Fond funciar

S.C. 665/17.06.2009 – fond funciar:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 24.01.2007, reclamanta Societatea Cooperativă C N, cu sediul în oraşul………..., a chemat în judecată pe pârâtele COMISIA JUDEŢEANĂ VÂLCEA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, reprezentată prin Prefectul Judeţului Vâlcea, cu sediul în Rm.Vâlcea, jud.Vâlcea, COMISIA LOCALĂ  A COMUNEI ……  PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, reprezentată prin Primarul com….., cu sediul în com…….., jud.Vâlcea şi ASOCIAŢIA – O B G N, cu sediul în oraşul………, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

- constatarea nulităţii absolute a Hotărârii nr.816/28.09.2006 emisă de Comisia Judeţeană Vâlcea pentru Stabilirea Dreptului de proprietate privată asupra Terenurilor – prefectul judeţului Vâlcea,

- constatarea nulităţii absolute a procesului-verbal de punere în posesie nr.9/14.11.2006 emis în favoarea Asociaţiei O B G, de către Comisia Locală ….. pentru Stabilirea Dreptului de proprietate Privată asupra terenurilor, reprezentată prin primar,

- obligarea Comisiei Locale a com…… pentru Stabilirea Dreptului de proprietate privată asupra Terenurilor, reprezentată prin Primar, la emiterea propunerii de reconstituire a dreptului de proprietate, în favoarea reclamantei, pentru suprafaţa de teren de 769 ha teren cu vegetaţie forestieră situat în Muntele Pleşa Tâmpii şi

- obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, în esenţă, reclamanta a susţinut că prin cererea înregistrată sub nr.380/25.11.2005 la Primăria comunei ….. – Comisia pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor a solicitat ca în baza dispoziţiilor Legii 247/2005 să-i fie reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor care au aparţinut fostei Societăţi Cooperative – Banca P G – persoană juridică al cărei succesor de drept este, anexând acestei cereri actele doveditoare.

Cererea sa de reconstituire a dreptului de proprietate nu a fost însă soluţionată nici până în prezent, iar Hotărârea Comisiei Judeţene nr.816/28.09.2006 nu i-a fost niciodată comunicată, a mai arătat reclamanta în motivarea cererii introductive, însă la data de 18.09.2006 i-a fost comunicată de către Comisia Locală …… adresa nr.5986/13.09.2006 prin care a fost încunoştiinţată de faptul că urmează a se înainta Comisiei Judeţene Vâlcea propunerea de respingere a cererii de reconstituire.

În termen de 10 zile de la primirea adresei, reclamanta a formulat contestaţie împotriva acestei propuneri, pe care a trimis-o atât comisiei locale cât şi comisiei judeţene, fără să-i fie comunicat vreun răspuns la acest demers, motiv pentru care la data de 02.11.2006 a revenit cu o cerere adresată comisiei judeţene, prin care a adus la cunoştinţă soluţia pronunţată în dosarul nr.1727/2006 al Judecătoriei Novaci, respectiv sentinţa civilă nr.1567/26.10.2006 prin care acţiunea sa a fost admisă, s-a constatat nulitatea dispoziţiilor art.3, 4 şi 5 din Hotărârea Comisiei Judeţene Gorj nr.3831/25.11.2005, s-a constatat nulitatea proceselor-verbale de punere în posesie a Asociaţiei – O B G înregistrate sub nr. 28/30.01.2006 şi nr.29/01.02.2006 şi, de asemenea, s-a constatat nulitatea titlurilor de proprietate nr.1483465/17.02.2006 şi nr.237/20.02.2006 emise în favoarea Asociaţiei de către Comisia Judeţeană Gorj.

A mai susţinut reclamanta în motivarea cererii sale că deşi Prefectura Vâlcea i-a comunicat cu adresa nr.18649/20.11.2006 că urmează să i se comunice soluţia adoptată pentru a se îndeplini procedura legală reglementată de art.27 din HG 890/2005, totuşi în data de 14.11.2006 era deja emis procesul-verbal de punere în posesie nr.9 în favoarea Asociaţiei – O B G N, iar Hotărârea Comisiei Judeţene nr.816 care a stat la baza emiterii acestui proces-verbal fusese adoptată din data de 28.09.2006, înlăuntrul termenului de 10 zile în care persoana nemulţumită poate face contestaţie, fiind astfel în mod flagrant încălcate dispoziţiile art.27 alin.3, 4 şi 5 din HG 870/2005.

