Partaj

Dosar nr. .../.../2012*

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECŢIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

aflate sub incidenţa Legii nr. 677/2001

DECIZIA CIVILĂ Nr. 858/2014

Şedinţa publică de la 25 Noiembrie 2014

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: E. L.

JUDECĂTOR: M. O.-S.

GREFIER: G. P.

S-a luat spre examinare în vederea pronunţării, urmare recalificării căii de atac, apelul promovat de către reclamanta R. M. în contra Sentinţei civile nr. ... din 11.06.2014 pronunţată de Judecătoria Dej în prezentul dosar nr. .../... /2012, privind şi pe intimatul pârât C. A., având ca obiect succesiune.

Mersul dezbaterilor şi susţinerile orale ale părţilor au avut loc în şedinţa publică din 11 noiembrie 2014, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, termen la care, având nevoie de timp  pentru a delibera,  instanţa a amânat pronunţarea iniţial pentru data de 18 noiembrie iar ulterior pentru data de azi, când a hotărât următoarele:

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. ... din 11.06.2014, pronunţată de Judecătoria Dej în prezentul dosar, s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamanta R. M. împotriva pârâtului C. A. şi a fost admisă în parte cererea reconvenţională formulată de reclamantul reconvenţional C. A. împotriva pârâtei reconvenţionale R. M.

1. S-a dispus reducţiunea testamentului defunctei C. S., autentificat sub nr. ... /14.11. 2011 de către B.N.P. N. R., la cotitatea disponibilă de ¾ parte din întreaga sa avere mobilă şi imobilă.

2.  S-a constatat că masa succesorală după defuncta C. S., decedată la data de 28.05.2012, cu ultimul domiciliu în ... , str. ..., nr. ..., ap. ..., judeţul ... , este formată din următoarele bunuri:

a) Dreptul de proprietate, în cota de 1/1 parte, asupra imobilului apartament nr. ..., situat în ..., str. ..., nr. ..., judeţul ... , înscris în C.F. nr. ... , sub nr. topo. ... , în valoare de 144.880 lei;

b) Dreptul de proprietate, în cota de 1/2 parte, în valoare de 3.276 lei, asupra garajului de la poziţia nr. ..., situat în ... , str. ..., f.n, grupa ..., judeţul ...;

c) Dreptul de proprietate, în cota de ½ parte, în valoare de 8.792 lei,din autoturismul marca ... , având nr. de înmatriculare ... ;

d) Dreptul de proprietate, în cota de ½ parte, în valoare de 1.099 lei,  din autoturismul marca ... , având nr. de înmatriculare ... ;

e) Dreptul de proprietate, în cota de ½ parte, în valoare de 5.495 lei,  din autoturismul ... , având nr. de înmatriculare ... ;

f) Dreptul de proprietate, în cota de ½ parte, în valoare de 15.000 lei, din depozitul bancar deschis la ... , în cuantum total de 30.000 lei, precum şi cota de ½ parte, în valoare de 13.500 lei, din depozitul bancar deschis la ... , în cuantum total de 27.000 lei.

g) Dreptul de proprietate în cota de 1/2 parte, în valoare de 12.896 lei, din imobilul teren arabil în suprafaţă de 3.100 mp, situat în intravilanul localităţii ..., comuna ... , jud. ... , înscris în titlul de proprietate nr. ..., în tarla 45, parcela 21, proprietate extratabulară dobândită în timpul căsătoriei defunctei cu pârâtul, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .../13.03.2007 de către B.N.P. A. F. G. şi G. M. M.

h) Dreptul de proprietate în cota de 3/16 parte (3/8 din ½), în valoare de 8.005 lei, din imobilul situat în sat ... nr. ..., comuna ..., jud. ..., în valoare totală de 42.693 lei, constând în casă compusă din două camere, bucătărie, baie şi hol, în valoare de 38.594 lei, având grajd şi şură ca anexe gospodăreşti, în valoare de 4.099 lei.

i) Dreptul de proprietate în cota de ½ parte, în valoare de 6.628,5 lei, din imobilul cu destinaţia cabană, construită din lemn, compusă din 3 camere, edificată pe terenul situat în sat ..., comuna ... , judeţul ...

3. A fost respinsă pretenţia reconventională de suplimentare a masei succesorale cu cota de 3/8 parte din terenurile situate în sat ... , comuna ... , jud. ..., din tarla 23, parcela 19, în suprafaţă de 3.500 mp şi din tarla 24, parcela 28, în suprafaţă de 4.500 mp, ambele înscrise în titlul de proprietate nr. ... eliberat în favoarea numiţilor R. A., B. A., R. I., R. R. şi F. M.

4.  S-a constatat calitatea reclamantei R. M., ca ascendent privilegiat, de moştenitoare legală acceptantă a succesiunii defunctei C. S., în limita rezervei succesorale de ¼ parte, alături de pârâtul C. A. moştenitor testamentar, în calitate de legatar universal, având cota de 3/4 parte din masa succesorală.

5. S-a constatat dreptul de creanţă al pârâtului în valoare de 9.604 lei, reprezentând c/valoarea îmbunătăţirilor în cotă de ½ parte asupra imobilului apartament nr. ..., situat în ..., str. ..., nr. ..., judeţul ..., înscris în C.F. nr. ..., sub nr. topo. ...

6. S-a dispus sistarea indiviziunii succesorale prin atribuirea imobilului apartament nr. ..., situat în ..., str. ..., nr. ..., judeţul ..., înscris în C.F. nr. ..., sub nr. topo. ... , în valoare de 144.880 lei, a garajului de la poziţia nr. ..., situat în ... , str. ... f.n, grupa  ... , având suprafaţa construită de 17 m.p., în valoare de 3.276 lei şi a autoturismului marca ..., în valoare pro-parte de 8.792 lei, având nr. de înmatriculare ..., în favoarea pârâtului.

7. S-a dispus înscrierea în C.F. a dreptului de proprietate asupra apartamentului dobândit, pe numele pârâtului, ca bun propriu, în cota de 1/1 parte, cu titlu de moştenire şi partaj.

8. A fost dedus din valoarea apartamentului dreptul de creanţă al pârâtului în cuantum de 9.604 lei, rezultând prin diferenţă suma de 135.276 lei.

9. A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de totală de 36.836 lei  reprezentând valoarea pecuniară a cotei acesteia de ¼ parte din apartament, garaj şi auto ...

10. S-a constatat existenţa unui pasiv succesoral în cuantum de 12.087 lei reprezentând cheltuielile efectuate de către pârât cu înmormântarea, parastasele ţinute şi amenajarea monumentului funerar al defunctei, şi-n consecinţă obligă pârâta la plata sumei de 3.021,75 lei reprezentând cota sa de ¼ parte din aceste cheltuieli, în favoarea reclamantului.

11. A fost compensată datoria de 36.836 lei a pârâtului cu cea de 3.021,75 lei a reclamantei, astfel încât pârâtul va plăti prin diferenţă reclamantei suma finală de 33.814,25 lei.

12. Au fost compensate cheltuielile de judecată ale părţilor la nivelul sumei de 12.324,74 lei şi obligă  pârâtul să mai plătească reclamantei din diferenţa de 691 lei, suma de 172,75 lei corespunzătoare cotei acesteia de 1/4 parte din bunuri.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

A. Reclamanta este mama, iar pârâtul soţul supravieţuitor al defunctei C. S., decedată la 28.05.2012, ambii acceptând succesiunea formată din următoarele bunuri, în privinţa cărora s-a cerut şi facerea partajului pe cale reconvenţională:

1. Dreptul de proprietate, în cota de 1/1 parte, asupra imobilului apartament nr. ..., situat în ..., str. ..., nr. ..., judeţul ..., înscris în C.F. nr. ..., sub nr. topo. ... , în valoare de 144.880 lei (32.572 euro), afectat de un drept de creanţă pro-parte în favoarea pârâtului constând în îmbunătăţirile aduse corespunzător cotei de contribuţie de ½ parte în timpul căsătoriei cu defuncta, creanţă a cărei valoare necontestată în proces este de 9.604 lei (1/2 din 19.208 lei), astfel cum s-a stabilit prin răspunsul de rd.1 la obiecţiuni formulat la raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză de către expert ing.T. C. (f.252 şi urm., f.276 şi urm).

