Penal. plangere inadmisibila impotriva solutiilor procurorului, altele decat rezolutiile si ordonantele procurorului de netrimitere in judecata.

Sentinţă penală din 03.04.2009


Prin cererea înregistrată la această instanţă, petenţii DG şi DE, împotriva  referatului al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău.

În motivarea în fapt a cererii  petenţii arată că se plâng împotriva soluţiei date de procurorul RC şi a Ordonanţei de respingere a plângerii, arătând  că sunt nemulţumiţi de modul cum se desfăşoară cercetările şi de faptul că au solicitat conexarea dosarelor ... şi ...., cerere respinsă prin referatul al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău. Petenţii sunt nemulţumiţi de soluţia respectivă în condiţiile în care sunt suficiente dovezi  din care să rezulte că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de tulburare de posesie, autorii faptei RE şi RV fiind trecuţi în registrul de lucrări penale cu autori cunoscuţi.

Instanţa a dispus ataşarea dosarului al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău.

Din analiza actelor şi lucrărilor prezentului dosar şi a dosarului ataşat, prin prisma motivelor invocate de petenţi, instanţa reţine următoarele:

Petenţii DG şi DE au formulat plângere arătând că sunt nemulţumiţi de modul în care s-au efectuat cercetările în dosarele ..., .... şi .... ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău şi au considerat că se impune conexarea dosarului nr. ... la dosarul .....

Prin Referatul, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău a respins cererea de conexare a dosarelor ... şi ... , deoarece  s-a apreciat că în dosarul penal .... se efectuează cercetări faţă de autori necunoscuţi, iar în dosarul penal ... se efectuează cercetări faţă de numiţii RE, RC şi RV.

Împotriva acestui referat petenţii au formulat plângere, care a fost respinsă prin Rezoluţia a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău.

Faţă de cele arătate mai sus, instanţa reţine că prin art. 278 alin. 1 din Codul de procedură penală, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 167 din Legea nr. 281/2003, se prevede că "plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de la lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie", iar în conformitate cu alineatul 2 al aceluiaşi articol "în cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior".

    Pe de altă parte, în art. 2781 alin. 1, introdus în Codul de procedură penală prin art. I pct. 168 din Legea nr. 281/2003 şi modificat prin art. I pct. 139 din Legea nr. 356/2006, se mai prevede că "după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă", precizându-se, în continuare, că "plângerea poate fi făcută şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu".

În concluzie, din moment ce prin dispoziţiile art. 2781 din Codul de procedură penală este instituit, limitativ, controlul judiciar numai asupra temeiniciei soluţiilor de netrimitere în judecată, în raport cu cercetările efectuate în cadrul actelor premergătoare sau al urmăririi penale, este evident că în cazul celorlalte acte sau măsuri ale procurorului sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de el, un asemenea control din partea judecătorului nu mai poate avea loc.

În acest sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia LVII/24.09.2007, decizie dată într-un recurs în interesul legii prin care a stabilit că plângerea îndreptată împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori în baza dispoziţiilor date de acesta, altele decât rezoluţiile sau ordonanţele procurorului de netrimitere în judecată, reglementate de art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, este inadmisibilă.

Faţă de cele reţinute, instanţa, în baza art. 278/1, alin. 8, lit. a, Cod procedură penală va respinge plângerea formulată de petenţii  DG şi DE, împotriva  referatului al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, ca inadmisibilă.

În baza art. 193, Cod procedură penală instanţa va obliga petenţii la 500 lei cheltuieli judiciare către făptuitoarea RE, reprezentând onorariul apărătorului ales, conform chitanţei.

În baza art. 192, alin. 2, Cod procedură penală, reţinând culpa procesuală a petenţilori, instanţa îi va obliga pe aceştia  la câte 50 lei, fiecare  cheltuieli judiciare către stat.

2