Motivul principal de nulitate a hotărârii comisiei judeţene este determinat de faptul că s-a validat propunerea comisiei locale pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unei persoane juridice  neîndreptăţite, care nu a dovedit că ar fi succesoarea în drepturi a fostei Societăţi Cooperative – B P G, comisia judeţeană neîndeplinindu-şi obligaţia prevăzută de art.6 din HG 890/2005 de a verifica legalitatea propunerii înaintată de comisia locală, în special existenţa actelor doveditoare, pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenţa acestora.

Conform art.III alin.1 lit.a pct.6 din Legea 169/1997, astfel cum a fost modificată de Legea 247/2005, sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere pentru persoanele care nu au deţinut anterior în proprietate astfel de terenuri, a susţinut reclamanta.

Or, în speţă, O B G a prezentat un singur act cu care şi-a justificat calitatea de persoană juridică îndreptăţită, respectiv Încheierea din 08.06.2005 pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr.3/2005 prin care şi-a dobândit personalitate juridică în temeiul OG 26/2000 şi s-a dispus înscrierea sa în Registrul special al Asociaţiilor şi Fundaţiilor de la Judecătoria Novaci; în această încheiere instanţa nu a verificat însă decât dacă documentele ataşate cererii îndeplinesc condiţiile prevăzute de OG 26/2000, însă nu s-a verificat şi nici nu s-a stabilit cu putere de lucru judecat faptul că fondatorii au calitatea de moştenitori ai foştilor membri ai Societăţii Cooperative B P G şi nici nu s-a stabilit reînfiinţarea legală a acestei Cooperative, lucru de altfel imposibil întrucât este vorba de persoane juridice distincte.

Susţinerile reprezentanţilor acestei noi asociaţii, cu o denumire aleasă să inducă în eroare – O B G – potrivit cărora B P G s-a reînfiinţat, iar Asociaţia O B G este succesoarea de drept a acesteia nu au fost în mod corect reţinute în Sentinţa nr.5/28.02.2006 pronunţată de Judecătoria Novaci şi nu pot fi reţinute nici în prezent întrucât sunt în afara legii.

Asociaţia O B G nu îşi justifică calitatea de persoană „îndreptăţită” nici în raport de dispoziţiile art.28 din Legea 1/2000 cu privire la reorganizarea formelor asociative, întrucât acest text legal prevede că persoanele îndreptăţite se vor reorganiza în baza acestei legi în formele asociative iniţiale ori Asociaţia O B G s-a constituit nu în baza Legii 1/2000, ci în baza OG 26/2000, iar forma sa juridică este aceea de asociaţie, în timp ce B P G este o societate cooperativă de credit.

Şi în raport de data la care s-a pronunţat Încheierea din 08.06.2005, prin care Asociaţia O B G a dobândit personalitate juridică, dispoziţiile art.28 din Legea 1/2000 erau nemodificate de Legea 247/2005 (care a fost publicată în Monitorul Oficial 653/22.07.2005) şi prevedeau că autorizarea formelor asociative se face de către Judecătorie numai pe baza certificării dreptului de proprietate sau de moştenire de către comisiile locale. Art.28 alin.3 prevedea obligativitatea prezentării Judecătoriei, odată cu cererea şi cu certificatul eliberat de comisia locală, un statut autentificat de notarul public, precum şi dovada calităţii de membru dobândită numai prin moştenire legală, acte ce n-au fost prezentate niciodată de această asociaţie.

Concluzionând, reclamanta a arătat că este singura care are calitatea de persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate întrucât este singura succesoare în drepturi a Societăţii Cooperative B P G, singura care fiinţează în oraşul Novaci din anul 1948 şi până în prezent, iar denumirea sa actuală, modificată faţă de cea iniţială, se datorează lanţului de modificări legislative care au reglementat statutul societăţilor cooperative.

Cu privire la suprafaţa de 564 ha teren cu vegetaţie forestieră pusă în posesie Asociaţiei O B G, reclamanta a subliniat că aceasta nu corespunde cu suprafaţa reală avută în proprietate de autoarea sa, întrucât conform Borderoului privind imobilele B P G din data de 15 august 1947, aceasta figura în proprietate cu suprafaţa de 769 ha teren cu vegetaţie forestieră situat în Muntele Pleşa Tâmpii – respectiv 353 ha teren forestier, 10 ha răşinoase consistenţă plină şi 406 ha pădure tânără de răşinoase.

În drept, reclamanta a indicat ca temei legal al cererii sale dispoziţiile art.12 alin.6, art.26, art.28 din Legea 1/2000, art.52-58 din Legea 18/1991, art.III din Legea 169/1997, art.27 din HG 890/2005, art.274 Cod proc.civilă şi ale OG 26/2000.

În dovedirea cererii, s-au depus la dosar copii de pe înscrisuri (filele 8-129).

