Plângere împotriva rezoluţiilor procurorului de netrimitere în judecată

Sentinţă penală 44 din 23.03.2010


Tip speţă: sentinta penală

Titlu: plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.)

Data speţă: 23.03.2010

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 194/199/2010 din 11.02.2010 instanţă investită prin declinatorul de competenţă al Tribunalului Bacău sentinţa penală nr.7/D/2010 pronunţată în dosar penal nr.3996/110/2009,petentul L. I. a formulat plângere împotriva rezoluţiei din 24.06.2009 a Parchetului  de pe lângă Tribunalul Bacău de respingere a plângerii formulate de acelaşi petent împotriva soluţiei Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău formulată în dosarul 389/P/2008, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii C. E.,T. I.,G.E..

În motivarea acesteia se arată că la data de 26.02.2007 a depus o plîngere la Poliţia oraşului Buhuşi, prin care a sesizat faptul că numita C.E., care are funcţia de Şef serviciu impozite şi taxe din cadrul Consiliului local Buhuşi , a săvârşit infracţiunile prevăz. de art 246 şi art 289 Cod penal. Arată că aceasta abuzând de funcţia ce o deţine i-a stabilit un impozit neconform cu prevederile Lg.571/22.12.2003 privind Codul fiscal, dar şi a faptului că a eliberat numitei G. E. un certificat de atestare fiscală în care a atestat date necorespunzătoare adevărului, acesta fiind folosit la Judecătoria Buhuşi.Prin aceeaşi plângere a solicitat a se efectua cercetări faţă de primarul T. I. şi G. E..

La dosar au fost depuse de petent înscrisuri în dovedirea plângerii.

Intimata G. E. a fost asistată de doamnele avocat C. M. şi I. E. Şi intimata a depus în combaterea plângerii înscrisuri.

Anterior,petentul  a formulat plângere împotriva rezoluţiei din 26.12.2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi de respingere a plângerii formulate de acelaşi petent împotriva soluţiei Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi formulată în dosarul 204/P/2007, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimata C.E..

Prin sentinţa nr.17 din 08.02.2008 a Judecătoriei Buhuşi în dosar penal nr.28/199/2208 s-a dispus admiterea plângerii petentului,s-a desfiinţat rezoluţia Parchetului  de pe lângă Judecătoria Buhuşi  nr.204/P/2007 şi s-a trimite cauza procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale faţă de C.E. şi începerea urmăririi penale şi faţă de numiţii T. I. şi G. E. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art.246 Cod penal şi respectiv uz de fals, prevăzută de art.291 Cod penal.

Împotriva sentinţei penale menţionate, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Buhuşi şi intimata C.E..

Tribunalul Bacău prin decizia nr.480/R/2008 din 12.06.2008 în baza art.38515, pct.1, lit.b Cod procedură penală a respins recursurile.

Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău,formându-se dosarul nr.398/P/2008.Prin rezoluţia din 21.05.2009 s-a dispus din nou neînceperea urmăririi penale prin rezoluţia din 21.05.2009.Soluţia s-a menţinut şi de primul procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău din 24.06.2009.

Petentul L. I.a atacat această nouă rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale la Tribunalul Bacău. Prin  sentinţa penală nr.7/D/2010 pronunţată în dosar penal nr.3996/110/2009 s-a dispus declinarea dosarului la Judecătoria Buhuşi,formându-se dosarul nr.194/199/2010.

Pe data de 19.02.2010 s-a admis cererea de abţinere a doamnei judecător P. A.. Aşa fiind,s-a format dosarul nr.194./199/2010.

Părţile au fost legal citate, petentul şi intimata G. prezentându-se în instanţă. Ceilalţi doi intimaţi nu s-au prezentat în faţa instanţei.

Instanţa a dispus emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău pentru a se depune la dosarul cauzei rezoluţia primului procuror şi borderoul de comunicare al celor două rezoluţii. Toate aceste documente au fost depuse de către petent şi au fost ataşate şi ulterior pronunţării prin corespondenţă de la de pe lângă Tribunalul Bacău.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine că

La data de 26.02.2007, petentul a depus o plângere la poliţia Buhuşi, prin care a solicitat efectuarea de cercetări faţă de intimata C.E., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi fals intelectual prevăzută de art.246 şi 289 Cod penal.

