de cele expuse, instanţa respinge ca nefondată cererea, luând totodată act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinţei expuse, în termen,  au declarat recurs reclamanţii H.L.I. şi H.G. care au solicitat modificarea acesteia în sensul admiterii acţiunii.

Se susţine că, în mod nelegal, instanţa  a respins acţiunea, că vânzarea cumpărarea a fost aprobată pentru suprafaţa de  2042 m.p. şi nu doar pentru 872 m.p. şi că doar din eroare  s-a scris în contractul de vânzare cumpărare doar 872 m.p.

Au arătat că în baza Legii nr.18/1991 au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 100 m.p.  din cel înscris în c.f. nr.191 D, nr.top.143 şi 144 şi cum numărul top 144  are oo suprafaţă mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară au întocmit  documentaţie pentru  dobândirea  şi a suprafeţei de 2042 m.,p., şi prin hotărârea consiliului local nr.11/31.03.2008 şi 29/30.05.2008 s-a aprobat  să cumpere  întreaga suprafaţă de 2042 m.p. , l a întocmirea actului notarial de vânzare cumpărare, din eroare, notarul a trecut suprafaţa de 872 m.p. deşi ei au plătit preţul pentru suprafaţa de 2042 m.p..

Se susţine că ei nu au avut cunoştinţă de Hotărârea C.L.M., prin care s-a modificat suprafaţa  de teren ce se vinde, luând cunoştinţă de aceasta doar în timpul procesului..

Cum  C.L. a aprobat vânzarea suprafeţei de 2042 m.p.  se impune admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

Intimatul nu a formulat apărări în scris şi nici nu şi-a delegat reprezentant în instanţă.

La data de 02.04.2013 recurenţii au depus la dosar  Hotărârea C.L.M.  nr. 16/13.02.2013, prin care se revocă Hotărârea C.L.M. nr.29 din data de 30.05.2008 şi se aprobă modificarea contractului  de vânzare cumpărare  autentificat sub nr.1306/03.06.2008, în sensul modificării suprafeţei de grădină de  la 872 m.p. la 2042 m.p. şi să se vândă  cumpărătorilor H:L.I. şi H.G.

Recursul declarat nu este fondat, sentinţa atacată fiind legală şi temeinică, nefiind dat nici un motiv de casare sau de modificare.

Domenii speta

Spete similare