Legal citată, pârâta COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE VÂLCEA a formulat întâmpinare (fila 137), solicitând să se respingă cererea reclamantei.

În apărare, în raport de obiectul ultimelor două capete de cerere privind constatarea nulităţii procesului-verbal de punere în posesie nr.9/14.11.2006 şi obligarea Comisiei locale …… la înaintarea propunerii de reconstituire a dreptului de proprietate al reclamantei, pârâta Comisia Judeţeană a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.

Cât priveşte primul petit al acţiunii, prin care se solicită constatarea nulităţii absolute a Hotărârii nr.816/28.09.2006, pârâta a invocat excepţia lipsei de interes şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, cu motivarea că aceasta nu a dovedit un interes legitim şi actual pentru a putea pretinde nulitatea absolută a unui act de reconstituire emis în favoarea unei alte persoane, atâta timp cât nu dovedeşte că este persoana îndreptăţită, că dreptul de proprietate i-ar aparţine şi ar fi fost reconstituit în favoarea sa printr-o hotărâre de validare emisă de Comisia Judeţeană.

Până în momentul introducerii acţiunii de faţă, Comisia Judeţeană nu s-a pronunţat pe cererea de reconstituire depusă la Comisia Locală ….., iar reclamanta recunoaşte aceasta de vreme ce prin al treilea petit al cererii de faţă solicită obligarea Comisiei Locale ….. să înainteze către sine propunerea de reconstituire, or în materia legilor fondului funciar, abia după soluţionarea cererii de reconstituire materializată prin emiterea unei hotărâri, persoana care se consideră îndreptăţită poate solicita să se constate nulitatea absolută a unor acte emise în favoarea altor persoane, cu excepţia persoanelor care au deja un titlu de proprietate.

În fine, pârâta Comisia Judeţeană a mai arătat că în măsura în care instanţa va respinge excepţiile invocate, pentru o mai bună soluţionare a cauzei, se impune conexarea acestui dosar cu dosarul nr. 26/198/2007 care are acelaşi obiect şi are legătură cu cauza de faţă.

Pârâta OBŞTEA B G N a formulat, la rândul său, întâmpinare (filele 143-151) susţinând respingerea cererii reclamantei, în esenţă, cu următoarea motivare:

Cât priveşte calitatea de „persoană deposedată” a reclamantei Cooperativa de Consum C N şi a interesului legitim al acesteia pentru susţinerea prezentei cereri, reclamanta nu a avut niciodată calitatea de proprietar de păduri pentru a se putea pretinde „proprietar deposedat” în sensul legilor fondului funciar, nefiind aşadar o persoană îndreptăţită la reconstituire, deoarece nu era titular al dreptului de proprietate la 13 aprilie 1948, iar art.3 alin.5 din Legea 1/2000, cu modificările ulterioare stabileşte că „prin proprietar deposedat, în sensul prezentei legi, se înţelege persoana titulară a dreptului de proprietate în momentul deposedării”.

Aceleaşi dispoziţii se regăsesc şi în art.61 alin.1 din Regulamentul de aplicare a legilor fondului funciar aprobat prin HG 890/2005, potrivit cărora „reconstituirea se va face având în vedere structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive a acestor terenuri de către regimul comunist”.  Pădurile au fost exceptate de la exproprierile făcute în baza Decretului-Lege 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, al cărui art.23 prevedea că „regimul pădurilor (...) va face obiectul unei legi speciale”, iar în Legea 119/1948 privind naţionalizarea  nu sunt menţionate pădurile în categoriile de bunuri la care se referă acest act normativ.

Doar Constituţia Republicii Populare Române din 13 aprilie 1948 prevedea la art.6  că pădurile, alături de alte categorii de bunuri „aparţin statului, ca bunuri comune ale poporului”, deci legiuitorul a stabilit ca reper pentru reconstituirea dreptului de proprietate data de 13 aprilie 1948.

În raport de cele anterior expuse, la rândul său, pârâta O B G  a solicitat să se constate că reclamanta nu justifică un interes legitim pentru anularea dreptului său de proprietate, câtă vreme nu a fost niciodată proprietar de pădure şi nici nu a dovedit la nici un moment că ar avea o legătură cu fosta Cooperativă Sfântul Ioan Botezătorul.

