Plângere contravenţională

DOSAR NR.  XXXX/193/2012  plângere contravenţională

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BOTOŞANI

SECŢIA CIVILĂ

HOTĂRÂRE

Şedinţa publică din data de xx.xx.xxxx

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE - 

Grefier - 

SENTINŢA CIVILĂ NR.  XXXX

Pe rol  pronunţarea asupra cererii civile având ca obiect plângere contravenţională, formulată de petenta S.C. „X” SRL, în contradictoriu cu intimata GARDA NAŢIONALĂ DE MEDIU – COMISARIATUL JUDEŢEAN BOTOŞANI.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de xx.xx.xxxx, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentinţă şi, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanţa a amânat pronunţarea pentru data de xx.xx.xxxxşi apoi, pentru astăzi, când :

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

La data de xx.xx.xxxx, pe rolul Judecătoriei Botoşani – Secţia Civilă a fost înregistrată sub nr. XXXX/193/2012, plângerea contravenţională formulată de către petenta S.C.X SRL, împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria AA nr.XXXXX întocmit de către intimatul GARDA NAŢIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEŢEAN BOTOŞANI, în data de xx.xx.xxxx.

În motivare, petenta susţine că solicită anularea procesului verbal de contravenţie ca netemeinic şi nelegal deoarece petenta nu se face vinovată de cele consemnate în actul constatator nu sunt conform cu situaţia de fapt reală şi în subsidiar, faţă de pericolul social redus solicită înlocuirea amenzii cu avertisment, sancţiunea aplicată fiind împovărătoare în condiţiile în care obligaţia încălcată de petentă nu are efecte asupra mediului înconjurător.

În drept, petenta a invocat dispoziţiile O.G. nr.2/2001.

În dovedire, petenta a depus la dosar copia procesului verbal de contravenţie seria AA nr.XXXXX/xx.xx.xxxx (fila 14), Nota de constatare din xx.xx.xxxx şi dovada comunicării către petentă a acestora (fila 15).

La data de xx.xx.xxxx petenta a depus o cerere precizatoare (fila 24), prin care a invocat excepţia nelegalităţii procesului verbal de contravenţie, iar pe fond, anularea acestuia ca netemeinic şi exonerarea sa de la plata amenzii în cuantum de 25.000 lei.

În motivare, petenta susţine că fapta a fost încadrată greşit la art.96 alin.1 pct.15 din O.U.G. nr.195/2005 care sancţionează degradarea mediului prin depozitări necontrolate de deşeuri de orice fel, însă din descrierea faptei, reiese că s-ar putea imputa petentei depozitarea de dejecţii provenite de la animale. Mai arată petenta că legiuitorul a făcut diferenţa dintre deşeuri şi dejecţii animale/materiale fecale, în definiţia dată termenului „deşeu” din Legea nr.211/2011 privind regimul deşeurilor nefiind cuprinse materiile fecale.

Întrucât dejecţiile animale nu sunt subproduse de origine animală, rezultă că acestea nu sunt unul şi acelaşi lucru cu deşeurile şi prin urmare, încadrarea legală a faptei este greşită şi mai susţine petenta că nu foloseşte îngrăşăminte chimice, fiind la al treilea an de conversie pentru certificare bio.

Petenta arată că învinuirile aduse nu sunt reale, controlul fiind efectuat la sesizarea dl.A. I., care a făcut mai multe sesizări în acelaşi sens, legate de activitatea petentei şi care deţine un teren învecinat cu cel al petentei, dar pe care nu sunt depozitate dejecţii animale. Susţine petenta că are amenajată o platformă care respectă dimensiunile legale pentru depozitarea dejecţiilor provenite de la animale şi întrucât nu foloseşte substanţe chimice, deşeurile nu sunt periculoase şi chiar în Nota de constatare nr.XX/xx.xx.xxxx, la menţiunea „Gestiune deşeuri” se menţionează că „se ţine evidenţa deşeurilor generate conform H.G. nr.856/2002” şi prin urmare, la capitolul „gestiune deşeuri” nu s-au găsit nereguli.

În drept, invocă petenta art.16-17, 31-32 din O.G. nr.2/2001, art.2 din Legea nr.211/2011, art.132, 134 şi 137 Cod procedură civilă.

Petenta a depus la dosar Fişa de înregistrare a producătorilor în agricultura ecologică nr.XXXXX/xx.xx.xxxx (fila 27), contractul de inspecţie nr.XXXXX/xx.xx.xxxx (fila 28), Certificat de confirmare a conversiei nr.XXXXX din xx.xx.xxxx (fila 32).