La calcularea valorii de piaţă a apartamentului expertul a ţinut seama de coeficienţii de corecţie conform indicilor din B. D. E. T. nr.103/2007, între care şi faptul situării imobilului în zonă periferică (procentul negativ maxim fiind de 10%, cel aplicat 5%), respectiv de existenţa procesului pe rol (procentul negativ maxim fiind de 10%, cel aplicat 8%).

În definitiv, valoarea stabilită în urma aplicării coeficienţilor de reducere corespunde preţului unui apartament similar pe piaţa locală, încadrându-se între limitele indicate de către expert (31.500 euro şi 42.000 euro), potrivit datelor obţinute din publicaţia imobiliară „...” NR. ..., site-urilor imobiliare şi din contactele telefonice cu persoane care au ofertat asemenea apartamente (f.278 şi urm.).

Părţile s-au declarat nemulţumite de calcul, dar nu au prezentat dovezi concrete cu alte valori, aşa încât instanţa îşi însuşeşte valoarea bunului stabilită de către expert, însuşită finalmente şi de către pârâtă prin concluziile scrise, preţ care corespunde valorii de circulaţie a unui asemenea bun pe piaţa imobiliară locală.

Prin urmare, dreptul de creanţă a suferit o rectificare corespunzătoare, de la 16.485 lei, cât s-a stabilit iniţial prin raport, la valoarea de 19.208 lei necontestată de către părţile împrocesuate, astfel cum s-a calculat de către expert prin răspunsul de rd.1 la obiecţiuni. Aşa fiind, valoarea dreptului de creanţă, corespunzător cotei de contribuţie de 1/2 parte, este de 9.604 lei (1/2 din 19.208 lei).

2. Dreptul de proprietate, în cota de 1/2 parte, în valoare de 3.276 lei, asupra garajului de la poziţia nr. ..., situat în ..., str. ..., f.n, grupa ..., având suprafaţa construită de 17 m.p., bun având  valoarea de circulaţie stabilită prin raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză de către expert ing. T. C. (f.170 şi urm.) la nivelul sumei de 6.552 lei, rămasă necontestată în proces.

3. Dreptul de proprietate în cota de ½ parte din autoturismul marca ..., în valoare pro-parte de 2.000 euro (8.792 lei), având nr. de înmatriculare ...

B. Aşadar, văzând obiectul acţiunii reclamantei şi cel al cererii reconvenţionale, instanţa de fond a constatat că doar pentru aceste trei bunuri s-a solicitat efectiv partajul, şi anume de către pârât pe cale reconvenţională, astfel încât, în acord cu principiul disponibilităţii care guvernează procesul civil instanţa va dispune sistarea indiviziunii succesorale doar cu privire la apartament, garaj şi maşina cu pricina, în sensul atribuirii acestora în favoarea pârâtului, precum au arătat părţile că s-au învoit, aşa cum reiese şi din concluziile lor scrise. 

În consecinţă, acţiunea reclamantei şi cererea reconvenţională au fost admise în sensul reducţiunii testamentului lăsat de către defuncta C. S. în favoarea pârâtului, autentificat sub nr. ... / 14.11.2011 de către B.N.P. N. R. , la cotitatea disponibilă de ¾ parte din întreaga sa avere mobilă şi imobilă, urmând a constata calitatea reclamantei R. M. de moştenitoare legală după fiica sa în cota de ¼ parte corespunzătoare rezervei succesorale, alături de pârâtul C. A. moştenitor testamentar, în calitate de legatar universal, în cota de 3/4 parte din masa succesorală.

Pârâtul va primi imobilul apartament nr. ..., situat în ..., str. ..., nr. ..., judeţul ..., înscris în C.F. nr. ..., sub nr. topo. ... , în valoare de 144.880 lei, garajul de la poziţia nr. ..., situat în ..., str. ...,  f.n, grupa ..., având suprafaţa construită de 17 m.p., în valoare de 3.276 lei şi autoturismul marca ..., în valoare pro-parte de 8.792 lei, având nr. de înmatriculare ...

Din valoarea apartamentului se scade dreptul de creanţă al pârâtului în cuantum de 9.604 lei, rezultând prin diferenţă suma de 135.276 lei, din care este obligat să plătească reclamantei valoarea pecuniară a cotei acesteia de ¼ parte, şi anume 33.819 lei, la care se adaugă 819 lei reprezentând cota de 1/4 parte din valoarea de 3.276 lei (1/2 parte din garaj) şi suma de 2.198 lei reprezentând cota de 1/4 parte din valoarea de 8.792 lei (1/2 parte din auto ... ).

Prin urmare, pârâtul va plăti reclamantei suma totală de 36.836 lei în contul cotei acesteia de ¼ parte din cele trei bunuri succesorale.

Instanţa de fond a dispus înscrierea în C.F. a dreptului de proprietate asupra apartamentului dobândit, pe numele pârâtului, ca bun propriu, în cota de 1/1 parte, cu titlu de moştenire şi partaj.

Tot astfel, instanţa a admis cererea reconvenţională, constatând componenţa pasivului succesoral format din suma de 12.087 lei reprezentând cheltuielile cu înmormântarea, amenajarea monumentului funerar al defunctei şi parastasele ţinute, suportate şi dovedite prin înscrisurile depuse de către pârât (f.50, 51 şi 52),  cu obligarea pârâtei la plata sumei de 3.021,75 lei reprezentând cota sa de ¼ parte din aceste cheltuieli, în favoarea reclamantului.

Compensând  datoria de 36.836 lei a pârâtului cu cea de 3.021,75 lei a reclamantei, rezultă că aceasta din urmă mai trebuie să primească de la pârât suma finală de 33.814,25 lei.

C. În privinţa celorlalte pretenţii ale reclamantei, văzând probele administrate, instanţa a admis acţiunea şi sub aspectul stabilirii faptului că în componenţa masei succesorale după defunctă intră cota de ½ parte, în valoare de 15.000 lei din depozitul bancar deschis la ..., în cuantum total de 30.000 lei (f.229), precum şi cota de ½ parte, în valoare de 13.500 lei din depozitul bancar deschis la ..., în cuantum total de 27.000 lei (f.240), reprezentând economiile comune cu pârâtul deschise pe numele acestuia, care a susţinut, dar nu a şi dovedit, calitatea exclusivă de bunuri proprii în privinţa acestor sume existente la data decesului soţiei sale cu titlu de depozit.

Astfel, ... a confirmat existenţa depozitului amintit deschis pe numele pârâtului la data decesului soţiei acestuia (adrese bancă, f.162 şi 229). Tot astfel şi ... în ce priveşte depozitul de rd.2 ( f.162, 226, 236 şi 240).

Cât priveşte apărarea pârâtului în sensul că banii cu pricina proveneau din vânzarea acţiunilor sale deţinute la S.C. N. S.A. în calitate de director, văzând adresa emisă de unitatea economică în cauză la data de 11.10.2012 (f.56), reiese faptul că pârâtul a încasat echivalentul în lei al sumei de 14.577 USD, conform contractului de vânzare-cumpărare din data de 29.11.2002.

Or, depozitul de la ... a fost constituit doar la data de 15.12.2008, deci după cinci ani, cu o valoare iniţială de 18.000 lei (adresă bancă f.161).

În privinţa depozitului de 30.000 lei de la ..., văzând adresele băncii ( f.162 şi 240) reiese că acesta a fost deschis la data de 30.04.2012, pe o perioadă de 3 luni, până la data de 30.07.2012, cu precizarea faptului că, atât anterior, cât şi ulterior acestei perioade, banii s-au aflat tot în depozite deschise succesiv pe numele pârâtului, fie pe 3 luni (90 de zile), fie pe 6 luni (180 de zile), după cum era dobânda mai avantajoasă. Totul a început prin deschiderea a două depozite în lei la datele de 05.04.2005 şi 03.05.2006, deci la cca trei ani de zile după vânzarea acţiunilor, fiind închise la 24.08.2006, respectiv 30.10.2006, după care a urmat un singur depozit în lei reînoit succesiv, cu începere din 30.10.2006, până la data de 29.07.2013, când a fost definitiv închis de către pârât.

Mai mult, văzând adresa ..., nr. ... (f.750, rezultă că pârâtul deţinea la data adresei alte trei depozite în valoare de 100.000 lei RON, 2.000 lei RON şi 26.047,85 USD.