Cât priveşte legalitatea reconstituirii dreptului său de proprietate, pârâta Obştea B G  N a arătat că potrivit prevederilor art.27 alin.72 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 cu modificările şi completările ulterioare numai în cazurile când retrocedarea este solicitată în numele unei persoane juridice, alta decât formele asociative prevăzute de art.26 din Legea 1/2000 trebuia să se prezinte dovezi care să ateste că aceasta este continuatoarea sau succesoarea fostului proprietar, însă în cazul său titularii dreptului de proprietate în cadrul formelor asociative erau codevălmaşii, iar nu obştile în care erau constituiţi. De aici, concluzia că forma de proprietate privată indiviză, privită ca formă a proprietăţii comune şi modalitate a dreptului de proprietate, nu poate constitui proprietatea exclusivă, pură şi simplă, a persoanei juridice constituite ca atare, ci este o proprietate comună a persoanelor fizice care compun forma asociativă.

Concluzionând, pârâta Obştea B G  N a arătat că simpla similitudine a denumirii unei forme asociative cu denumirea formei asociative proprietară a terenurilor forestiere înainte de 13 aprilie 1948 nu demonstrează continuitatea dreptului de proprietate, iar reclamanta nu a demonstrat nicicum filiaţia actualilor membri ai formei asociative din autorii lor deposedaţi, coproprietari ai terenurilor forestiere în momentul preluării abuzive a terenurilor de către regimul comunist.

La rândul ei, pârâta COMISIA LOCALĂ ….. a formulat întâmpinare (filele 152-153) prin care a solicitat să se respingă cererea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată, motivând – în esenţă – prin aceea că la data analizării cererii de reconstituire pentru Asociaţia Obştea B G a analizat şi cererea formulată de reclamantă, căreia i-a făcut cunoscut cu adresa 5986/13.09.2006 că cererea sa formulată în baza Legii 247/2005 pentru terenul situat în muntele Pleşa Tâmpei va fi respinsă, urmând ca propunerea de respingere împreună cu actele depuse să fie înaintate Comisiei Judeţene deoarece reclamanta nu a făcut dovada continuităţii, respectiv nu a demonstrat că este succesoarea B P G.

Cât priveşte aşa-zisa contestaţie formulată de reclamantă, ea nu a îmbrăcat forma prevăzută de lege, fiind astfel soluţionată ca o petiţie şi înaintată Comisiei Judeţene împreună cu celelalte documente.

În ce priveşte constatarea nulităţii absolute a Hotărârii 816/28.09.2006 prin care Asociaţia Obştea B G a fost validată cu suprafaţa de 564 ha teren cu vegetaţie forestieră, pârâta Comisia Locală …. a invocat şi ea  excepţia lipsei de interes şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, cu aceeaşi motivare a faptului că nu s-a dovedit că ar fi persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate. 

La data de 11.07.2007 reclamanta a depus la dosar o cerere (fila 159) prin care solicita conexarea la cauza de faţă a dosarului nr.26/198/2007 având ca obiect nulitatea procesului-verbal de punere în posesie nr.9/14.11.2006 eliberat de Comisia Locală …… pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, părţi fiind Romsilva – Direcţia Silvică Vâlcea în calitate de reclamantă  şi Comisia Locală …..,  Asociaţia Obştea B G N şi Comisia Judeţeană Vâlcea, în calitate de pârâte, arătând că sunt întrunite condiţiile art.164 Cod proc.civilă.

Prin aceeaşi cerere reclamanta a mai arătat că prin încheierea nr.2090/06.03.2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr.990/1/2007 s-a admis cererea de strămutare formulată de Asociaţia Obştea B G N şi s-a dispus strămutarea soluţionării dosarului 26/198/2007 la Judecătoria Sibiu.

Prin încheierea de şedinţă din 11 aprilie 2007 (fila 166) instanţa a admis cererea de conexare a cauzei la dosarul nr.26/198/2007, însă Judecătoria Sibiu, prin încheierea de şedinţă din 15.11.2007 (fila 168), a constatat desfiinţată de drept măsura conexării şi a dispus restiuirea dosarului acestei instanţe.

La data de 08.01.2008 pârâta Obştea B G N a depus la dosar o nouă întâmpinare (filele 175-177) prin care, în completarea apărării deja formulate înţeles să invoce excepţia autorităţii de lucru judecat, în raport de Decizia nr.478/01.03.2007 pronunţată de Tribunalul Gorj, hotărâre definitivă şi irevocabilă, faţă de care s-a respins şi cererea de revizuire, prin Decizia civilă nr.3510/19.12.2007 (filele 178-181).

Prin încheierea de şedinţă din 13 februarie 2008 instanţa a dispus unirea cu fondul a excepţiilor privind lipsa calităţii active şi pasive, precum şi excepţia lipsei de interes invocate de pârâte în apărare şi a respins excepţia autorităţii de lucru judecat.

Potrivit art.1201 Cod civil şi art.166 C.proc.civ., autoritatea de lucru judecat implică tripla identitate de obiect, părţi şi cauză.