Potrivit art.36 din O.G. nr.2/2001 şi art.1 alin.2 din O.G. nr.32/1995, plângerea petentei este scutită de la plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.

Intimatul GARDA NAŢIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEŢEAN BOTOŞANI a formulat întâmpinare (fila 34), prin care a solicitat respingerea plângerii petentei şi menţinerea procesului verbal contestat.

În motivare, intimata a arătat că, în urma verificărilor efectuate în teren la data de xx.xx.xxxx ca urmare a sesizării telefonice primită din partea unui cetăţean din loc.Flămânzi, s-a constatat că petenta desfăşoară activitatea de creştere bovine şi ovine, cultura cerealelor şi servicii anexe şi, deşi ferma zootehnică funcţionează din anul 2005, nu a deţinut niciodată autorizaţie de mediu, deşi avea această obligaţie conform Procedurii de autorizare a activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului, aprobată prin Ordinul nr.1798/2007 al Ministerului Mediului.

Mai mult, la data controlului s-a constatat că petenta nu deţine platformă pentru depozitarea dejecţiilor, pereţii laterali ai platformei unde se depozitează dejecţiile fiind degradaţi, nu deţine platformă gunoi cu hidroizolaţie şi cu praguri de reţinere a efluentului şi canale de scurgere către bazinul de retenţie, iar platforma de depozitare a dejecţiilor provenite de la ovine şi caprine nu este prevăzută cu hidroizolaţie cu pereţii laterali de 1,5 m şi rigole de colectare levigat cu dirijare către bazin. Mai mult, la data controlului platforma era plină cu vegetaţie, iar pe terenurile limitrofe fermei zootehnice s-au constatat infiltraţii de purin şi depozite masive de gunoi de grajd, iar petenta nu a făcut dovada evacuării dejecţiilor pe o platformă betonată, acestea fiind transportate către destinaţii necunoscute şi nedeclarate de reprezentantul societăţii.

Faţă de această situaţie dezastruoasă găsită la sediul petentei, s-a dispus sancţionarea acesteia cu amendă contravenţională conform art.96 alin.1 pct.15 din O.U.G. nr.195/2005, petenta fiind atenţionată prin nota de constatare că, în cazul funcţionării în continuare fără documente de reglementare, activitatea sa va fi suspendată.

Cu privire la apărările petentei, apreciază intimata că nu sunt motive de nulitate a actului constatator deoarece fapta reţinută în sarcina sa exista la momentul controlului, iar susţinerea că dejecţiile animale nu sunt deşeuri este nereală, acestea fiind calificate astfel prin Anexa nr.2 din H.G. nr.856/2002, fiind încadrate la codul 020106 – dejecţii animaliere (materii fecale, urina, inclusiv resturi de paie) colectate separat şi tratate în afara incintei.

Mai invocă intimata prezumţia relativă de veridicitate a actului constatator întocmit de un reprezentant al statului în exercitarea atribuţiilor de serviciu care a constatat în direct fapta reţinută în sarcina petentei şi chiar în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că art.6 nu interzice statelor ca sistemele naţionale de drept să conţină prezumţii de fapt sau de drept, cu respectarea unor limite rezonabile.

Întrucât procesul verbal de contravenţie cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forţă probantă prin el însuşi, iar o asemenea prezumţie este rezonabilă şi legitimă, ocrotind încrederea de care trebuie să se bucure actul autorităţii, fără a încălca prezumţia de nevinovăţie a celui acuzat, întrucât acesta are posibilitatea dovedirii netemeiniciei procesului verbal.

Mai apreciază intimata că nu se justifică înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment.

În drept, intimata a invocat dispoziţiile art.115-118 Cod procedură civilă.

În dovedire, intimata a depus Ordinul de aprobare a Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole (fila 46-52).

La data de xx.xx.xxxx, petenta a depus note scrise (fila 39), prin care învederează, în esenţă, că deţine autorizaţie de mediu, că practică agricultură ecologică, că deţine platformă pentru depozitare dejecţii animale, că dejecţiile sunt utilizate ca îngrăşământ natural, reiterând că dejecţiile fermei care sunt materiale fecale nu sunt deşeuri în sensul Legii nr.211/2011 care are forţă juridică superioară H.G. nr.856/2002, iar dacă ar fi incluse în această categorie, nu sunt periculoase deoarece provin din agricultura ecologică, iar organele de control nu au arătat gravitatea faptei, în sensul că nu au arătat ce sol s-a degradat ţi cât de grav este acest lucru.