Însă, depozitele ... nu fac obiectul procesului de faţă, în condiţiile în care părţile nu au formulat explicit pretenţii cu privire la acestea, reclamanta mărginindu-se la a solicita instanţei facerea adresei către bancă, fără ca ulterior primirii răspunsului să-şi întregească ori modifice acţiunea şi pentru sumele în discuţie, cu achitarea taxei judiciare de timbru corespunzătoare, situaţie în care instanţa nu este legal învestită pentru a administra probe şi a se pronunţa în cauză în privinţa acestor sume. Reclamanta a cerut să că depozitele ... în limita cotei de ½ parte, fac parte din masa succesorală a defunctei, doar prin concluziile scrise depuse la dosar cu ocazia amânării de pronunţare.

D. În privinţa celorlalte pretenţii reconvenţionale ale pârâtului, văzând probele administrate, instanţa de fond a admis cererea şi sub aspectul stabilirii faptului că în componenţa masei succesorale după defunctă intră următoarele bunuri:

1. Dreptul de proprietate în cota de 1/2 parte, în valoare de 12.896 lei, din imobilul teren arabil în suprafaţă de 3.100 mp, cu o valoare totală de 25.792 lei, situat în intravilanul localităţii ..., comuna ..., jud. ..., înscris în titlul de proprietate nr. ..., în tarla 45, parcela 21, proprietate extratabulară dobândită în timpul căsătoriei defunctei cu pârâtul, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ... /13.03.2007 de către B.N.P. A. F. G. şi G. M. M. (f.53), aspect recunoscut într-un final şi de reclamantă.

Valoarea iniţial stabilită prin raportul de expertiză la nivelul sumei de 25.792 lei (f.179) a fost contestată de către reclamantă, sens în care prin răspunsul de rd.1 la obiecţiuni expertul a avansat cu acest titlu preţul de 4.950 lei (f.258), pentru ca în urma obiecţiunilor pârâtului să se stabilească prin răspunsul de rd.2 al expertului suma de 7.128 lei.

Instanţa a considerat judicios calculul făcut prin raportul de expertiză, care ţine seama de indicii din B. D. E. T. nr. ... /2006, fără aplicarea coeficientului de circulaţie de 0,32% reţinut de expert în cazul primului răspuns la obiecţiuni. În nici un caz instanţa nu poate primi varianta din răspunsul de rd.2 la obiecţiuni, prin care expertul nu face decât să actualizeze cu indicele anual de inflaţie preţul de 5.000 lei stabilit prin contractul de vânzare-cumpărare.

Astfel, în speţă interesează stabilirea valorii de circulaţie a terenului, aşa cum a fost calculată prin aplicarea indicilor din B. D. E. T. nr. ... /2006, conform datelor reţinute iniţial prin raportul de expertiză, acest preţ de 25.792 lei fiind cel mai apropiat de valorile de tranzacţionare a terenurilor pe piaţa imobiliară din zonă. Doar aşa se ajunge la o valoare de piaţă a terenului în discuţie de cel puţin 1,12 euro/m.p. (4,99 lei/m.p.), în condiţiile în care şi aşa este mai mică decât cea de 13,62 lei/m.p. reflectată în grilele  notariale de evaluare (f.265) sau în anunţurile imobiliare depuse la dosar (f.264), unde se vehiculează preţuri cuprinse între 3 euro şi 14 euro pe m.p. pentru terenuri din satul ..., comuna ..., judeţul ...

În orice caz, raportat la obiectul cererii reconvenţionale, solicitarea pârâtului în legătură cu acest bun a fost exclusiv de suplimentare a masei succesorale cu cota de 1/2 parte din dreptul de proprietate asupra imobilului teren în litigiu, aşa încât stabilirea valorii de circulaţie în lipsa unui petit de sistare a indiviziunii succesorale, este superfluă.

Tot astfel stă situaţia în privinţa următoarelor bunuri, care fac parte din masa succesorală şi-n privinţa cărora s-au stabilit totuşi valori, după cum urmează:

2. Dreptul de proprietate în cota de 3/16 parte (3/8 din ½), în valoare de 8.005 lei din imobilul situat în sat ..., nr. ..., comuna ..., jud. ..., în valoare totală de 42.693 lei, constând în casă compusă din două camere, bucătărie, baie şi hol, având o valoare de 38.594 lei stabilită prin raportul de expertiză şi necontestată de către părţi, având grajd şi şură ca anexe gospodăreşti în valoare de 4.099 lei stabilită prin răspunsul de rd.1 la obiecţiuni, sumă rămasă necontestată.

Instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra solicitării pârâtului formulată doar prin concluziile scrise în sensul suplimentării masei succesorale după defunctă şi cu dreptul de proprietate în cota de 1/1 parte, în valoare de 6.396 lei din imobilul situat în sat ..., nr. ..., comuna ..., jud. ..., constând din corpul II de clădire compus dintr-o cameră,  dobândit de către defunctă prin sentinţa civilă nr. ... a Judecătoriei Dej. Pretenţiile reconvenţionale nu privesc şi acest bun imobil. Prin urmare, nu s-a achitat taxa judiciară de timbru privind legala învestire a instanţei, nu s-au făcut apărări şi nu s-au administrat toate probe necesare, aşa încât, în acord cu principiul disponibilităţii şi-n lipsa unei sesizări legale prin prisma obiectului dedus judecăţii, instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra acestui aspect.

3. Dreptul de proprietate în cota de ½ parte, prin sistarea comunităţii matrimoniale de bunuri, în valoare de 6.628,5 lei, din imobilul cu destinaţia cabană, construită din lemn, compusă din 3 camere, edificată pe terenul situat în sat ..., com. ..., jud. ..., identificat prin parcela nr.28, în suprafaţă de 4.500 mp, din tarla 24, înscris în titlul de proprietate nr. ...

Valoarea rămasă necontestată în proces pentru această construcţie, proprietate extratabulară a pârâtului dobândită prin construire împreună cu defuncta, în timpul vieţii acesteia, a fost stabilită prin raportul de expertiză la nivelul sumei de 13.257 lei, de unde reiese valoarea de 6.628,5 lei aferentă cotei de contribuţie de ½ parte la dobândirea acestui bun comun.

4. Dreptul de proprietate în cota de ½ parte din autoturismul marca ..., în valoare pro-parte de 250 euro (1.099 lei), având nr. de înmatriculare ... şi din autoturismul ..., în valoare pro-parte de 1.250 euro (5.495 lei), cu nr. de înmatriculare ... , cu precizarea faptului că existenţa, calitatea de bunuri comune reiese din actele depuse şi răspunsurile pârâtului la interogatoriu, valorile acestor bunuri fiind convenite într-un final de către părţile împrocesuate.

În ce priveşte suplimentarea masei succesorale cu cota de 3/8 parte din terenurile situate în sat ..., com. ..., din tarla 23, parcela 19, în suprafaţă de 3.500 mp şi din tarla 24, parcela 28, în suprafaţă de 4.500 mp, ambele înscrise în titlul de proprietate nr. ... eliberat în favoarea numiţilor R. A., B. A., R. I., R. R. şi F. M., terenuri care ar fi revenit prin partaj voluntar tatalui defunctei – numitul R. R. (identic cu R. R.), instanţa de fond a constatat că nu s-a făcut dovada existenţei actului de partaj voluntar invocat şi nici de suplimentare a masei succesorale după defunctul cotitular R. R. cu aceste terenuri, astfel încât a fost respinsă această pretenţie.

În concluzie, instanţa de fond a admis acţiunea reclamantei şi cererea reconvenţională a pârâtului în limitele obiectului dedus judecăţii de către fiecare, conform celor mai sus arătate.

În privinţa cheltuielilor de judecată, ce însumează 13.015,74 lei pentru reclamantă, din care 6.393,3 lei taxă judiciară de timbru (f.60,83 şi 84), 6,6 lei timbre judiciare (f.2 şi 83), 1.654,95 lei onorar expert (f.205 şi 206), 4.350 lei onorar avocat (f.298 şi urm.) plus 610,89 cheltuieli transport (f.302 şi urm.), iar pentru pârât 12.324,74 lei, din care 5.664,49 lei taxă judiciară de timbru (f.66,77 şi 82), 5,6 lei timbre judiciare (f.31 şi 59), 1.654,95 lei onorar expert (f.156 şi 201), 5.000 lei onorar avocat (f.283 şi urm.), văzând dispoziţiile art.274,276 din Codul de procedură civilă, dat fiind caracterul de judicium duplex al procesului de partaj, în care copărtaşii au deopotrivă calitatea de reclamant şi pârât, se va dispune compensarea cheltuielilor la nivelul sumei de 12.324,74 lei urmând ca pârâtul să mai plătească reclamantei din diferenţa de 691 lei, suma de 172,75 lei corespunzătoare cotei acesteia de 1/4 parte din bunuri.