Argumentele care au condus instanţa la concluzia respingerii acestei excepţii au în vedere faptul că nu sunt întrunite elementele autorităţii de lucru judecat decât în parte, cu privire la două din părţile ce figurează şi în litigiul de faţă – C N şi  Obştea B G N – şi cu privire la cauză, fără a exista însă identitate de obiect.

Astfel, hotărârea intrată în puterea lucrului judecat s-a pronunţat tot asupra unei cereri privind constatarea nulităţii absolute, însă  a  Hotărârii nr.3831 din 25.11.2006  emisă de Comisia Judeţeană Gorj, a procesului-verbal de punere în posesie nr.29 din 09.02.2006 şi a celui din 28.02.2006, precum şi cererea privind obligarea Comisiei Locale Novaci la emiterea propunerilor de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea reclamantei pentru suprafeţele de teren de 250 ha reprezentând muntele Setea mare, 141 ha gol alpin în muntele Setea mare şi 754 ha teren cu vegetaţie forestieră în muntele Rânca.

Or, ceea ce intră în puterea de lucru judecat este dispozitivul hotărârii judecătoreşti, iar litigiul de faţă priveşte constatarea nulităţii absolute a Hotărârii nr.816/28.09.2006 emisă de Comisia Judeţeană Vâlcea şi a procesului-verbal de punere în posesie nr.9/14.11.2006 emis de Comisia Locală ….., precum şi obligarea acestei din urmă comisii la emiterea propunerii de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea aceleiaşi reclamante C N însă pentru suprafaţa de 769 ha teren cu vegetaţie forestieră situat în Muntele Pleşa Tâmpii, asupra acestor noi cereri nepronunţându-se până în prezent vreo instanţă.

Cât priveşte excepţiile privind calităţile procesuale activă şi pasivă, acestea au fost unite cu fondul în temeiul dispoziţiilor art.137 alin.2 cod proc.civ., pentru dezlegarea lor fiind nevoie de administrarea probatoriului specific analizării fondului cauzei.

Prin încheierea de şedinţă din 05.03.2008 instanţa a dispus suspendarea judecării cauzei în baza dispoziţiilor art.1551 Cod proc.civilă, cauza fiind repusă pe rol la data de 01.10.2008 la cererea reclamantei.

La aceeaşi dată, reclamanta  Societatea Cooperativă de Consum C N a formulat completare de acţiune (filele 241-242) arătând că înţelege să solicite instanţei să constate şi nulitatea absolută a hotărârii Comisiei Judeţene Vâlcea care a stat la baza emiterii Procesului-verbal de punere în posesie potrivit căruia s-a hotărât atribuirea în proprietatea Obştei B G N a suprafeţei de 564 ha pădure, precum şi să constate nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr.8 din 02.02.2007 emis Obştii B G N de către aceeaşi pârâtă, Comisia Judeţeană Vâlcea.

Motivarea acestei completări a acţiunii se regăseşte la filele 253—257 din dosar şi, în esenţă, susţine că instanţa este chemată să decidă căreia dintre cele două persoane juridice care au depus cereri de reconstituire potrivit Legii 247/2005 i se poate reconstitui acest drept, mai precis care din părţi îndeplineşte mai îndeaproape prevederile art.28 din Legea 1/2000, cu modificările aduse prin Legea 247/2005, de a avea „calitatea legală de formă asociativă autorizată” pentru ca în numele foştilor proprietari de pădure sau a moştenitorilor acestora, să poată obţine – prin redobândire (reconstituire) – proprietatea în devălmăşie a pădurilor preluate abuziv de stat în anul 1948.

Reclamanta a indicat ca temei de drept al completării de acţiune dispoziţiile art.III alin.1 lit.a şi ale art.III alin.2 din Legea 18/1991, iar ca motivare, în esenţă, a arătat că este adevărata succesoare în drepturi a fostei Societăţi Cooperative „B G N”, care nu a fost niciodată o Obşte.

Faţă de cererea completatoare, pârâta ASOCIAŢIA OBŞTEA B G N a invocat excepţia tardivităţii formulării ei, în raport de dispoziţiile art.132 Cod proc.civilă, care prevăd că întregirea sau modificarea cererii poate fi făcută până la prima zi de înfăţişare.

În şedinţa publică din 10.12.2008 pârâta OBŞTEA B G N a solicitat să se consemneze că denumirea sa corectă este OBŞTEA B G N, iar nu ASOCIAŢIA OBŞTEA B G N, cum greşit s-a consemnat şi a depus la dosar înscrisurile privind foştii moştenitori care au format obştea şi pe succesorii lor de drepturi (filele 299-348).