Pentru justa soluţionare a cauzei, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei de ambele părţi, proba testimonială cu martorii C. N. (fila 53) şi M. C. P. (fila 54) pentru petentă şi din oficiu, proba testimonială cu martorul A. I. (fila 55) şi a dispus ascultarea agentului constatator Pasat Smaranda Irina (fila 66).

La termenul de astăzi, petenta a depus concluzii scrise (fila 67), reiterând excepţia nelegalităţii actului constatator şi solicitând anularea procesului verbal de contravenţie ca nelegal şi netemeinic, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment.

Analizând probatoriul administrate, instanţa reţine următoarele:

În fapt, ca urmare a sesizării telefonice a dl.A. I. din loc.Flămânzi, jud.Botoşani, cu revenire la cele două sesizări depuse la GNM – CJ Bt şi a declaraţiei scrise dată în xx.xx.xxxx, referitoare la nerealizarea situaţiei sesizate privind deversarea dejecţiilor rezultate de la ferma de animale aparţinând S.C. X SRL pe terenurile limitrofe şi pe terenurile proprietatea sa, reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Botoşani, au efectuat un control la data de xx.xx.xxxx la sediul fermei de animale aparţinând petentei.

Prin procesul verbal de constatare a contravenţiei seria AA nr.XXXXX din xx.xx.xxxx, s-a reţinut că pe terenurile limitrofe fermei zootehnice sunt infiltraţii de purin şi depozite masive de dejecţii, ceea ce a dus la degradarea solului, societatea nu deţine platformă pentru depozitarea dejecţiilor animaliere amenajată conform Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole aprobată prin Ordinul MMGA 1182/2005, la data controlului, dejecţiile fiind transportate în destinaţii necunoscute, petenta fiind sancţionată pentru contravenţia prevăzută de art.96 alin.1 par.15 din O.U.G.nr.195/2005 cu amenda contravenţională în cuantum de 25.000  lei.

În drept, instanţa, în temeiul art.34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată prin Legea nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, va analiza legalitatea şi temeinicia procesului verbal contestat şi va hotărî asupra sancţiunii aplicate.

Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanţa reţine că acesta se bucură de prezumţia de legalitate până la proba contrară, conform art.34 O.G. nr.2/2001.

Procedând la verificarea legalităţii procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat de către petent, instanţa constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor O.G. nr.2/2001, în cuprinsul actului constatator regăsindu-se toate elementele obligatorii prevăzute de art.17 din O.G.nr.2/2001.

Deşi prin încheierea de şedinţă din data de xx.xx.xxxx, instanţa a pus în discuţie recalificarea excepţiei nelegalităţii procesului verbal de contravenţie ca fiind o apărarea de fond, întrucât petenta a insistat în verificarea legalităţii actului constatator pe cale de excepţie, instanţa o va respinge ca inadmisibilă, urmând a o analiza ca fiind o apărare pe fond deoarece, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă, aceasta nu poate fi încadrată în categoria excepţiilor procesuale, nefiind nicio excepţie de procedură dar nicio excepţie de fond, iar conform definiţiei dată de doctrină, excepţia este unul din mijloacele prin care, în condiţiile legii, partea interesata, procurorul sau instanţa din oficiu, invocă, fără a pune în discuţie fondul dreptului, neregularităţi procedurale privitoare la compunerea instanţei, competenta acesteia ori la actele de procedura sau lipsuri referitoare la dreptul material la acţiune, urmărind, după caz, declinarea competentei, amânarea judecăţii, refacerea unor acte, anularea ori respingerea cererii dar nicidecum admiterea acesteia. Nu trebuie uitat că excepţiile procesuale sunt mijloace cu care, de regulă, pârâtul, intimatul urmăreşte să amâne sau să împiedice soluţionarea cauzei şi chiar dacă există situaţii în care şi reclamantul invoca excepţii, aceasta se întâmplă deoarece, la acel moment reclamantul se afla pe o poziţie procesuala de apărare (fata de o cerere reconvenţională a pârâtului, spre exemplu), ceea nu este cazul în situaţia de faţă.

Cu privire la greşita încadrarea juridică a faptei, instanţa constată că acesta este un motiv de nulitate relativă virtuală (sancţiunea nulităţii nefiind expres prevăzută de dispoziţiile art.16 alin.1 din O.G.nr.2/2001) care, pentru a atrage anularea actului constatator trebuie să-i fi provocat petentei o vătămare care nu poate fi înlăturată decât în acest mod, vătămare care trebuie să fie dovedită de către petentă.

