Ucidere din culpă

TIP SPEŢĂ: sentinţă penală

TITLU: ucidere din culpă

DATA: 28.01.2008

Prin rechizitoriul  nr.217/P/26 dec 2006 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului S. P., pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art.178 al.2 Cod penal.

S-a reţinut în sarcina inculpatului că la data de 18.04.2006 în timp ce circula pe DN 2, pe raza satului D., com.B.B., jud.B., a efectuat o depăşire periculoasă care a determinat deraparea autoturismului condus de  victima V. A. şi apoi impactul cu acesta în urma căruia victima a decedat.

 Instanţa a reţinut următoarele:

În ziua de 18.04.2006, inculpatul se deplasa cu autoturismul  cu nr.XXX, proprietatea SC A. T. SRL G., dinspre direcţia B. – spre R., urmând să ajungă la V. D..

În satul D., com.B.B a ajuns din urmă tirul autotren cu nr.de înmatriculare YYY, condus de R. I.

Inculpatul a semnalizat intenţia de depăşire, iar R. I. a încercat să treacă pe banda de siguranţă. Inculpatul nu a aşteptat ca autotrenul din faţă să-i creeze spaţiul pe acelaşi sens, ci a pătruns pe sensul opus de mers R.-B., ocupând cu 1,2 m banda de circulaţie de lângă axul drumului.

Autotrenul condus de inculpat avea o lungime de 21 metri şi o lăţime de 2,5 metri, iar auto trenul condus de R. I. avea o lungime de 16,4 metri şi o lăţime de 2,5 metri.

Inculpatul s-a angajat în această depăşire deşi nu avea timpul necesar de a o efectua în bune condiţii şi fără a pune în pericol circulaţia din sens opus.

Din direcţia R.-B. pe banda aIIa de lângă axul drumului circula victima V. A., care conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare WWW, care se afla la o distanţă de 163,7 metri, când inculpatul a intrat cu autoturismul pe banda acesteia de mers, creând astfel pericolul unui impact.

În aceste condiţii victima a virat brusc dreapta dar având viteză a intrat pe acostament şi de aici cu roţile din dreapta  în şanţ şi a parcurs o distanţă de aproximativ 43 metri.

Simţind pericolul creat, şi de frică să nu se răstoarne în şanţ, victima a frânat autoturismul şi a virat brusc stânga pentru a ieşi din şanţ, iar când a ieşit s-a răsturnat, determinând poziţionarea  autoturismului perpendicular pe şosea şi derapând pe o distanţă de 45 m, s-a izbit cu partea laterală dreapta de partea frontală stânga a autotractorului condus de inculpat.

Din impact, autoturismul victimei este rotit şi proiectat pe partea stângă, ajungând din nou în şanţ, cu faţa spre B., iar racordurile de aer ale instalaţiei de frânare de la autotractorului

inculpatului s-au rupt, motiv pentru care roţile autotractorului s-au blocat şi acesta şi-a continuat deplasarea 45 m, după care s-a oprit pe sensul opus de mers, banda de siguranţă R.-B.

În momentul în care inculpatul a observat pericolul a tras de volan dreapta intrând în coliziune cu autotrenul condus de R.I., care nu se retrăsese în  totalitate pe banda de siguranţă.

Victima a suferit multiple leziuni, fiind internată la Sp. de U. I., în perioada 18.04.2006 – 29.05.2006, când a decedat.

Locul impactului s-a situat la 90 cm de axul drumului, pe sensul R.-B. – sensul de mers al victimei, respectiv la 33,3 m de partea din spate a autotractorului condus de inculpat şi la 14 m de partea din faţă a autotractorului victimei.

Raportul de expertiză tehnică auto, a  arătat că autotractorul condus de inculpat avea o viteză de 88 km la oră, iar  autoturismul victimei 138 km/h faţă de limita legală de 100 km/h.

Faţă de schiţa locului accidentului, procesul verbal de cercetare la faţa locului şi suplimentul la raportul de expertiză, rezultă că inculpatul putea evita accidentul dacă nu se angaja într-o depăşire periculoasă, neţinând cont că din sens opus se apropiau autovehicule şi depăşind axul drumului pune în pericol circulaţia din sens opus.

Raportul de expertiză a concluzionat că şi victima putea evita accidentul dacă circula cu viteză legală şi nu efectua manevra de viraj brusc dreapta şi că victima nu avea centura de siguranţă pusă.

Prin s.p. nr. 10 pronunţată în data de 28.01.2008  în baza art.178 al.2 Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a,c şi 76 lit.d Cod penal.a fost condamnat inculpatul S. P. pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, la pedeapsa de 7 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi, în baza art.313 din Lg.95/2006 a fost obligat asiguratorul SC C.A.R.A. SA – S. G., să plătească părţilor civile Sp. C. de U. I. suma de 94449,72 RON, iar S. A. B., suma de 229,9 lei RON, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare şi respectiv de transport cu ambulanţa.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel inculpatul şi asigurătorul. Inculpatul a criticat hotărârea pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub aspectul greşitei condamnări întrucât nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii faţă de probele din dosar considerând că victima a avut culpa exclusivă, întrucât a părăsit carosabilul după care a făcut o manevră de revenire, astfel că impactul nu a putut fi evitat.

Asigurătorul a criticat hotărârea, sub aspectul soluţionării laturii civile considerând că suma  la care a fost obligat către Sp. C. de U. I, este exagerată.

Prin dec.pen.309/A/19.06.2008  s-a respins ca nefondate apelurile declarate de inc. şi asigurător.

S-a reţinut că instanţa de fond a făcut o justă apreciere a probelor pe baza cărora  a stabilit situaţia de fapt şi vinovăţia inc. susţinerile inc.  că deraparea maşinii victimei nu se datorează manevrei lui de depăşire a tirului din dreapta ci victimei care a pierdut prealabil controlul volanului sunt subiective fiind făcute din dorinţa acestuia de a se sustrage răspunderii penale sau a atenua impactul acestor consecinţe. De asemenea, declaraţiile inculpatului cuprind elemente contradictorii de la o fază procesuală la alta.

În ceea ce priveşte motivul invocat de asigurător instanţa de apel a considerat că este neîntemeiat având în vedere că  adresa Sp. C. de U. I. relevă în mod clar şi deteriorat că suma necesară spitalizării victimei.

Prin dec.pen.587/09.10.2008 s-a respins ca nefondate recursurile declarate de inc. şi asigurător. Instanţa de recurs a reţinut că martorii oculari, audiaţi la urmărirea penală şi instanţă, nu au putut indica cu certitudine locul impactului celor două autovehicule dacă acesta s-a produs pe banda de mers a inc. sau pe cea a victimei. Expertiza tehnică efectuată la urmărirea penală a lămurit că impactul s-a produs în locul unde apare a doua urmă de frânare. Aici autotrenul şi-a schimbat şi direcţia de deplasare spre acostamentul din dreapta, locul impactului fiind localizat la 0,9 m de axa drumului respectiv 5,1 m de acostamentul din stânga.

În ceea ce priveşte recursul declarat de asigurător acesta este neîntemeiat.

1

Domenii speta

Spete similare