La cererea instanţei, Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Vâlcea a depus la dosar Hotărârea nr.816 din 28 septembrie 2006 şi actele care au stat la baza emiterii acesteia (filele 355-377), arătând că, în ce priveşte actele care se referă la Obştea B G N de la anexa 39 a Hotărârii, acestea au fost trimise spre cercetare, împreună cu întreg dosarul de reconstituire,  Inspectoratului General al Poliţiei Române – Direcţia Cercetări Penale.

La data de 12 mai 2009, la cererea instanţei, Direcţia de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române a înaintat la dosar, în copie, documentele referitoare la O B G N (filele 417-645).

La ultimul termen de judecată, pârâta O B G N a invocat excepţia tardivităţii formulării cererii în raport de adresa de la fila 50.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisurile depuse de părţi la dosar.

Instanţa, analizând în mod prioritar, în raport de dispoziţiile art.137 Cod proc.civilă, excepţiile invocate de pârâte în apărare, respectiv excepţia lipsei calităţii procesuale active, a lipsei de interes a  reclamantei Societatea Cooperativă de Consum C N, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Comisia Judeţeană Vâlcea, precum şi excepţia tardivităţii completării cererii introductive, constată următoarele:

Cu privire la excepţia lipsei de interes, instanţa va reţine că art.21 din Constituţia României dispune că orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi intereselor sale legitime, neputându-se îngrădi acest drept.

Ca şi cadru general, instanţa constată că în conformitate cu dispoziţiile legii civile nulitatea absolută a unui act juridic ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare la data încheierii lui, poate fi invocată de orice persoană.

În completarea normelor legale generale, instanţa mai reţine că potrivit legii speciale în materie, respectiv potrivit dispoziţiilor art.III  alin.2 din Legea 169/1997, nulitatea absolută poate fi invocată (alături de primar, prefect şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor) şi de orice alte persoane care justifică un interes legitim.

În speţă, instanţa constată că interesul legitim şi evident manifestat de reclamantă este determinat de faptul că cererea sa de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată la Comisia Locală a fost respinsă şi vizează tocmai suprafeţele de teren care fac obiectul actelor a căror nulitate se solicită.

În această împrejurare, urmează să fie respinsă excepţia lipsei de interes invocată de pârâte prin întâmpinare.

Tot neîntemeiată este şi excepţia tardivităţii completării acţiunii de către reclamantă, instanţa apreciind că, deşi este adevărat că potrivit art.132 alin.1 Cod proc.civilă, modificarea unei acţiuni nu se poate face decât la prima zi de înfăţişare sau în cadrul termenului acordat de instanţă în acest scop, totuşi dispoziţiile referitoare la modificarea acţiunii nu au caracter imperativ şi nu constituie o chestiune de ordine publică, ci au caracter dispozitiv, instanţa apreciind că această completare are legătură cu cererea introductivă de instanţă, cuvenindu-se a fi soluţionate împreună.

Cât priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de pârâta OBŞTEA B G N, aceasta presupune verificarea identităţii între persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecăţii, acesta fiind motivul pentru care instanţa a unit cu fondul această excepţie.

Excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei a fost motivată de pârâte numai pe aspectul că aceasta nu a dovedit, ea însăşi, că este persoana îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate.

Excepţia, astfel motivată, priveşte aşadar capetele de cerere în materia legilor fondului funciar, iar nu pe cea civilă având ca obiect constatarea nulităţii absolute a unor acte, nulitate ce poate fi cerută, aşa cum s-a arătat, de orice persoană ce reclamă un interes şi va fi  analizată în raport de dovezile pe care reclamanta le-a depus în sprijinul analizării fondului cererii sale.

Cât priveşte excepţia lipsei calităţii  procesuale pasive a pârâtei COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE VÂLCEA trebuie analizată în raport de conţinutul acţiunii, în ansamblul ei, urmând a fi respinsă, ca neîntemeiată, cu motivarea că această pârâtă are calitatea de emitent al actelor juridice a căror nulitate se solicită, fiind aşadar subiect pasiv şi titular al obligaţiei pretinsă de reclamantă.

În fine, excepţia tardivităţii formulării cererii, invocată de pârâta Obştea B G N nu poate fi nici ea admisă, în raport de faptul că adresa de la fila 50, deşi sugerează că cererea reclamantei a fost înaintată de Comisia Locală cu propunerea de respingere, nu conţine un răspuns ferm – negativ – dat de Comisia Judeţeană în acest sens, sintagma „Cum până în prezent nu ni s-a comunicat contestaţia depusă de dvs., nu s-a adoptat nici o hotărâre dată în soluţionarea acesteia” lăsând să se înţeleagă că cererea reclamantei nu a fost soluţionată până la acea dată.

