Partaj - Ieşire din indiviziune - Condiţie existenţei unui drept de coproprietate

Civil – Partaj – Ieşire din indiviziune – Condiţie existenţei unui drept de coproprietate

Prin Sentinţa Civilă nr. 654/28.04.2011 pronunţată de Judecătoria C-lung. Mold. s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra următoarelor imobile la care concură reclamanţii VC şi VCC în cote de 1/2 ca bun comun în devălmăşie şi pârâţii BV şi HDT (fostă B) în cote de 1/2 ca bun comun în devălmăşie:

- suprafaţa de 350 m.p. teren de la locul numit „Hurghiş”;

- suprafaţa de 1000 m.p. teren de la locul numit „Hurghiş”

- suprafaţa de 4.990 m.p. teren din satul Molid

- suprafaţa de 1014 m.p. teren de la locul numit „Hurghiş”;

S-au atribuit părţilor loturi. Au fost obligaţi reclamanţii să plătească pârâţilor suma de 4540 lei cu titlu de sultă, reprezentând cota de 1/2 din lucrările executate la terenul de la Molid. Au fost respinse celelalte capete de cerere, ca nefondate şi  s-a dispus intabularea părţilor cu terenurile atribuite în lot.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că prin cererea de chemare în judecată cât şi prin cererea reconvenţională formulată de BV s-a solicitat sistarea stării de indiviziune cu privire la o serie de  terenuri la care concură reclamanţii VC şi VCC în cote de 1/2 ca bun comun în devălmăşie şi pârâţii BV şi HDT în cote de 1/2 ca bun comun în devălmăşie.

Reclamanta VCC şi pârâta HDT sunt surori, astfel că în virtutea relaţiilor de familie, acestea au achiziţionat de-a lungul anilor, împreună cu soţii lor, mai multe suprafeţe de teren, în indiviziune, respectiv în cote indivize de ? pentru fiecare familie.

În raport de actele de proprietate existente, instanţa urmează ca în baza art. 728 Cod civil să dispună sistarea stării de indiviziune, în cotele indicate mai sus, cu privire la următoarele terenuri:

- suprafaţa de 350 m.p. teren de la locul numit „Hurghiş” Această suprafaţă de teren a fost solicitată atât de reclamanţi în acţiune cât şi de pârâtul BV la pct.A3 din cererea reconvenţională, cu menţiunea că atât suprafaţa măsurată în teren cât şi cea din actul de proprietate şi extrasul de carte funciară, este de 350 m.p. şi nu 300 m.p. cum a solicitat acesta din urmă ( fila 13 contract, fila 36 extras de carte funciară);

- suprafaţa de 1000 m.p. teren de la locul numit „Hurghiş” teren solicitat de reclamanţi în acţiune cât şi de pârâtul BV la pct.A1 din cererea reconvenţională (fila 16 contract, fila 37 extras de carte funciară);

- suprafaţa de 4.990 m.p. teren din satul Molid dobândit în baza sentinţei civile nr. 1185/03.09.2007 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc. Referitor la această suprafaţă de teren instanţa reţine că reclamanţii au solicitat iniţial ieşirea din indiviziune, doar cu privire la suprafaţa de 2750 m.p. din acest teren, însă prin sentinţa civilă nr.1185 din 03 septembrie 2007 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, părţile au dobândit suprafaţa de 3240 m.p., totalizând astfel suprafaţa de 4.990 m.p.,

- suprafaţa de 1014 m.p. teren de la locul numit „Hurghiş” Această suprafaţă de teren a fost solicitată doar de către pârât în cererea reconvenţională la pct.A2, terenul fiind proprietatea părţilor conform contractului aflat la fila 116 dosar şi extrasului de carte funciară de la fila 115.

În afara terenurilor de mai sus prin cererea reconvenţională la pct. A4,  s-a mai solicitat ieşirea din indiviziune cu privire la suprafaţa de 350 m.p.

Conform antecontractului de vânzare – cumpărare, numitul CC s-a obligat să încheie până la data de 31 decembrie 2003 cu numiţi: VC şi BV în cote indivize de ? pentru fiecare, un contract de vânzare – cumpărare în formă autentică privind terenul proprietatea sa, constând în suprafaţa de 300 m.p., iar în cazul în care nu se va încheia actul în forma autentică, în perioada stipulată, beneficiarii sunt îndreptăţiţi să obţină pe cale judecătorească o hotărâre care să ţină loc de act autentic de înstrăinare.

Antecontractul de vânzare – cumpărare este doar o promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare care face dovada că părţile s-au obligat să încheie în viitor un contract de vânzare – cumpărare, însă vânzătorul nu a vândut bunul, iar cumpărătorul nu l-a cumpărat, ci doar s-au obligat să încheie un contract, înţelegându-se asupra lucrului şi preţului.

În consecinţă cât timp contractul nu s-a încheiat în formă autentică şi nici nu a fost obţinută pe cale judecătorească o hotărâre care să ţină loc de act autentic de înstrăinare, instanţa nu poate să dispună ieşirea din indiviziune cu privire la această suprafaţă de teren, întrucât părţile nu sunt proprietarii terenului în cauză.

Referitor la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa precizează că deşi în mod obişnuit se foloseşte termenul de indiviziune în ambele situaţii, există o deosebire între proprietatea pe cote părţi care are ca obiect un bun individual determinat, cum ar fi de exemplu un teren şi care în mod particular se numeşte coproprietate, situaţie în care se află părţile din prezentul dosar, spre deosebire de proprietatea pe cote părţi care are ca obiect o universalitate juridică cum este cazul unei moşteniri.

Chiar dacă în cauză părţile au dobândit împreună în aceleaşi cote mai multe suprafeţe de teren, instanţa reţine că ei au calitatea de coproprietari, întrucât prin fiecare contract au dobândit un bun individual determinat, respectiv cote părţi din acea suprafaţă de teren şi nu o universalitate (masă) compusă din toate aceste terenuri, prin urmare, la ieşirea din indiviziune ei trebuie să primească lot în fiecare locaţie şi nu se poate atribui aşa cum a solicitat pârâtul BV, în lotul său întregul teren situat în Molid – Vama şi celelalte terenuri în lot, reclamanţilor, situaţie întâlnită uneori în cazul universalităţii juridice.

Faţă de cele expuse mai sus şi având în vedere dispoziţiile art.673 ind.9 cod procedură civilă, instanţa va ţine seama la formarea şi atribuirea loturilor de poziţia părţilor, mărimea cotei părţi, cât şi de faptul că unii dintre coproprietari înainte de a se cere împărţeala au început edificarea unor construcţii pe o parte din teren.

Astfel întrucât la terenul din satul Molid pârâţii au început edificarea unor construcţii, fără aportul reclamanţilor, situaţie confirmată de aceştia, instanţa va opta pentru varianta 2, din suplimentul la raportul de expertiză, atribuind în lotul pârâţilor partea pe care aceştia au început edificarea construcţiilor, pentru a evita în viitor, alte litigii între reclamanţi pe de o parte şi pârâţi pe de cealaltă parte.

Domenii speta

Spete similare