Petentul a arătat că numitei G. E. i s-a eliberat un certificat de atestare fiscală care conţine date false şi în care se menţionează că aceasta ar deţine la rol teren în strada Republicii. Numitei G. i s-a atribuit teren în suprafaţă de 440 mp, care a dus la eliberarea unei autorizaţii de construcţii încălcându-i dreptul său de proprietate. Petentul a mai susţinut că intimata a încălcat normele metodologice de aplicare a Legii 571/2003 stabilindu-i un impozit neconform cu prevederile codului fiscal, dublându-i valoarea de impozitare şi a refuzat să-i recalculeze impozitul la cererea sa.

Prin aceeaşi plângere, petentul a solicitat, efectuarea de cercetări şi faţă de primarul T. I.pentru săvârşirea aceloraşi infracţiuni.

De asemenea, petentul a solicitat efectuarea de cercetări şi faţă de G. E., care a beneficiat de pe urma ilegalităţilor comise.

Prin rezoluţia 204/P/21.10.2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buhuşi a dispus neînceperea urmăririi penale, faţă de intimata C.E. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.246 şi 289 Cod penal întrucât faptele nu există.

Parchetul a reţinut că nemulţumirea petentului se referă la plata impozitului pe teren şi locuinţă, constatând că impozitul a fost corect stabilit conform Hotărârii Consiliului Local Buhuşi 95/2006.

Această hotărâre a fost adoptată în baza Lg.571/2003 şi a HG 1514/2006, privind nivelurile pentru valorile impozabile; impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, precum şi amenzile aplicabile în anul fiscal 2007.

Normele de aplicare a Lg.571/2003 anexate în copie de petent au suferit modificări, valabilă fiind HG 1514/2006.

Referitor la certificatul de atestare fiscală eliberat numitei G. E., s-a constatat că acesta cuprinde date înscrise în evidenţele fiscale ale Consiliului Local Buhuşi.

Petentul a formulat plângere împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale.

Prin rezoluţia 101/II/26.12.2007, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi a respins plângerea petentului ca nefondată. Prim procurorul  a reţinut că impozitul a fost calculat în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Petentul, petentul Lazăr Ion, a formulat plângere împotriva rezoluţiei din 24.06.2009 a Parchetului  de pe lângă Tribunalul Bacău de respingere a plângerii formulate de acelaşi petent împotriva soluţiei Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău formulată în dosarul 389/P/2008, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii C. E.,T. I.,G. E..

Petentul a susţinut că T. I. şi C.E. se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi fals intelectual prevăzute de art. 246,289 Cod penal,iar G. E. de săvârşirea infracţiunii de uz de fals prevăzute de art. 291 Cod penal  deoarece numitei G. E. i s-a eliberat un certificat de atestare fiscală care conţine date false în care se menţionează ca aceasta figura la rolul agricol cu un teren situat în Buhuşi,str.Republicii,nr.21,judeţul Bacău.

Prin rezoluţia din 21.05.2009 dată de  Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău în Dosar nr.389/P/2008, în temeiul art. 228 al.6 raportat la art. 10 lit. a Cod de procedură penală, s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale faţă de intimaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi fals intelectual prevăzute de art. 246,289 Cod penal pentru T. I. şi C.E. şi săvârşirea infracţiunii de uz de fals prevăzute de art. 291 Cod penal de către G. E..

Petentul a formulat plângere împotriva acestei rezoluţii, plângere ce a fost respinsă prin rezoluţia nr.485/ll/2/2009 a prim-procurorului unităţii, reţinându-se în esenţă că din materialul probator al cauzei nu rezultă  că infracţiunile sesizate de abuz în serviciu şi fals intelectual, nu există în materialitatea lor, motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de C. E..

Aceiaşi soluţie s-a adoptat şi în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu faţă de T. I. - în calitate de primar al oraşului Buhuşi care şi-a îndeplinit îndatoririle de serviciu,  cu  respectarea legalităţii.  Pentru acestea,s-a apreciat că petentul nu a fost vătămat în drepturi .

De asemenea,s-a constatat ca nu exista nici infracţiunea de uz de fals în condiţiile în care nu exista infracţiunea de fals intelectual si s-a dispus neînceperea urmăririi penale si pentru G. E..

Instanţa constată că plângerea formulată de către petent nu este întemeiată, pentru considerentele ce urmează:

La data de 26.02.2007 petentul L. I.a depus plângere la Poliţie Oraşului Buhuşi prin care a solicitat efectuarea de cercetări faţă de numiţii C.E.- abuz în serviciu şi fals intelectual, T. I. - abuz în serviciu şi G. E. - uz de fals.