Cât priveşte fondul cauzei, instanţa va reţine că reclamanta C N a formulat două tipuri de acţiuni: pe de-o parte o acţiune ce ţine strict de aplicarea legilor fondului funciar (capătul 3 al cererii prin care solicită obligarea Comisiei Locale ……. la emiterea propunerii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 769 ha teren cu vegetaţie forestieră), iar pe de  altă parte o acţiune de drept civil, prin care tinde la constatarea nulităţii absolute a Hotărârii nr.816/28.09.2006 emisă de Comisia Judeţeană Vâlcea, constatarea nulităţii absolute a procesului-verbal de punere în posesie  nr.9/14.11.2006 (petiturile 1 şi 2 din cererea introductivă), constatarea nulităţii Hotărârii Comisiei Judeţene Vâlcea care a stat la baza emiterii procesului-verbal de punere în posesie a Obştii B G N cu suprafaţa de 564 ha pădure şi constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr.8/02.02.2007 emis de aceeaşi Comisie Judeţeană (petiturile 1 şi 2 din cererea completatoare aflată la filele 241-242).

Cât priveşte ordinea de cercetare şi soluţionarea a cererii, astfel cum a fost completată, instanţa apreciază ca fiind principale petiturile privind constatarea nulităţii absolute a Hotărârilor emise de Comisia Judeţeană Vâlcea, a procesului-verbal de punere în posesie şi a titlului de proprietate emis în favoarea Obştii B G N, acestea urmând să fie  analizate mai întâi de către instanţă întrucât în măsura în care ele ar fi întemeiate şi s-ar admite, iar titlurile ar fi anulate,  ar putea fi analizat şi capătul de cerere prin care se urmăreşte să se reconstituie dreptul de proprietate al reclamantei.

Instanţa va reţine sub acest aspect faptul că nulitatea, ca sancţiune de drept civil, se analizează în raport de momentul încheierii actului juridic şi se aplică pentru nerespectarea unei dispoziţii legale referitoare la încheierea lui valabilă, altfel spus se analizează pe terenul încheierii actului juridic.

Principalul motiv de nulitate invocat de reclamantă vizează faptul că a fost validată propunerea Comisiei Locale de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea unei persoane juridice neîndreptăţită şi care nu a făcut în nici un fel dovada faptului că ar fi succesoarea în drept a fostei Societăţi Cooperative B P G.

S-au indicat ca temei de drept al acestei susţineri dispoziţiile art,III alin.1 lit.a) pct.6 din Legea 169/1997, astfel cum a fost modificată prin Legea 247/2005.

A mai susţinut reclamanta că reprezintă motiv de nulitate faptul că Obştea B G N este organizată şi funcţionează având ca temei legal dispoziţiile OG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, fiind o simplă asociaţie cu scop patrimonial şi nu în baza Legii nr.1/2000, singura care i-ar fi conferit calitatea şi îndreptăţirea de a formula o astfel de cerere.

Instanţa reţine însă că motivul de nulitate invocat nu este întemeiat.

Potrivit art. III. alin. (1) lit.a) din Legea 169/1997, sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, in favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.

Norma de drept incidentă nu diferenţiază între modalităţile de organizare a persoanelor juridice (aspect sub care, de altfel, nici reclamanta nu ar îndeplini condiţia de a fi organizată pe temeiul de drept al Legii 1/2000, întrucât este constituită conform Legii 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei), ci prevăd cu caracter imperativ şi sub sancţiunea aplicării nulităţii absolute numai că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate trebuie făcută de persoanele care au deţinut anterior în proprietate astfel de terenuri.

Or, în speţă, rezultă din conţinutul înscrisurilor doveditoare depuse la filele 474-487 şi următoarele, că cererea de reconstituire a fost formulată de persoane care îndeplineau aceste condiţii, chiar dacă ele s-au organizat sub denumirea de Obştea B G N, nefiind de esenţa legii denumirea sub care au înţeles să se organizeze, ci faptul de a prezenta Comisiei documentele legale care să le ateste dreptul de a pretinde reconstituirea proprietăţii.

Pe de altă parte, potrivit prevederilor art.61 alin.1 din Regulamentul de aplicare a legilor fondului funciar aprobat prin HG 890/2005, reconstituirea dreptului de proprietate se face având în vedere structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive a acestor  terenuri.