Prin Sentinţa civilă nr. ... din 03.09.2014, pronunţată de Judecătoria Dej în dosar nr. ..., a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta R. M., împotriva pârâtului C. A., pentru completarea sentinţei civile nr. ..., pronunţată de Judecătoria Dej în dosar nr. ..., în sensul că a fost respinsă cererea de obligare a pârâtului C. A. la predarea sumei de 7.125 lei reprezentând cota sa de ¼ parte din depozitele bancare constituite pe numele acestuia, în cota de ½ parte, în valoare de 15.000 lei, din depozitul bancar deschis la ..., în cuantum total de 30.000 lei, precum şi cota de ½ parte, în valoare de 13.500 lei, din depozitul bancar deschis la ... , în cuantum total de 27.000 lei.

Împotriva Sentinţei civile nr. ... a promovat apel reclamanta (f.3) solicitând admiterea apelului, modificarea hotărârii şi obligarea pârâtului reclamant reconvenţional la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii apelanta a învederat că înţelege să critice sentinţa ca parţial nelegală şi netemeinică, solicitând modificarea în parte a acesteia în raport de următoarele:

I. Prin acţiunea formulata, reclamanta a solicitat la petitul nr.4 sa se dispună predarea moştenirii pe numele si in favoarea sa in cota de 1/4 parte.

Prin sentinţa pronunţata instanţa a omis sa se pronunţe asupra acestei solicitări formulata de subsemnata cu toate ca astfel cum s-a dovedit prin probele dosarului bunurile ce compun masa succesorala a defunctei se afla in posesia paratului C. A. Daca in ceea ce priveşte bunurile imobile apartament si garaj acestea au fost atribuite in natura pe numele si in favoarea paratului cu obligarea la plata de sulta, cu privire la sumele de bani existente in depozite bancare constituite pe numele paratului la ... - suma de 15.000 lei si ... - suma de 13.500 lei instanţa de fond s-a rezumat sa stabilească dreptul meu de proprietate asupra cotei de 1/4 parte din acestea. Ori, in condiţiile in care nu s-a dispus predarea acestor sume către reclamanta iar acestea figurează pe numele paratului se află in imposibilitate obiectiva de a dispune de aceşti bani, neavând acces la depozitele constituite de parat pe numele sau.

Prin urmare, solicită modificarea hotărârii pronunţate de către instanţa de fond si sa fie obligat paratul la predarea echivalentului cotei de 1/4 parte din aceste sume adică suma de 7125 lei in favoarea reclamantei.

Aceasta solicitare a facut-o si pe calea cererii de completare a dispozitivului hotărârii astfel ca intelege sa o menţină in apel in măsura in care nu va fi soluţionata in acea procedura.

II. Stabilirea pasivului succesoral:

Conform probatiunii administrate la fondul cauzei si astfel cum instanţa a reţinut in hotărârea pronunţata in pasivul succesoral rămas dupa defuncta C. S. se includ cheltuielile făcute de către paratul reclamant reconventional C. A. cu înmormântarea si pomenirea defunctei.

In privinţa acestei categorii de cheltuieli instanţa a stabilit un pasiv succesoral in cuantum de 12.087 lei astfel cum a solicitat paratul si cum aceste cheltuieli au fost justificate prin inscrisuri.

Apreciază ca soluţia instanţei este nelegala si netemeinica in ceea ce priveşte cuantumul pasivului succesoral reprezentat de aceasta categorie de cheltuieli având in vedere imprejurarea recunoscuta de parat la interogatoriu ca a incasat ajutorul de inmormantare acordat de către ... si care este in suma de 2.200 lei. Pe cale de consecinţa se impunea diminuarea pasivului succesoral cu aceasta suma astfel cum reclamanta a solicitat prin intampinarea la cererea reconventionala si prin concluziile pe fondul cauzei ,in caz contrar fiind vorba de o imbogatire fara justa cauza a paratului cu aceasta suma data fiind natura si destinaţia acestor bani.

Prin urmare pasivul succesoral cu titlu de cheltuieli de inmormantare este de 9887 lei si nu 12.087 lei cat a stabilit in mod nelegal instanţa de fond.

Menţionează ca in considerentele hotărârii instanţa de fond nu face nici un fel de referire la solicitarea reclamantei cu privire la acest aspect hotararea fiind astfel nemotivata din acest punct de vedere.

III. Dreptul de creanţa al paratului reclamant reconventional pentru îmbunătăţirile aduse de către parat si defuncta imobilului apartament din ..., str. ..., nr. ... , ap. ...

Instanţa de fond a stabilit valoarea lucrărilor de imbunatatire efectuate in apartament la suma de 19.208 lei pe baza constatărilor făcute prin raportul de expertiza tehnica in forma finala si, pe cale de consecinţa a stabilit ca paratul are un drept de creanţa in raport cu reclamanta in valoare de 9604 lei.

Hotărârea este nelegala si netemeinica in ceea ce priveşte modalitatea in care a fost stabilit acest drept de creanţa al paratului deoarece:

Paratul C. A. prin cererea sa reconventionala a solicitat constatarea pasivului succesoral dupa defuncta reprezentat de suma de 12.087 lei cheltuieli de inmormantare si pomenire si suma de 15.000 lei reprezentând cota de 1/2 parte din cheltuielile cu imbunatatirile aduse imobilului succesoral (cota ce s-a dovedit a fi de 9604 lei), creanta ce urmează a se deduce din masa succesorala partajabila.

Aceasta suma nu poate constitui in acelaşi timp si pasiv succesoral al defunctei si drept de creanţa al paratului. Astfel:

a.daca suma de 9604 lei cu titlu de cota de 1/2 parte din valoarea lucrărilor de imbunatatire constituie pasiv succesoral reclamanta poate fi obligata doar la suportarea cotei de 1/4 parte din aceasta conform cotei sale de moştenire.

b.daca suma de 9604 lei cu titlu de cota de 1/2 parte din valoarea lucrărilor de imbunatatire constituie drept de creanţa al paratului aceasta suma trebuie scăzuta din valoarea totala a apartamentului deoarece preţul de evaluare al apartamentului stabilit de către expert s-a calculat la valoarea pe care acesta o are incluzând aceste imbunatatiri ,rezultand suma de 144.880 lei.

Instanţa a reţinut in considerentele hotărârii -pag.nr.2 ca paratul a solicitat in cererea reconventionala stabilirea unui pasiv succesoral compus din suma de 12.087 lei cheltuieli de inmormantare si suma de 15.000 lei reprezentând cota de l/2 parte din valoarea lucrărilor de imbunatatire ,dar a acordat acestuia altceva decât ceea ce s-a solicitat respectiv un drept de creanţa pentru suma de 9604 lei ce a fost scăzuta din valoarea apartamentului.

Chiar daca acceptam ideea ca aceasta suma ar reprezenta un drept de creanţa ,cuantumul sumei a fost in mod ereonat determinata de către instanţa de fond ,cu ignorararea crasa a solicitărilor reclamantei justificate cu acte in probatiune ,ca din valoarea imbunatatirilor stabilita de expert sa se scadă valoarea lucrărilor efectuate de defuncta C. S. anterior căsătoriei cu C. A.

In aceasta categorie intra următoarele lucrări: lucrări de zugrăvit ,montaj gresie si faianţa ,precum si toate lucrările ce ţin de instalarea centralei termice si centrala ca atare.

Dupa cum a invederat instanţei de fond aceste categorii de lucrări s-au efectuat in anul 2000, anterior căsătoriei fiicei sale cu paratul. Paratul a recunoscut la interogatoriu ca zugrăvirea apartamentului ,montarea gresiei si a faianţei s-au făcut in acelaşi timp cu montarea centralei iar reclamanta a depus inscrisuri din care rezulta ca centrala termica a fost instalata si recepţionată in anul 2000. Solicită sa fie avut in vedere inscrisul intitulat Proces-verbal de punere in funcţiune a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale si anexele acestuia. Coroborand aceste probe rezulta cert ca ele au fost executate de către defuncta anterior căsătoriei, sens in care paratul nu justifica un drept de creanţa asupra lor. Cu toate acestea instanţa de fond a ignorat cu desavarsire aceste apărări formulate nepronuntandu-se in nici o modalitate asupra lor.

In aceasta privinţa, raspunzand la obiectiuni chiar expertul a menţionat ca nu este in măsura sa stabilesca vechimea lucrărilor aceasta urmând a fi stabilita de instanţa pe baza de probe.

Pe de alta parte paratul, reclamant reconventional nu a produs nici o proba din care sa rezulte ca a avut o contribuţie propire in executarea acestor lucrări,care sa justifice acordarea unui drept de creanţa aferent contravaloarii acestora.

In raport de valoarea care a fost determinata prin raportul de expertiza pentru aceste categorii de lucrări dreptul de creanţa ce putea fi stabilit in favoarea paratului C. A. este de 4639,5 lei echivalentul cotei de 1/2 parte din suma de 9279 lei rezultata din diferenţa intre valoarea totala a imbunatatirilor si valoarea lucrărilor ce a solicitat a fi excluse de la acest calcul.

IV. Un alt motiv de nelegalitate si netemeinicie al hotărârii este faptul ca instanţa de fond a lăsat nesolutionat petitul de partaj având ca obiect doua din autoturismele incluse in masa succesorala a defunctei,respectiv:

1)autoturismul marca ... fabricat in anul 2006 cu nr.de înmatriculare ... valoare cota 250 EURO echivalent in lei 1099 lei

2)autoturismul marca ... fabricat in anul 2011 cu nr.de înmatriculare ..., valoare cota 1250 EURO echivalent in lei 5495 Iei

Din lectura considerentelor sentinţei se deduce ideea ca aceste bunuri nu au fost partajate in lipsa unei atare solicitări din partea pârtilor.

Este real faptul ca cererea de partaj succesoral a fost formulata doar de catre parat prin cererea sa reconventionala, prin care acesta insa nu a solicitat partajarea acestor doua autoturisme in sensul atribuirii in favoarea sa intrucat poziţia sa iniţiala a fost aceea de nerecunoastere a faptului ca aceste bunuri mobile se includ in cota de 1/2 parte in masa succesorala.

Întrucât din probatiunea administrata in cauza a rezultat ca aceste bunuri au făcut parte din comunitatea de bunuri a defunctei cu paratul ,partile au convenit ca in masa succesorala se include cota de 1/2 parte din acestea si au convenit deopotrivă asupra valorii acestor cote.

Prin urmare ,paratul a solicitat ca aceste bunuri sa-i fie atribuite in intregime in natura la valorile convenite iar reclamanta a fost de acord, solicitări reiterate instanţei si prin concluziile scrise depuse de ambele parti la dosarul cauzei.

In concluzie apreciază ca se impune modificarea hotărârii in sensul de a se dispune partajul succesoral si cu privire la autoturismele sus identificate, in sensul atribuirii lor in natura pe numele si in favoarea paratului reclamant reconventional cu obligarea acestuia la sulta in favoarea subsemnatei corespunzător cotei mele de proprietate.

V. Situatia cotei de 1/2 parte din imobilul teren in suprafaţa de 3.100 mp situat in intravilanul loc. ..., com. ..., tarla ..., parcela ..., inscris in TP nr. ... proprietate extratabulara dobândit in baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ...

Apreciază ca sentinţa este nelegala si netemeinica atat in ceea ce priveşte includerea in masa succesorala a defunctei C. S. a acestui imobil cat si in ceea ce priveşte valoarea avuta in vedere de catre instanţa pentru acesta.

Prin hotărârea pronunţata instanţa de fond a inclus in masa succesorala a defunctei cota de 1/2 parte din acest teren in condiţiile in care dupa cum a susţinut constant defuncta si paratul reconventional C. A. nu au dobândit un drept de proprietate asupra acestuia ci doar un drept de creanţa împotriva promitentilor vânzători C. P. s.a, in condiţiile in care contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. ... la BNP A. F. si G. nu reprezintă altceva decât o promisiune sinalagmatica de vanzare-cumparare încheiata in forma autentica si nu un contract translativ de proprietate.

Instanţa de fond retine ca reclamanta a recunoscut in final ca defuncta si reclamantul reconventional au cumpărat acest teren. Arată ca nu a contestat niciodată acest fapt ci doar a susţinut in mod constant ca atâta vreme cat aceştia nu si-au inscris dreptul de proprietate asupra imobilului in cartea funciara in patrimoniul defunctei nu a intrat cota de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului ci cota de 1/2 parte din dreptul de creanţa pe care soţii cumpărători il au fata de vânzători de a obţine transmiterea proprietăţii.

Pe de alta parte instanţa a avut in vedere la stabilirea valorii acestui teren o suma care nu are nici un fel de acoperire in realitatea imobiliara din zona, respectiv o valoare de 25.792 lei echivalent cu 5799 euro in contextual in care in perioada de varf a tranzacţiilor imobiliare, cand a fost cumpărat acest teren, pretul achitat a fost de 5.000 lei.

 Instanţa a avut in vedere valoarea terenului astfel cum aceasta a fost stabilita iniţial de catre expert desi reclamanta a formulat obiectiuni cu privire la aceasta valoare, obiectiuni pe care instanţa le-a găsit întemeiate si le-a admis. Ca urmare a obiectiunilor preţul final stabilit de expert a fost acela de 7128 Iei, reprezentand mai puţin de o treime din preţul avut in vedere de catre instanţa pe simplul considerent al raportării la grilele notariale, care fiind generice in nici un caz nu pot prima in raport cu o expertizare propriu-zisa a terenului.

Pe de alta parte si acest imobil a fost exclus de la partaj,in condiţiile in care prin scriptul depus la dosar in data de 02.04.2012 a solicitat expres ca in situaţia in care instanţa va avea in vedere valoarea stabilita iniţial de expert -25.792 lei terenul sa fie atribuit in proprietate paratului ,reclamant reconventional care a solicitat partajul in modalitatea in care acest imobil sa fie atribuit reclamantei.

VI. Situatia cabanei edificata pe terenul in suprafaţa de 4.500 mp, inclusa nelegal in masa succesorala a defunctei

Instanţa a dezbătut succesiunea defunctei si in ceea ce priveşte cota de 1/2 parte din cabana edificata pe terenul in suprafaţa de 4.500 mp contrar susţinerilor reclamantei in sensul ca:

1) situaţia terenului de 4.500 mp nu este clarificata raportat la împrejurarea ca acest teren nu a putut fi inclus in masa succesorala fiind insscris in TP nr. ... emis in favoarea numiţilor R. A., B. A., R. I., R. R. si F. M. , dupa defunctul R. R., soţul meu, nefiind dezbătută succesiunea.

2 )faptul ca nu exista un petit prin care reclamantul reconventional sa investească instanţa cu solicitare de a se stabili ca aceasta cabana construita fara autorizaţie de construcţie exista pe teren si a fost edificata de catre defuncta C. S. in timpul căsătoriei sale cu reclamantul reconventional C. A., având in vedere ca aceasta construcţie nu este evidenţiata in cartea funciara si asupra ei nu este intabulat dreptul de proprietate al acestora, iar defuncta si paratul nu sunt nici proprietari ai terenului de sub construcţie, motiv pentru care nu operează accesiunea imobiliara si nu sunt aplicabile prevederile disp. art.492 c.civ.

Pe de alta parte paratul a solicitat partajul succesoral cu privire la acest imobil in modalitatea atribuirii catre reclamanta, cerere cu care nu a fost de acord ,solicitând ca acest imobil sa fie vândut la licitaţie. Instanţa insa in mod nelegal a considerat ca nu a fost investita cu petit de partaj.

VlI. In ceea ce priveşte cota de 3/8 parte din cota de 1/2 parte din imobilul situat in sat ..., nr. ..., com. ... : Iocuinta cu 3 camere, bucatarie, camara, hol, grajd cu sura inclus in Certificatul de moştenitor nr. ... dupa defunctul R. R. valoare cota 8004,95 - rotunjit la 8005 lei instanţa nu a partajat acest imobil motivând ca nu a fost investita cu un atare petit. Arată ca dimpotrivă, paratul reclamant reconventional a solicitat prin scriptul înregistrat la data de 13.01.2014 ca sa-i fie atribuita reclamantei cota defunctei din acest imobil in intregime, solicitare cu care a fost de acord.

