Angajarea raspunderii civile delictuale – orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe acela care a comis-o, chiar si prin neglijenta sau imprudenta sa, sa repare paguba cauzata

Sentinţă civilă 1284 din 19.05.2004


Angajarea raspunderii civile delictuale – orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe acela care a comis-o, chiar si prin neglijenta sau imprudenta sa, sa repare paguba cauzata

Judecatoria Caracal prin sentinta civila nr.1284 din 19 mai 2004, a respins actiunea formulata de reclamanta S.C. B.M. Babiciu, Olt impotriva paratului S.G., prin care se solicitase obligarea paratului la plata unei sume de bani reprezentand contravaloarea reparatiilor autoturismului reclamantului , precum si a unei sume de bani reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a autoturismului, pe perioada reparatiilor.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca in luna iunie 2003 a avut loc un accident rutier in care au fost implicate autoturismele celor doua parti, iar in urma cercetarilor efectuate de organele competente, a rezultat ca accidentul s-a produs din vina exclusiva a paratului, aspect retinut si in procesul-verbal de contraventie intocmit in cauza.

S-a mai precizat ca paratul nu a avut incheiata asigurare obligatorie de raspundere civila auto si, in consecinta, reclamanta a suportat financiar contravaloarea reparatiilor autoturismului, iar pana in luna septembrie 2003, s-a aflat in imposibilitate de a folosi masina avariata.

Judecatoria Caracal a respins actiunea, constatand ca prin sentinta civila nr.2638/2003, ramasa definitiva, se anulase procesul-verbal de contraventie intocmit de Politia Babiciu, astfel incat nu se mai putea retine vinovatia paratului in producerea accidentului, nefiind intrunite conditiile cerute de disp.art.998-999 C.civ.

Impotriva acestei sentinte, reclamanta a formulat recurs, in temeiul art.33 din O.G. 2/2001, privind regimul contraventiilor, invocand obligatia instantei care solutionase plangerea contraventionala de a cita si persoana pagubita ca urmare a producerii accidentului.

Tribunalul Olt, in solutionarea recursului cu care a fost investit, a statuat prin decizia civila nr.329/23.09.2004 ca acesta este fondat, intrucat solutia instantei de fond – aceea de respingere pe considerentele ce preced – s-a intemeiat exclusiv pe probele administrate intr-un alt dosar in care recurenta nu a fost parte – respectiv cauza  ce avusese ca obiect plangerea contraventionala.

Prin urmare, s-a admis recursul formulat de S.C. B.M. S.R.L., s-a casat sentinta civila nr.1294 din 19.05.2004 a Judecatoriei Caracal si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.

Judecatoria Caracal prin sentinta civila 1673/29 mai 2005, a admis in parte actiunea formulata, si omologand raportul de expertiza intocmit in cauza, a dispus obligarea paratului sa achite reclamantei contravaloarea reparatiilor, precum si lipsa de folosinta.

S-a stabilit ca paratul a savarsit o fapta ilicita, cauzand un prejudiciu reclamantei, prin avarierea autoturismului proprietatea acesteia, existand o legatura de cauzalitate intre fapta, prejudiciu si vinovatia paratului, si fiind angajata astfel, raspunderea delictuala prev. de art.998-999 C.civ.

De asemenea, instanta de fond a apreciat ca paratul trebuie sa suporte si contravaloarea lipsei de folosinta a paratului, in perioada reparatiei, insa numai prejudiciul cauzat din culpa sa, deoarece repararea autoturismului s-a facut abia la 15.10.2003, cu toate ca accidentul se produsese la 25.07.2003.

Si impotriva acestei sentinte a declarat recurs paratul S.G., invocand nelegalitatea si netemeinicia, in sensul ca, in mod gresit, instanta retinuse vinovatia sa in producerea accidentului.

Analizand recursul formulat, Tribunalul l-a apreciat nefondat pentru considerentele ce urmeaza:

Instanta de fond, in mod corect, retinuse ca paratul-recurent a fost vinovat de producerea accidentului, acesta avand obligatia ca la apropierea de o intersectie sa circule cu viteza care sa-i permita oprirea pentru a-i acorda prioritate de trecere participantilor la trafic, autoturismul condus de catre parat incalcand normele de circulatie cuprinse in Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002. Acest aspect – a mai retinut instanta de control – se coroboreaza cu cele inserate in procesul-verbal de contraventie, din care rezulta ca locul unde s-a produs accidentul nu era marcat de semne de circulatie.

Faptul ca ulterior – asa cum reiese din raportul de expertiza intocmit in cauza – fusese instalat la intersectie un semn de circulatie „drum cu prioritate”, nu prezinta relevanta in cauza, fiind un element ulterior accidentului, si, deci, neputand retroactiva si aplica unei situatii de fapt de la momentul producerii accidentului.

Concluzionand, instanta de fond a procedat , in mod corect, atunci cand a apreciat ca sunt indeplinite conditiile angajarii raspunderii civile delictuale, art.998 –999 C.civ., potrivit carora orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe acela care a comis-o, chiar si prin neglijenta si imprudenta sa, cum este cazul paratului, sa repare paguba cauzata.