Verificând menţiunile procesului verbal care încadrează fapta reţinută în dispoziţiile art.96 alin.1 pct.15 din O.U.G.nr.195/2005, aceste dispoziţii legale conform cărora, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 25.000 lei la 50.000 lei, pentru persoane juridice, încălcarea obligaţiei persoanelor fizice şi juridice de a nu degrada mediul prin depozitări necontrolate de deşeuri de orice fel, dispoziţiile art.2 pct.19 din O.U.G.nr.195/2005, conform cărora deşeul reprezintă orice substanţă, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, precum şi dispoziţiile art.2 pct.22, conform cărora, deteriorarea mediului reprezintă alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului, reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului şi întrucât s-a reţinut în sarcina petentei degradarea terenurilor limitrofe datorită infiltraţiilor de purin şi depozitelor masive de dejecţii, se constată că în mod corect agentul constatator a făcut încadrarea juridică a faptei reţinute în procesul verbal contestat la art.96 alin.1 pct.15 din O.U.G.nr.195/2005.

Faţă de aceste considerente, instanţa apreciază că procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria AA nr.XXXXX/xx.xx.xxxx îndeplineşte condiţia legalităţii.

Cu privire la temeinicia procesului verbal contestat, instanţa reţine că acesta se bucură de prezumţia de temeinicie până la proba contrară, conform art.34/O.G. nr.2/2001.

Potrivit dispoziţiilor art.96 alin.1 pct.15 din O.U.G.nr.195/2005, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 25.000 lei la 50.000 lei, pentru persoane juridice, încălcarea obligaţiei persoanelor fizice şi juridice de a nu degrada mediul prin depozitări necontrolate de deşeuri de orice fel, iar potrivit art.2 pct.19 din O.U.G.nr.195/2005, deşeul reprezintă orice substanţă, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă.

Deşi în sensul dispoziţiilor Legii nr.211/2011 privind regimul deşeurilor, materiile fecale sunt excluse domeniului de aplicare a acestui act normativ conform art.2 alin.1 lit.f, acest act normativ sancţionând alte fapte contravenţionale decât cele prevăzute de O.U.G. nr.195/2005, nicio prevedere legală nu exclude această categorie domeniului de aplicare a O.U.G. nr.195/2005 care sancţionează prin art.96 alin.1 pct.15 degradarea mediului prin depozitări necontrolate de deşeuri de orice fel.

Mai mult, potrivit Anexei 2 a H.G. nr.756/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor, dejecţiile animaliere (materiile fecale, urina, inclusiv resturi de paie) sunt incluse în categoria deşeurilor din agricultură cu codul 02 01 06, fapt ce impune reprezentanţilor Gărzii Naţionale de Mediu verificarea respectării dispoziţiilor art.96 din O.U.G. nr.195/2005 având în vedere şi această categorie de deşeuri din agricultură care, în viziunea legiuitorului, pot deteriora mediul prin alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale acestuia, în categoria componentelor naturale fiind inclus atât solul cât şi vegetaţia de pe acesta, alături de apă, aer, relief şi substrat.

Reţinând că dejecţiile animaliere fac parte din categoria deşeurilor avute în vedere de legiuitor la incriminarea contravenţiei prevăzute de art. 96 alin.1 pct.15 din O.U.G. nr.195/2005, instanţa constată că din probatoriul administrat în cauză, a rezultat fără nici un dubiu faptul că petenta, în exploatarea fermei zootehnice în cadrul căreia se ocupă de creşterea a 92 de bovine, 346 ovine şi 655 caprine, a depozitat deşeurile provenite de la aceste animale pe terenurile limitrofe, producând astfel degradarea mediului, mai exact a solului şi vegetaţiei de pe acesta.

În planşele foto depuse de agentul constatator (filele 63-65), se observă lipsa unei platforme corespunzătoare care să permită colectarea deşeurilor, aşa cum este descrisă în Ordinul nr.1182/2005 care prevede faptul că, îngrăşămintele organice provenite din exploataţiile agro-zootehnice pot contribui la poluarea mediului, fiind necesar ca bazinele pentru depozitarea îngrăşămintelor organice să asigure protecţia apelor şi mediului împotriva poluării, iar construcţia să respecte toate sistemele de siguranţă şi protecţie, întrucât depozitarea dejecţiilor în gropi amenajate direct în pământ determină impregnarea în timp a solului din zonele învecinate bazinului, solul devenind impermeabil iar în timp se degradează. Potrivit dispoziţiilor acestui ordin, bazinele pentru gunoiul solid trebuie să aibă o bază din beton, să fie prevăzuţi cu pereţi de sprijin şi sistem de colectare a efluenţilor, platformele trebuie hidroizolate la pardoseală, construite din beton cu pereţi înalţi de 2 metri hidroizolaţi cu praguri de reţinere a efluentului şi canale de scurgere către un bazin de retenţie.