În plângerea adresată organelor de cercetare penală cât şi prim procurorului unităţii, petentul a arătat că numitei G. E. i s-a eliberat un certificat de atestare fiscală care conţine date false şi în care se menţionează că aceasta ar figura la rolul agricol cu teren situat în oraşul Buhuşi, Str. Republicii.

A mai susţinut că, intimata C. E. în calitate de şef serviciu Impozite şi Taxe din cadrul Primăriei Buhuşi, a încălcat normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, stabilindu-i un impozit neconform cu prevederile Codului Fiscal, dublându-i valoarea de impozitare, refuzând recalcularea acestuia. De asemenea, a arătat că beneficiară de pe urma ilegalităţilor comise de către numita C. E. şi primarul oraşului Buhuşi este intimata G. E..

Conflictul s-a născut ca urmare a declanşării litigiului civil de către G. E., având ca obiect modificarea Ordinului Prefectului, în contradictoriu cu petentul L. I.şi Prefectul Jud. Bacău.

Potrivit documentaţiei ce a stat la baza emiterii Ordinului Prefectului nr. 273/9.11.1994 emis în favoarea petentului L. I., se constată că atât intimata G. E., cât şi L. I., au dobândit un drept de proprietate asupra imobilului - casă: L. I.la parter şi G. E. la etajul I în anul 1975 şi respectiv în anul 1979, iar terenul aferent în suprafaţă de 881 m.p. a trecut în proprietatea statului.

Astfel, în momentul apariţiei Legii nr. 18/1991, părţile în litigiu erau coproprietari a imobilului construcţie, având drepturi egale în ceea ce priveşte terenul aferent. întrucât doar petentul a formulat cerere de constituire a dreptului de proprietate asupra terenului atribuit în folosinţă pe durata existenţei construcţiilor, i s-a eliberat Ordinul Prefectului pentru întreaga suprafaţă de 881 m.p.

Conform sentinţei civile nr. 296/2006 a Judecătoriei Buhuşi rămasă definitivă şi irevocabilă, s-a respins acţiunea formulată de G. E..

In procesul civil derulat între părţi intimata G. E. a prezentat certificatul de atestare fiscală nr. 1248 din 26.01.2006, certificat contestat de petent, în sensul că ar conţine date nereale.

În ceea ce priveşte acest certificat eliberat de Serviciul Impozite şi Taxe din cadrul Primăriei Buhuşi, se constată că acesta cuprinde date reale conforme cu evidenţele fiscale ale acestui serviciu.

Din motivarea sentinţei civile de mai sus, rezultă că acest certificat de atestare fiscală nu a fost luat în considerare, întrucât nu avea nici o relevanţă din punct de vedere juridic.

Faptul că intimata G. E. a plătit impozit nu are consecinţe juridice asupra dreptului de proprietate. În mod netemeinic petentul susţine că, fiind trecută în evidenţele fiscale cu acest teren, numita G. E. ar fi fost împroprietărită de numita C.E.

Există de altfel şi o confuzie între rolul fiscal şi rolul agricol. Înregistrarea în vederea impozitării se face în baza rolului fiscal aflat în evidenţele serviciului Impozite şi Taxe, în baza legislaţiei fiscale, şi nu în rolurile agricole care sunt supuse altor reglementări legislative, de a căror evidenţă este răspunzător compartimentul agricol.

Astfel încât susţinerea petentului că, certificatul de atestare fiscală ar cuprinde date nereale, nu poate fi primită,deoarece deschiderea rolului fiscal s-a efectuat în baza certificatului de moştenitor nr. 343/1980, prin care se constată calitatea de moştenitor legal al făptuitoarei G. E. în concurs cu descendenţii de gradul l.

Referitor la legalitatea valorii impozitelor plătite de petent, din probatoriul administrat şi din conţinutul actelor normative în vigoare la data calculării impozitelor, acestea sunt legal calculate. Din probele administrate la instanţa de recurs se constată că petentul L.I.a contestat valoarea taxelor şi a impozitelor la Tribunalul Bacău - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal - dosar nr. 7076/110/2007.In prezent acest dosar se afla încă pe rolul Tribunalului Bacau în prima instanţă.