In acest context acest imobil a fost omis de la partaj in mod nelegal. VIII. Modalitatea de soluţionare a petitului de acordare a cheltuielilor de judecata :

Apreciază ca in mod nelegal instanţa de fond a dispus compensarea cheltuielilor de judecata in raport de faptul ca acţiunea reclamantei a fost admisa in intregime in timp ce acţiunea reconventionala a fost admisa doar in parte, sens in care suma acordata reclamantului reconventional cu acest titlu trebuia diminuata conform disp. art. 276 C.pr.civ si doar ulterior compensata cu cheltuielile acordate reclamantei.

Prin întâmpinarea formulată (f.10) intimatul a solicitat respingerea ca nefundat a apelului, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.

În susţinerea poziţiei procesuale intimatul arată referitor la calificarea căii de atac impotriva sentinţei civile nr. ... a Judecătoriei Dej, prin raportare la valoarea obiectului acţiunii introductive de instanţa, de peste 100.000 lei, ca aceasta este apelul, in temeiul dispoziţiilor art.282 indice 1 Vechiul Cod de pr.civ.

Apreciază ca, in speţa, nu este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct.9 Vechiul C.pr.civ., respectiv sentinţa apelata nu este lipsita de temei legal, nefiind pronunţata cu incalcarea si aplicarea greşita a legii.

1. Prima critica adusa sentinţei instanţei de fond a format obiectul unei cereri de completare dispozitiv, căreia i s-a atribuit nr. nou de dosar ..., solutionată de Judecătoria Dej prin sentinţa civila nr. ... , in sensul admiterii in parte, hotărâre ce nu a fost atacata cu recurs, prin verificare pe portalul instanţei. Asa fiind, acest aspect a fost soluţionat cu titlu definitiv, sens in care nu mai poate face obiectul controlului judiciar de către instanţa de apel.

2. Se critica sentinţa instanţei de fond sub aspectul nededucerii din totalul pasivului succesoral de 12.087 lei a sumei de 2.200 lei (in realitate 2100 lei potrivit răspunsului la intrebarea nr.21 din interogatoriu) reprezentând ajutor de inmormântare incasat de pârât.

Este nefondată această critica intrucât prin pretenţiile reconventionale a solicitat doar o parte din cheltuielile de imormântare suportate efectiv de de el nu si cele achitate din ajutorul de inmormântare. De altfel, a menţionat acest aspect in cuprinsul cererii reconventionale, solicitând cheltuielile ce au putut fi dovedite prin inscrisuri. Este de notorietate ca nu se eliberează inscrisuri doveditoare pentru serviciile religioase, manopera inhumare etc.

Mai mult, reclamanta nu a făcut dovada in nici un fel ca suma solicitata a reprezentat cheltuielile totale cu inmormântarea si pomenirea creştineasca a defunctei, pentru a opera deducerea ajutorului de stat.

3.Un alt motiv de apel vizează pretinsa acordare a ceea ce nu s-a cerut, respectiv constatarea de către instanţa de fond a existentei unui drept de creanţa in cuantum de 9.604 lei, reprezentând 1/2 parte din valoarea totala de suma 19.208 lei a imbunatatirilor aduse imobilului succesoral.

Sunt nefondate criticile apelantei intrucât pârâtul a solicitat iniţial prin cerere reconventionala - ,,suma 15.000 lei reprezentând cota de 1/2 parte din cheltuielile cu îmbunătăţirile aduse imobilului succesoral situat in ..., str. ..., nr. ... , ap. ... , creanţa ce urmează a se deduce din masa succesorala partajabila,,

Ulterior, fata de valoarea imbunatatirilor stabilita prin expertiza judiciara intocmita in cauza, a inteles sa reducă pretenţiile la cota de 1/2 parte din valoarea totala a acestor imbunatatiri de 19.208 lei.

 Este evident că a solicitat instanţei deducerea acestei creanţe din valoarea imobilului succesoral litigios, situat in ..., str. ..., nr. ... , ap. ... , sens in care nu se poate retine ca instanţa de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut.

In ceea ce priveşte lucrări de zugrăvit, montaj gresie, faianţa, instalare centrala termica, pretins a fi făcute inainte de căsătoria pârtilor si, ca atare, au fost executate de defuncta C. S., intimatul învederează instanţei ca aceste lucrări au fost suportate din banii pârâtului.

Solicită a se observa ca, scriptul de care se foloseşte reclamanta, proces verbal de recepţie tehnica cu nr.3721 din 26.10.2000 poartă pe pag. 2 semnătura pârâtului intimat.

De asemenea, martorii R. I. si R. A., rude cu reclamanta, au confirmat efectuarea lucrărilor de imbunatatire a imobilului, precum si imprejurarea ca banii pentru manopera au fost plătiţi de pârâtul intimat.

Asa cum a învederat si instanţei de fond, defuncta sa soţie nu putea contribui la realizarea depozitelor bancare, la efectuarea lucrărilor de imbunatatire, fiind bolnava, in imposibilitate de a realiza venituri, cu excepţia pensiei de boala, care oricum era insuficienta pentru intretinerea sa medicală. Din cuprinsul cârtii de munca a defunctei rezulta ca din totalul celor 9 ani de căsnicie (oct.2003-mai 2012) aceasta a lucrat doar 2 ani, o perioada a avut concendiul fara plata iar apoi pensie de invaliditate. Aceste aspecte se coroborează cu actele medicale depuse la dosar si cu recunoaşterea reclamantei la interogatoriu- răspuns intrebarea nr.5.

4.Este nefondat si motivul de apel reprezentat de nesolutionarea petitului de partaj privind cele doua autoturisme- ... si ...

Instanţa de fond a procedat corect intrucât reclamanta nu a investit instanţa si cu petit de ieşire din indiviziune, partajare, pentru nici un bun din masa succesorala, pârâtul fiind cel care, prin cererea reconventionala a solicitat partajarea doar a imobilului apartament, garaj auto si autoturism Skoda.

5. Referitor la motivul de apel privind greşita includere in masa succesorala a cotei de 1/2 parte din terenul in suprafaţa de 3100 mp, situat in intravilanul localităţii ..., com. ... , jud. ... , dobândit in baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ... de către BNP A. F. G. si G. M. M., precizează ca este nefondat.

 In mod surprinzător se susţine nedobândirea dreptului de prorpietate asupra terenului susmenţionat pe motiv de neinscriere in cartea funciara, apreciindu-se contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ... ca fiind o promisiune de vânzare cumpărare. Evident ca aceste afirmaţii sunt simple speculaţii, făcute cu ignorarea unor noţiuni juridice elementare.

Contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ... îndeplineşte toate condiţiile de validitate pentru transmiterea proprietăţii de la vânzător la cumpărători, iar lipsa intabulau este o neindeplinire a publicităţii fata de terţi, categorie in care nu se incadreaza reclamanta. Legea nr.7/1996 consacra principiul opozabilităţii drepturilor inscrise in cartea funciara, inlaturând efectul constitutiv de drepturi reglementat anterior de Decretul 115/1938. De altfel, si Noul Cod civil proroga efectul constitutiv de drepturi al inscrierii in cartea funciară până la realizarea cadastrului la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriala.

In ceea ce priveşte valoarea terenului susmenţionat, in mod temeinic instanţa de fond a reţinut valoarea de 25.792 lei stabilita la pct.VII.4 din raportul de expertiza, in baza indicilor din Buletinul documentar de expertiza tehnica nr. ..., cu inlaturarea valorii de doar 4.950 lei stabilita prin răspunsul la obiectiuni, ulterior majorata la 7128 lei, prin răspunsul nr.2 la obiectiuni. Instanţa de fond a motivat inlaturarea variantei din răspunsul de rd.2 la obiectiuni întrucât aceasta varianta a actualizat cu indicele anual de inflaţie preţul de 5000 lei stabilit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat cu nr. ... si nu reprezintă valoarea de circulaţie.

Or, valoarea de 25.792 lei este cea mai apropiata de valorile de tranzacţionare a terenurilor pe piaţa imobiliara din zona, de 1,12 euro/mp (4,99 lei/mp), mai mica decât cea de 13,62 lei/mp, reflectata in grila de evaluare a imobilelor folosita de notarii publici sau in anunţurile imobiliare depuse la dosar, unde se vehiculează preturi intre 3 si 14 euro/mp.

6. Referitor la imobilul cu destinaţia de cabana, precizează ca sunt nefondate criticile apelantei.

Achiziţionarea de către pârât si soţia sa, in timpul căsătoriei a acestei cabane din lemn compusa din 3 încăperi a fost dovedita cu inscrisul sub semantura privată, scris si semnat de numitul P. N., persoana care a construit cabana din lemn, a transportat-o si montat-o in anul 2004 pentru suma de 110.000.000 ROL.

 De asemenea, achiziţionarea cabanei in timpul căsătoriei si amplasarea ei pe terenul in suprafaţa de 4500 mp din sat ... , a fost recunoscuta de reclamanta prin răspunsul la intrebarea nr.4 din interogatoriu.

Intimatul reclamant reconventional nu a invocat accesiunea ci doar includerea in masa succesorala a cotei de 1/2 parte din aceasta construcţie, evaluata la pct.VII.6 din raportul de expertiza la suma totala de 13.257 lei, necontestata de nici una dintre parti.

Precizează ca nu am solicitat ieşirea din indiviziune cu privire ia aceasta construcţie din lemn, sens in care instanţa de fond a procedat corect.

7. Se impune inlaturarea criticii privind nepartajarea cotei de 3/8 parte din cota de 1/2 din imobilul cu destinaţie de locuinţa cu două camere, bucătărie, cămara, hol, grajd cu sura, situat in sat ..., nr. ..., com. ..., jud. ..., intrucât cu privire la acest imobil a solicitat doar includerea in masa succesorala si nu partajarea.

8. Soluţia de compensare a cheltuielilor judiciare de către instanţa de fond este una temeinica si legala.

Acţiunea principala a reclamantei a fost admisa doar in parte, prin respingerea solicitării de predare a moştenirii, ca urmare a soluţionării cererii de completare dispozitiv si nu doar cererea reconventionala.

De asemenea, soluţia de compensare este una legala si prin raportare la obiectul acestui dosar de stabilire masa succesorala, ce profita ambelor parti, precum si a imprejurarii de suportare si de către intimat a costurilor cu expertiza evaluatorie.

În drept au fost invocate prevederile art.312 alin.1 VCPC.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Tribunalul constată următoarele:

I. În cadrul primului motiv de apel se critică sentinţa care formează obiectul controlului judiciar pentru nepronunţarea instanţei de fond cu privire la petitul nr. 4 al cererii de chemare în judecată, având ca obiect predarea moştenirii pe numele şi în favoarea apelantei reclamante, în cotă de ¼ parte.

În cauză sunt incidente dispoziţiile art. 282²a C.pr.civ., care dispune în sensul că „îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispoziţiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condiţiile art. 281-281²”.

Tribunalul constată însă că apelanta reclamantă R. M. a învestit judecătoria Dej cu cererea înregistrată sub nr. ... , având ca obiect completarea dispozitivului Sentinţei civile nr. ... în sensul soluţionării petitului anterior menţionat. Prin Sentinţa civilă nr. ... pronunţată în dosarul arătat instanţa de fond a admis în parte cererea formulată de către reclamanta R. M.  în sensul respingerii cererii de obligare a pârâtului C. A. la predarea sumei de 7.125 lei reprezentând cota sa de ¼ parte din depozitele bancare constituite pe numele acestuia, în cotă de ½ parte, în valoare de 15.000 lei, din depozitul bancar deschis la ... , în cuantum total de 30.000 lei, precum şi cota de ½ parte, în valoare de 13.500 lei, din depozitul bancar deschis la ... , în cuantum total de 27.000 lei.

În şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2014, la solicitarea instanţei, reprezentanta apelantei a precizat că nu a fost declarată calea de atac împotriva sentinţei civile examinate.

II. Motivul de apel prin care se critică modul de stabilire a pasivului succesoral este fondat în parte

Astfel, Tribunalul constată că prin cererea reconvenţională formulată (f. 31-33 dosar judecătorie) pârâtul reclamant reconvenţional C. A. a solicitat instanţei să constate pasivul succesoral rămas după defuncta C. S., decedată la data de 28.05.2012, respectiv suma de 12.087 lei, cheltuieli ocazionate de înmormântarea defunctei şi cheltuieli ocazionate cu pomenirea creştinească. În acest sens, reclamantul reconvenţional a depus la dosarul cauzei înscrisurile din care rezultă achitarea acestei sume (f. 50-52 dosar judecătorie). Apelanta nu a contestat suportarea acestor cheltuieli de către intimat dar a arătat că potrivit recunoaşterii acestuia de la interogator, a încasat ajutorul de înmormântare în sumă de 2.200 lei.

Tribunalul constată că susţinerile apelantei sunt în parte fondate, deoarece la întrebarea nr. 21 intimatul reclamant reconvenţional a recunoscut faptul că a încasat ajutorul de înmormântare acordat de stat la decesul soţiei sale C. S. în sumă de 2.100 lei. Faţă de împrejurarea că apelanta pârâtă reconvenţională nu a solicitat administrarea altor probe pentru determinarea cuantumului ajutorului de deces, urmează să fie avută în vedere suma anterior precizată, urmând ca pretenţiile în cuantum de 12.087 lei să fie diminuate cu suma de 2.100 lei. În aceste limite motivul de apel examinat va fi apreciat fondat.

III. Motivul de apel prin care se critică modul de stabilire a dreptului de creanţă al pârâtului reclamant reconvenţional pentru îmbunătăţirile aduse imobilului apartament din ..., str. ..., nr. ..., ap. ..., este nefondat pentru considerentele ce urmează să expuse:

Prin cererea reconvenţională formulată (f. 31-33 dosar judecătorie) reclamantul reconvenţional a solicitat constatarea unui drept de creanţă în sumă de 15.000 lei, reprezentând cota de ½ parte din valoarea îmbunătăţirilor aduse apartamentului, constând în montarea centralei termice şi a caloriferelor, a gresiei şi faianţei în baie, respectiv bucătărie, montare tâmplărie termopan, parchet în bucătărie şi o cameră, înlocuirea uşilor, închiderea balconului cu tâmplărie termopan.

Conform variantei finale a raportului de expertiză întocmit în cauză (f. 169-191, 251-259, 275-277), instanţa de fond corect a stabilit valoarea de circulaţie a apartamentului situat la adresa menţionată ca fiind de 144.880 lei iar valoarea îmbunătăţirilor de 19.208 lei, precum şi faptul că dreptul de creanţă al pârâtului reprezintă cota de ½ parte, respectiv suma de 9.604 lei. Astfel, din valoarea apartamentului a fost scăzută suma reprezentând dreptul de creanţă al pârâtului reclamant reconvenţional de 9604 lei, rezultând suma de 135.276 lei, avută în vedere la stabilirea echivalentului cotelor ce revin părţilor.

Din ansamblul probelor administrate în cauză – înscrisuri (f. 48-49), raport de expertiză (f. 175-176) care cuprinde şi devizul de lucrări cu precizarea anului efectuării lucrărilor, declaraţiile martorilor (f. 207-208), se confirmă lucrările a căror contravaloare s-a stabilit, iar susţinerile apelantei în sensul că anumite categorii de lucrări şi centrala termică ar fi fost executate anterior căsătoriei soţilor nu sunt confirmate prin probele administrate. În acest sens, este de remarcat faptul că apelanta susţine că a făcut dovada achiziţionării şi executării centralei arătate în anul 2000 cu procesul verbal de recepţie finală depus la dosarul cauzei (f. 215-219), dar omite să observe faptul că procesul verbal este semnat la rubrica beneficiar de către intimatul reclamant reconvenţional C. A. Tribunalul apreciază că apelanta nu a făcut dovada susţinerilor sale în conformitate cu prevederile art. 1169 C.civ.

În lumina celor ce preced, Tribunalul apreciază că atât lucrările executate cât şi contravaloarea dreptului de creanţă al intimatului au fost corect stabilite de către instanţa de fond, iar motivul de apel analizat este nefondat.

IV. Apelanta critică sentinţa şi pentru nesoluţionarea petitului de partaj având ca obiect două dintre autoturismele incluse în masa succesorală, respectiv: 1) autoturismul marca ... , fabricat în anul 2006, cu nr. de înmatriculare ... , în valoare de 250 euro, echivalent în lei 1.099 lei şi 2) autoturismul marca ... fabricat în anul 2011, cu nr. de înmatriculare ..., în valoare de 1.250 euro, echivalent în lei 5.495 lei.

Tribunalul constată că în privinţa celor două bunuri instanţa de fond a statuat în sensul că acestea fac parte din masa succesorală a defunctei C. S. dar niciuna dintre părţi nu a solicitat partajarea acestora.

De altfel, chiar apelanta susţine că cererea de partaj succesoral a fost formulată doar de către pârât prin cererea sa reconvenţională, prin care „acesta nu a solicitat însă şi partajarea acestor două autoturisme în sensul atribuirii în favoarea sa”.

În aceste condiţii, corect a reţinut instanţa de fond că nu a fost învestită cu un capăt de cerere prin care să se solicite partajarea bunurilor descrise. Este irelevantă împrejurarea că reclamantul reconvenţional a solicitat atribuirea acestora în cuprinsul concluziilor scrise din moment ce nu a formulat un petit în sensul arătat.

V. Motivul de apel subsecvent, vizând situaţia cotei de ½ parte din imobilul teren în suprafaţă de 3.100 mp. situat în intravilanul localităţii ..., comuna ... , tarlaua ..., parcela nr. ..., înscris în Titlul de proprietate nr. ..., proprietate extratabulară dobândit prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ..., este fondat.

Potrivit clauzelor contractului analizat (f. 282) terenul evidenţiat în titlul de proprietate arătat nu este identificat în regim de carte funciară şi în consecinţă, aşa cum rezultă de altfel chiar din cuprinsul înscrisului, nu au fost îndeplinite formalităţile de publicitate imobiliară. În aceste condiţii, se impunea includerea în masa succesorală a defunctei C. S. doar a dreptului de creanţă rezultat din înscrisul examinat şi nu a dreptului de proprietate. În aceste limite, criticile apelantei sunt fondate, sentinţa urmând să fie schimbată în parte. Criticile vizând valoarea stabilită şi neatribuirea dreptului analizat sunt nefondat, pe de o parte, raportat la constatarea în sensul că doar dreptul de creanţă poate fi inclus în masa succesorală, iar pe de altă parte, faţă de neformularea unui petit corespunzător.

VI. Apelanta critică statuările instanţei de fond cu privire la includerea în masa succesorală a cabanei edificate pe terenul în suprafaţă de 4.500 mp.

Tribunalul apreciază că sunt nefondate susţinerile apelantei, deoarece instanţa a inclus în masa succesorală doar dreptul de proprietate cu privire la construcţia cabană, faţă de probele administrate în cauză, şi în primul rând înscrisul care emană de la constructorul cabanei (f. 272 dosar judecătorie), nu şi terenul pe care este edificată cabana menţionată. Evident, în măsura în care se va dori ulterior, înscrierea în cartea funciară va fi realizată în contradictoriu cu proprietarii terenului.

VII. Motivul de apel vizând cota de 3/8 parte din cota de ½ parte din imobilul situat în sat ..., nr. ..., comuna ..., este nefondat, deoarece nici reclamanta şi nici pârâtul – reclamant reconvenţional nu au învestit instanţa de fond cu un petit de partajare în privinţa acestui imobil. În consecinţă, instanţa de fond s-a pronunţat în limitele învestirii sale.

VIII.Au acelaşi caracter nefondat şi criticile privitoare la cheltuielile de judecată. Astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a justificat cheltuieli de judecată în sumă de 13.015,74 lei, iar pârâtul cheltuieli în sumă de 12.324,74 lei, astfel încât, în temeiul art. 274, 276 şi raportat la obiectul cauzei, a dispus compensarea acestor cheltuieli, în final obligând pârâtul să mai plătească reclamantei suma de 172,75 lei. Apelanta critică generic soluţia arătând că acţiunea principală a fost admisă în întregime iar acţiunea reconvenţională doar în parte, dar nu procedează la o analiză atentă a capetelor de cerere admise din cererea reconvenţională., Tribunalul apreciază însă că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică deoarece, aşa cum a arătat chiar apelanta, doar prin cererea reconvenţională s-a solicitat partajarea masei succesorale. În altă ordine de idei, sunt fondate susţinerile intimatului în sensul că prin sentinţa de completare a dispozitivului a fost respinsă cererea din acţiunea principală având ca obiect predarea bunurilor succesorale, or, în aceste condiţii, ambele cererii sunt admise doar în parte.

Pentru considerentele expuse şi în temeiul dispoziţiilor art. 296 C.pr.civ., urmează să fie admis în parte apelul declarat de reclamanta R. M. împotriva Sentinţei civile nr. ... din 11 iunie 2014, pronunţată în dosarul nr. ... al Judecătoriei Dej, pe care o schimbă în parte după cum urmează: 1)se va constata că masa succesorală a defunctei C. S., decedată la data de 28.05.2012, cu ultimul domiciliul în ... , str. ..., nr. ... , ap. ... , jud. ..., se compune şi din cota de ½ parte din dreptul de creanţă conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ..., de B.N.P. A. F. G. şi G. M. M. cu privire la terenul în suprafaţă de 3.100 mp., situat în intravilanul localităţii ..., comuna ..., jud. ..., evidenţiat în Titlul de proprietate nr. ..., tarla 45, parcela 21; 2) va fi respins capătul de cerere având ca obiect includerea în masa succesorală a dreptului de proprietate cu privire la terenul descris; 3)se va constata existenţa unui pasiv succesoral în cuantum de 9.987 lei reprezentând cheltuielile efectuate de către pârât cu înmormântarea, parastasele ţinute şi amenajarea monumentului funerar al defunctei C. S. şi obligă pârâta la plata sumei de 2.496,75 lei, reprezentând cota de ¼ parte din aceste cheltuieli, în favoarea reclamantului; 4)se va compensa datoria de 36.836 lei a pârâtului cu cea de 2496,75 lei a reclamantei, urmând ca pârâtul să achite reclamantei o diferenţă în sumă de 34.339,25 lei.

Restul dispoziţiilor sentinţei civile atacate vor fi menţinute.

În baza prevederilor art. 276 raportat la art. 274 C.pr.civ., instanţa va dispune compensarea parţială a cheltuielile de judecată în apel şi mai obligă apelanta să plătească în favoarea intimatului suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Apelanta a solicitat obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.780,05 lei (780,05 taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar şi 2.000 lei onorariu avocaţial (f. 21-22), iar intimatul a solicitat obligarea apelantei la cheltuieli de judecată în cuantum de 2.500 lei reprezentând onorariu avocaţial (f. 23). Faţă de limitele admiterii apelului instanţa a apreciat că se impune compensarea cheltuielilor de judecată în apel, urmând ca apelanta să fie obligată să plătească intimatului suma de 1.000 lei cu acest titlu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite în parte apelul declarat de reclamanta R. M. împotriva Sentinţei civile nr. ... din 11 iunie 2014, pronunţată în dosarul nr. ... al Judecătoriei Dej, pe care o schimbă în parte după cum urmează:

Constată că masa succesorală a defunctei C. S., decedată la data de 28.05.2012, cu ultimul domiciliul în ... , str. ..., nr. ..., ap. ..., jud. ..., se compune şi din cota de ½ parte din dreptul de creanţă conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ... de B.N.P. A. F. G. şi G. M. M. cu privire la terenul în suprafaţă de 3.100 mp., situat în intravilanul localităţii Sîntioana, comuna ..., jud. ..., evidenţiat în Titlul de proprietate nr. ..., tarla ..., parcela ...

Respinge capătul de cerere având ca obiect includerea în masa succesorală a dreptului de proprietate cu privire la terenul descris.

Constată existenţa unui pasiv succesoral în cuantum de 9.987 lei reprezentând cheltuielile efectuate de către pârât cu înmormântarea, parastasele ţinute şi amenajarea monumentului funerar al defunctei C. S. şi obligă pârâta la plata sumei de 2.496,75 lei, reprezentând cota de ¼ parte din aceste cheltuieli, în favoarea reclamantului.

Compensează datoria de 36.836 lei a pârâtului cu cea de 2496,75 lei a reclamantei, urmând ca pârâtul să achite reclamantei o diferenţă în sumă de 34.339,25 lei.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.

Compensează parţial cheltuielile de judecată în apel şi mai obligă apelanta să plătească în favoarea intimatului suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Decizia este definitivă şi executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 25 Noiembrie 2014.

Preşedinte Judecător

L. E. M. O. S.

 Grefier

G. P.

G.P. 02 Decembrie 2014

Red./tehnored./E.L./G.P./10.12.2014/4 ex.

Jud. fond: I. C.-G. – Judecătoria Dej

Domenii speta

Spete similare