Totodată, s-a prevăzut că depozitarea sau lăsarea gunoiului în grămezi pe câmp determină poluarea solului şi apei prin scurgerile din gunoiul spălat de ploi.

În cazul de faţă, la data controlului (fila 66), agentul constatator a constatat personal că bazinul construit pentru depozitarea dejecţiilor bovinelor nu asigura neinfiltrarea purinului pe terenul limitrof, deoarece nu era impermeabilizat şi nu era împrejmuit de borduri, iar pe terenul limitrof erau vizibile infiltraţii vechi de purin, vegetaţia fiind arsă pe traseul pe care se scurgea purinul, iar dejecţii solide erau depozitate în afara bazinului.

Instanţa nu poate reţine apărarea petentei, susţinută de cei doi martori propuşi de aceasta şi care au calitatea de angajaţi ai petentei, respectiv C. N. (fila 53) şi M. C. P. (fila 54), prin care a invocat faptul că a apărut o fisură la unul din cele două bazine pe care le-a amenajat fapt ce a determinat infiltrarea purinul pe terenul limitrof, având în vedere că reprezentanta Gărzii de Mediu, a constatat personal că vegetaţia era arsă şi în aceste condiţii, pare neverosimilă susţinerea petentei referitoare la faptul că acest control a avut loc chiar în momentul producerii fisurii, deoarece vegetaţia putea fi afectată doar dacă a existat o expunere de durată la un factor dăunător.

Nici apărarea privind hrana ecologică a animalelor nu poate fi reţinută pentru constatarea netemeiniciei actului constatator, întrucât legiuitorul nu a făcut nicio distincţie cu privire la sursa de hrană a animalelor a căror dejecţii pot afecta calitatea mediului înconjurător.

Întrucât petenta nu a făcut dovada unei alte situaţii de fapt decât cea constatată personal de agentul constatator, caz în care nu se poate reţine răsturnarea prezumţiei relative de veridicititate a actului constatator, instanţa constată că procesul verbal contestat respectă condiţia temeiniciei.

În ceea ce priveşte sancţiunea contravenţională aplicată petentei, potrivit art.21 alin.3 O.G. nr.2/2001, ţinând seama de  principiul proporţionalităţii în stabilirea şi aplicarea unei sancţiuni contravenţionale raportat la împrejurările săvârşirii faptei, instanţa apreciază că a fost corect individualizată, având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei prin care s-a produs degradarea mediului înconjurător şi consideră că petenta, prin executarea sancţiunii pecuniare, va manifesta pe viitor mai mult interes în protejarea mediului înconjurător prin respectarea tuturor cerinţelor legale care i se impun şi nu doar a interesului economic care îi aduce acesteia beneficii majore în detrimentul mediului înconjurător.

Faptul că ulterior constatării acestei fapte, cu ocazia unui alt control nu s-au mai constatat nereguli, nu poate justifica reindividualizarea sancţiunii contravenţionale, întrucât petenta este obligată să respecte în mod continuu toate prevederile legale care reglementează activitatea sa, iar fapta contravenţională pentru care a fost sancţionată nu este o faptă de pericol ci una de rezultat, prejudiciul adus mediului înconjurător fiind în cazul de faţă suficient de serios pentru a justifica aplicarea amenzii contravenţionale în cuantum de 25.000 lei.

Constatând legalitatea şi temeinicia procesului verbal de constatare a contravenţiei seria AA nr.XXXXX/xx.xx.xxxx instanţa, în temeiul art.34 O.G. nr.2/2001, va respinge ca inadmisibilă excepţia nelegalităţii procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi plângerea contravenţională formulată de petenta S.C.X SRL în contradictoriu cu intimatul GARDA NAŢIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEŢEAN BOTOŞANI, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca inadmisibilă excepţia nelegalităţii procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, invocată de petentă.

Respinge plângerea contravenţională formulată de petenta S.C. X SRL FLĂMÂNZI, cu sediul în oraş Flămânzi, judeţul Botoşani, în contradictoriu cu intimata GARDA NAŢIONALĂ DE MEDIU – COMISARIATUL JUDEŢEAN BOTOŞANI, cu sediul în mun. Botoşani, str. Vânătorilor Nr. 2, judeţul Botoşani, ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din data de xx.xx.xxxx.

PREŞEDINTE,GREFIER,

Domenii speta

Spete similare