Rezultă, de asemenea, că funcţionarul din cadrul Primăriei Buhuşi nu a refuzat recalcularea impozitului pentru imobilele aflate în proprietatea privată a petentului, relevante în acest sens fiind adrese nr. 16445/2006, 24671/2007. Din conţinutul acestora reiese detaliat modul de calcul al impozitului pentru teren şi construcţie.

Certificatul de atestare fiscală nr. 1248/26.01.2006, eliberat pentru G. E., contestat de către petent că ar conţine date nereale, nu are nici o relevanţă din punct de vedere juridic şi nu a fost în măsură să producă efecte, atâta vreme cât în cuprinsul sentinţei civile nr.296/2006 a Judecătoriei Buhuşi, rămasă de altfel definitivă şi irevocabilă, s-a respins acţiunea formulată de către G. E., acest certificat nefiind luat în seamă de către instanţa de judecată.

Faptul că G.E. a plătit impozit pentru o suprafaţă de teren nu are consecinţe juridice şi nu influenţează în nici un fel existenţa dreptului de proprietate, astfel încât susţinerea petentului potrivit căreia G. E.este trecută în evidenţele fiscale cu această suprafaţă de teren, devenind astfel proprietară, este nereală.

Înregistrarea în vederea impozitării se face în baza rolului fiscal şi nu în rolurile agricole care sunt supuse altor reglementări legislativ, rolul fiscal s-a efectuat în baza certificatului de moştenitor nr.343/1980-prin care se recunoaşte-calitatea-de moştenitor legal al lui G. E., în concurs cu descendenţii de gradul I.

In ceea ce priveşte legalitatea valorii impozitelor plătite de petent, acestea au fost calculate în mod corect şi au fost totodată contestate la Tribunalul Bacău de către petent în dosarul nr.7076/110/2007.

De asemenea, funcţionarul din cadrul Primăriei Buhuşi nu a refuzat recalcularea impozitului pentru imobilele aflate în proprietatea petentului, acest calcul a fost făcut în mod detaliat pe categorii de bunuri, mai precis un calcul pentru teren şi un calcul pentru construcţie.

Potrivit art. 224 Cod de procedură penală, în vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare, iar potrivit art.228 al.4 Cod de procedură penală, dacă din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate după primirea plângerii sau denunţului rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzute în art. 10, cu excepţia celui de la lit. b^1), organul de urmărire penală înaintează procurorului actele încheiate cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală.

Aşadar, infracţiunile sesizate de abuz în serviciu şi fals intelectual, nu există în materialitatea lor, motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de C. E..

Aceiaşi soluţie s-a adoptat şi în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu faţă de T. I. - în calitate de primar al oraşului Buhuşi care şi-a îndeplinit îndatoririle de serviciu,  cu  respectarea legalităţii.  Pentru acestea,instanta apreciaza că petentul nu a fost vătămat în drepturi. Nu au fost reţinute fapte de natură penală în sarcina lui T. I., care şi-a îndeplinit îndatoririle de serviciu, cu respectarea legalităţii, chiar dacă acesta omis să-i răspundă unui memoriu depus la Primăria oraşului Buhuşi.

Ori, în cauză, din cuprinsul actelor premergătoare efectuate a rezultat cu claritate împrejurarea că faptele pretins a fi săvârşite de intimaţi nu există iar litigiul dintre părţi este de natură civilă.

Aşa fiind, instanţa reţine legalitatea şi temeinicia rezoluţiei atacate motiv pentru care, în temeiul art.2781 al.8 lit.a Cod de procedură penală va respinge ca nefondată plângerea formulată de către petentul L. I. împotriva rezoluţiei nr. din 21.05.2009 dată de  Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău în Dosar nr.389/P/2008, rezoluţie pe care o va menţine.

În temeiul art.192 al.2 Cod de procedură penală va obliga petentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Anterior declinării prezentei cauze de la Tribunalul Bacău la Judecătoria Buhuşi intimata G. E. a fost asistată de doi apărători. Aceeaşi apărători au asistat-o şi în faţa Judecătoriei Buhuşi. Aşa fiind la dosarul nr.3996/110/2009 au fost depuse doua chitanţe de apărătorii intimatei G. E. a câte 1.000 lei. Pentru aceasta,in temeiul art.193 Cod de procedură penală va obliga petentul la 2.000 lei cheltuieli de judecată către intimata G.E..

Red. A.N.T-