Pădurile au fost exceptate de la exproprierile ce s-au făcut în baza Legii nr.187/1945 „pentru înfăptuirea reformei agrare” şi nu au fost menţionate nici în Legea 119/11 iunie 1948 prin care s-a înfăptuit naţionalizarea, singurul act normativ care se referă la ele fiind Constituţia Republicii Populare Române din 13 aprilie 1948, care prevedea la art.6 că pădurile, alături de alte categorii de bunuri, „aparţin statului, ca bunuri comune ale poporului”.

În raport de această singură menţiune care priveşte pădurile, instanţa apreciază că „momentul deposedării abuzive” la care se referă art.61 alin.1 din regulament  este data de 13 aprilie 1948, dată la care nu se înfăptuise fuziunea pe care reclamanta o pretinde ca fiind actul naşterii dreptului invocat.

Căci, în speţă, reclamanta a arătat că-şi întemeiază dreptul de a se pretinde continuator de drept al celor deposedaţi pe Procesul-verbal încheiat la data de 29 august 1948 prin care Societatea Cooperatistă B P G a fuzionat cu Cooperativa de Consum Sf.Ioan Botezătorul, luând naştere Cooperativa de Aprovizionare şi Desfacere Forestieră Gilortul.

Instanţa va respinge, deci, cererea privind constatarea nulităţii absolute a actelor indicate de reclamantă în cererea introductivă, astfel cum a fost completată, ca fiind neîntemeiată şi pe fond, dar şi în raport de calitatea reclamantei de persoană îndreptăţită la reconstituire.

Cât priveşte cererea supusă dispoziţiilor legale privind aplicarea legilor fondului funciar, prin care se urmăreşte obligarea Comisiei Locale ….. la emiterea propunerii de reconstituire a dreptului de proprietate al reclamantei C N pentru suprafaţa de teren de 769 ha teren cu vegetaţie forestieră situat în Muntele Pleşa Tâmpii, instanţa reţine că sunt incidente în drept următoarele prevederi legale:

Potrivit art.26 din Legea 1/2000 „Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu menţiunea la titular, după caz: obşte de moşneni, obşte de răzeşi, composesorat, păduri grănicereşti...”

Potrivit art.28 alin.1 şi 2 din Legea 1/2000, persoanele îndreptăţite, în vederea organizării administrării terenurilor forestiere prevăzute la art.26 şi a determinării responsabilităţilor cu privire la administrarea lor, se vor reorganiza, în baza acestei legi, în formele asociative iniţiale, comitetul ad-hoc urmând să solicite, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii, judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate terenurile respective,  recunoaşterea formelor asociative de administrare şi de exploatare a terenurilor forestiere.

În speţa de faţă, instanţa reţine că cereri de reconstituire pentru suprafeţele în litigiu au formulat numai composesorii sau moştenitorii fostei B G, organizaţi în prezent sub denumirea de Obştea B G N, iar reclamanta C N nu a formulat cerere de reconstituire potrivit dispoziţiilor legale invocate, cererea sa, depusă la fila 10 din dosar, neîndeplinind condiţiile anterior analizate căci nu este formulată de foştii composesori sau moştenitorii legali ai acestora.

Mai mult decât atât, singurul act cu care reclamanta C  N înţelege să facă dovada că ar fi persoană îndreptăţită să formuleze cerere de reconstituire este Procesul-verbal încheiat la data de 29.08.1948 prin care Societatea Cooperatistă B P G a fuzionat cu Cooperativa de Consum Sf.Ioan Botezătorul, luând naştere Cooperativa de Aprovizionare şi Desfacere Forestieră Gilortul, dată la care însă operase exproprierea încă din 13 aprilie 1948, astfel cum anterior s-a arătat.

Având în vedere temeiurile de fapt şi de drept invocate,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţiile privind tardivitatea formulării cererii în raport de adresa de la fila 50 invocată de pârâta OBŞTEA B G N, excepţia privind tardivitatea formulării de către reclamantă a cererii completatoare, invocată de pârâta Obştea B G N, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate Vâlcea, excepţia lipsei de interes şi a calităţii procesuale active a reclamantei , invocate de pârâta Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Vâlcea.

Respinge cererea formulată de SOCIETATEA COOPERATIVA DE CONSUM C N, cu sediul în ….., în contradictoriu cu pârâţii COMISIA JUDEŢEANĂ VÂLCEA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, REPREZENTATĂ DE PREFECTUL JUDEŢULUI  VÂLCEA, cu sediul în Rm.Vâlcea, judeţul Vâlcea,  COMISIA LOCALĂ A COMUNEI…… PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, REPREZENTATĂ DE PRIMARUL COM……, cu sediul în comuna…….  şi  O B G N, cu sediul în ………,  ca neîntemeiată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 17 iunie 2009, la sediul Judecătoriei Brezoi, judeţul Vâlcea.

 Preşedinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare