Fara titlu

Sentinţă civilă din 18.05.2009


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DEJ

JUDEŢUL CLUJ

SENTINŢA CIVILĂ  Nr. 727/2009

Şedinţa publică de la 18.05.2009

Instanţa formată din:

Pe rol fiind amânarea de pronunţare asupra cauzei civile formulate de petentul … şi pe intimatul DIRECTIA REGIONALA VAMALA CLUJ-BIROUL VAMAL CLUJ, având ca obiect plângere contravenţionala.

Cauza s-a judecat în fond la termenul din 11.05.2009, concluziile părţilor prezente fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea pentru termenul din data de 18.05.2009.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea contravenţională înregistrată la data de 29.10.2008 sub nr. 2426/219/2008 petentul … a solicitat, în contradictoriu cu Direcţia Regională Vamală Cluj-Biroul Vamal Cluj anularea procesului-verbal de constatarea şi sancţionare a contravenţiei seria ANV/200 nr. 77/16.10.2008.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că, prin procesul-verbal menţionat a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 100.000 lei în baza art. 168 alin 2 din Legea nr. 571/2003 şi art. 220 alin 1 lit. a din OG nr. 92/2003, reţinându-se că, la data de 16.10.2008, fiind oprit în trafic în localitatea .., la controlul efectuat asupra autoturismului marca Audi cu nr. de înmatriculare …, s-au găsit 9920 pachete de ţigări Viceroy cu timbru de Ucraina pentru care petentul nu a putut prezenta documente de provenienţă. Petentul apreciază că procesul-verbal este lovit de nulitate absolută întrucât au fost încălcate dispoziţiile imperative ale art. 16 din OG nr. 2/2001 privitoare la dreptul petentului de a face obiecţiuni, care să fie consemnate distinct în cuprinsul actului. În ceea ce priveşte menţiunea din cuprinsul procesului verbal privind lipsa obiecţiunilor, petentul învederează că aceasta menţiune nu a fost scrisă de el şi nu şi-o însuşeşte, nefiind semnată şi neexistând vreo dovadă că ar aparţine acestuia.

În contextul în care nu se va constata nulitatea absolută a procesului verbal pentru acest motiv, petentul apreciază că se impune anularea acestuia pentru neîntrunirea elementelor constitutive ale contravenţiei reţinute în sarcina sa. Astfel, petentul arată că a fost un simplu conducător al autoturismului menţionat, la solicitarea reprezentantului legal al utilizatorului, situaţie în care nu a avut cunoştinţă de existenţa ţigărilor în autoturism. Pentru aceste motive petentul invoca lipsa laturii subiective în privinţa contravenţiei constatate în sarcina sa, solicitând anularea actului. În finalul plângerii, petentul a invocat şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în speţă jurisprudenţa bazată pe art. 6 din Convenţie, care consacră prezumţia de nevinovăţie prevăzută şi de art. 23 din Constituţie, astfel încât sarcina probei revine indubitabil acuzării, inclusiv în domeniul contravenţional.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 571/2003, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 16 şi urm. din OG nr. 2/2001.

În susţinerea cererii au fost depuse procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei (Fila 4), împuternicire avocaţială (fila 5), adeverinţă de reţinere a bunurilor (fila 6). 

Intimatul Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj, a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea plângerii contravenţionale formulate şi menţinerea procesului verbal ca fiind legal şi temeinic întocmit.

În motivarea întâmpinării, s-a arătat că la data de 16.10.2008, inspectorii vamali din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj, în baza ordinului de misiune nr. 234/14.10.2008 au efectuat un control asupra vehiculelor oprite în trafic în localitatea Căşeiu, constatându-se că petentul … transporta cu autoturismul marca Audi, cu nr. de înmatriculare …, aparţinând …. un număr de 9920 de pachete de ţigări marca Viceroy pentru care nu a putut prezenta documente de provenienţă. În acest mod au fost  încălcate prevederile art. 168 alin 2 din Legea nr. 571/2003, respectiv pct. 3 din Normele Metodologice aferente acestui articol aprobate prin HG nr. 44/2004, fapta constituind contravenţia prevăzută de art. 220 alin 1 lit a din OG nr. 92/2003 conform căreia‚”constituie  contravenţie deţinerea de produse accizabile în afara regimului suspensiv, care nu au fost introduse în sistemul de accizare conform titlului VII din C.fiscal”.

În ceea ce priveşte amenda de 100.000 lei aplicată petentului, intimatul învederează că a fost corect individualizată în limitele prevăzute de art. 220 alin 2 din codul de procedură fiscală, având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, raportat la numărul foarte mare de pachete de ţigări pentru care nu s-a plătit acciza, o sancţiune pecuniară fiind absolut necesară pentru corectarea atitudinii făptuitorului.  S-au aplicat prevederile art. 220 alin 2 din OG nr. 92/2003 privind confiscarea produselor, acestea fiind confiscate conform adeverinţei de reţinere a bunurilor nr. 25/16.10.2008.

În ceea ce priveşte încălcarea art. 16 din OG nr. 2/2001 prin neaducerea la cunoştinţa petentului a dreptului de a face obiecţiuni, intimatul învederează că sunt prevăzute în mod expres de art. 17 din ordonanţă cazurile de nulitate absolută a procesului-verbal contravenţional, motivul invocat de petent nefiind inclus printre acestea. Încălcarea art. 16 din OG nr. 2/2001 este sancţionată prin nulitatea relativă, condiţionată de dovedirea unei vătămări, în acest sens fiind şi decizia nr. XXII/19.03.2007 pronunţată în recursul în interesul legii.

Referitor la aplicarea prezumţiei de nevinovăţie şi răsturnarea sarcinii probei în sarcina agentului constatator, prin Decizia nr. 183/08.05.2003 Curtea Constituţională s-a pronunţat în sensul că dispoziţiile OG nr. 2/2001 sunt constituţionale şi în deplin acord cu art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor cetăţeneşti, deoarece permite persoanei interesate să se adreseze justiţiei şi să îi fie respectate garanţiile procesuale, iar în ceea ce priveşte sarcina probei, din procedura de soluţionare a plângerii contravenţionale nu rezultă răsturnarea sarcinii probei, ceea ce ar fi contrar intereselor contravenientului, ci mai degrabă exercitarea dreptului să la apărare.

În temeiul art. 167 c.proc.civ., instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, în cadrul căreia au fost mai fost depuse de către petent biletul de trimitere nr. 2145/27.XI.2008 (fila 28) şi de către intimat Nota explicativă f.n. din 16.10.2008 (filele 23-24) , adresa nr. 1135/17.12.2008  emisă  de IPJ Mureş (fila 41) şi proba cu martori, pentru intimat martorul … (fila 40) şi pentru petent martorii . 

Analizând probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria ANV/200 nr. 77/16.10.2008 întocmit de către inspectorii vamali din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj, petentul … a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 100.000 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută de art. 220 alin 1 lit a şi sancţionată de alin 2 din OG nr. 92/2003, modif.şi republ.

S-a reţinut în cuprinsul procesului-verbal că, la data de 16.10.2008, inspectorii vamali din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj, în baza ordinului de misiune nr. 234/14.10.2008 l-au oprit în trafic, în localitatea Căşeiu, autoturismul marca Audi, cu nr. de înmatriculare  aparţinând , condus de petentul …, descoperindu-se în urma controlului efectuat asupra autoturismului un număr de 9920 de pachete de ţigări marca Viceroy, cu timbru de Ucraina, pentru care nu a putut prezenta documente de provenienţă. S-a reţinut că au fost încălcate prevederile art. 168 alin 2 din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal.

În temeiul dispoziţiilor art. 220 alin 2 lit a din OG nr. 92/2003 s-a dispus măsura confiscării celor 9710 de pachete de ţigări marca Viceroy roşu, cu timbru de Ucraina şi 210 marca Viceroy albastru cu timbru de Ucraina  conform adeverinţei de reţinere a bunurilor nr. 25/16.10.2008 (fila 6). 

Procesul verbal contestat a fost încheiat în prezenţa petentului, cuprinzând şi datele personale şi semnătura acestuia, împotriva procesului verbal de contravenţie formulându-se, în termenul legal prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001 prezenta plângere.

O dată cu întocmirea procesului verbal s-a încheiat şi nota explicativă nr. FN/11.05.2008, conţinând răspunsurile petentului la întrebările inspectorilor vamali, scrise şi semnate de către acesta.

Analizând legalitatea procesului verbal de contravenţie atacat prin prisma motivului de nelegalitate invocat de către petent, instanţa reţine că potrivit art. 16 alin 7 din OG nr. 2/2001 agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţa petentului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare, sancţiunea încălcării acestei obligaţii fiind nulitatea relativă condiţionată de dovedirea unei vătămări. În speţă, petentul a arătat că menţiunea din cuprinsul procesului-verbal privitoare la faptul că nu are obiecţiuni nu îi aparţine, fiind scrisă de către agentul constatator şi nu este însuşită de acesta prin semnătură. Instanţa constată că, de lege lata, nu este prevăzută posibilitatea contravenientului de a înscrie personal obiecţiunile sale în cuprinsul actului, acestea fiind consemnate de agentul constatator la solicitarea petentului, care îşi asumă conţinutul actului, inclusiv menţiunile de la rubrica corespunzătoare obiecţiunilor. În speţă, în contextul în care petentul a semnat procesul-verbal în care se menţionează că nu are de făcut obiecţiuni operează prezumţia că agentul constatator i-a adus la cunoştinţă dreptul de a face obiecţiuni, în caz contrar petentul trebuind să refuze semnarea unui proces verbal care conţine menţiuni neadevărate. Pe de altă parte, având în vederea raţiunea instituirii acestei norme, respectiv asigurarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional, instanţa observă că petentului i s-a oferit posibilitatea de a-şi exercita efectiv acest drept, pe calea răspunsurilor date în nota explicativă întocmită la momentul constatării contravenţiei – însuşită de acesta prin semnătură - astfel încât, nu se poate reţine vreo vătămare a dreptului său la apărare.

Constatând că motivul de nulitate invocat de petent este neîntemeiat şi nu există  cazuri de nulitate absolută care ar putea fi invocate de instanţă din oficiu, instanţa apreciază că procesul-verbal contestat este legal întocmit, urmând a fi analizat sub aspectul netemeiniciei.

Sub acest aspect, instanţa observă că petentul a invocat în apărare sa lipsa laturii subiective în ceea ce priveşte contravenţia reţinută în sarcina sa, arătând că nu a ştiut de existenţa pachetelor de ţigări în autoturismul condus de acesta. Astfel, petentul a arătat în cuprinsul plângerii faptul că a condus autoturismul menţionat la solicitarea reprezentantului utilizatorului, precizând ulterior, prin apărătorul ales, că de fapt şi-a transportat cu acest autoturism soţia însărcinată la spital, la Cluj, depunând în acest sens un bilet de trimitere emis de medicul curant şi solicitând audierea colegilor săi în calitate de martori, respectiv . 

Analizând apărările petentului în raport de probele administrate la dosar, instanţa constată că acestea sunt contradictorii, incoerente şi nefundamentate din punct de vedere probator. Astfel, din răspunsurile petentului consemnate în nota explicativă (fila 23) întocmită la data constatării contravenţiei, instanţa reţine că petentul a relatat inspectorilor vamali faptul că transporta pachetele de ţigări provenind din Ucraina, la solicitarea unui pe cetăţean ucrainian care i-a încredinţat pachetele de ţigări o dată cu autoturismul în care erau încărcate, urmând ca marfa să fie transportată la Sibiu şi predată unei persoane, care urma să-l contacteze. Ulterior, petentul a revenit, arătând că şi-a transportat soţia însărcinată la spital, susţinere nefondată în contextul în care biletul  de trimitere emis de medicul curant datează din data de 27.11.2008, iar contravenţia a fost constatată la data de 16.10.2008. Pe de altă parte, martorul …, care a participat în calitate de agent de pază la controlul efectuat asupra autoturismului condus de petent, a relatat că petentul nu era însoţit de alte persoane, mai  mult, nici nu ar fi fost posibil ca în maşină să mai încapă şi alte persoane, autoturismul fiind încărcat cu pachete de ţigări, atât în portbagaj, cât şi în spate şi în dreapta şoferului. De altfel, deşi a solicitat audierea martorilor …, pentru a dovedi aspectele de fapt învederate - probă încuviinţată de instanţă – petentul nu a depus diligenţe în vederea prezentării martorilor în faţa instanţei - deşi s-a obligat în acest sens – dincolo de măsurile dispuse de instanţă pentru citarea şi aducerea acestor martori, din procesele verbale de executare a mandatelor de aducere rezultând martora … nu locuieşte la adresa indicată, iar martorul .. refuză să se prezinte în faţa instanţei.

Cât priveşte apărarea petentului în sensul în care nu a ştiut de existenţa pachetelor de ţigări, instanţa apreciază că este de netăgăduit faptul că petentul a ştiut de existenţa pachetelor de ţigări, dovadă şi răspunsurile acestuia din nota explicativă întocmită cu ocazia constatării faptei – şi al cărei conţinut a fost însuşit de petent prin semnătură – şi declaraţiile martorului ….

În drept, instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor art. 168 alin 2 din C.fiscal „este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost plătită” şi potrivit pct 3 din normelor metodologice de aplicare „în afara antrepozitului fiscal pot fi detinute numai produsele accizabile pentru care acciza a fost platita, iar prin circuitul economic, se poate face dovada că provin de la un antrepozitar autorizat, de la un operator înregistrat, de la un operator neînregistrat sau de la un importator”.

De asemenea, instanţa reţine că potrivit art. 197 alin 2 şi 3 c.fiscal raportat la pct 18 ind 5 din normele metodologice de aplicare ale codului fiscal “se considera achiziţii pentru uz propriu produsele cumparate şi transportate de persoane fizice pana în urmatoarele limite cantitative: (…) pct. 2) tigari (cu o greutate maxima de 3 grame/bucata) - 400 bucati (alin 2), “produsele achizitionate si transportate în cantităţi superioare limitelor stabilite la alin. (2) se considera, daca nu se dovedeste contrariul, a fi achizitionate in scopuri comerciale, si pentru acestea se vor respecta prevederile <LLNK 12003 571 10 202 192 33>art. 192^4 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal” (alin 3) .

Astfel cum rezultă din adeverinţa de reţinere a bunurilor nr. 25/16.10.2008 (fila 6), asupra petentului au fost găsite 9920 de pachete de ţigări marca Viceroy, cu timbru de Ucraina, pentru care nu a putut prezenta documente de provenienţă, cantitatea de marfă confiscată depăşind limitele unor nevoi proprii, normale. În acest context şi raportat la dispoziţiile legale invocate operează prezumţia că pachetele de ţigări erau deţinute în scopuri comerciale, iar petentul asupra căruia s-au găsit produsele avea calitatea de comerciant de fapt, fiindu-i aplicabile în speţă, dispoziţiile art. 220 alin 1 şi art. 221 din c.proc.fiscală, inclusiv dispoziţiile privind sancţionarea deţinerii unor produse accizabile pentru care acciza nu a fost plătită.

Faţă de răspunsul dat în cuprinsul notei explicative cu privire la  documentele care însoţeau marfa transportată, rezultă că petentul nu a deţinut acte de provenienţă a mărfurilor transportate şi nici nu a prezentat ulterior, orice alt document justificativ al provenienţei sau plăţii accizelor.

În acest context, instanţa constată că în mod întemeiat s-a reţinut în sarcina petentului săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 220 alin 1 lit a din OG nr.92/2003 privind codul de procedură fiscală, procesul-verbal fiind temeinic întocmit sub acest aspect. 

Cât priveşte invocarea de către petent a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor omului în sensul respectării prezumţiei de nevinovăţie a persoanei sancţionate contravenţional, prezumţie garantată de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale drepturilor omului şi în materie contravenţională şi care, în plan procedural se concretizează prin răsturnarea sarcinii probei, în speţă, agentul constatator fiind nevoit să probeze fapta reţinută în sarcina contravenientului, instanţa reţine că jurisprudenţa Curţii nu interzice, în principiu prezumţiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale statelor semnatare ale Convenţiei, cu singura condiţie ca aceste prezumţii să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei şi a sancţiunii. În procedura contravenţională prevăzută de OG nr. 2/2001 procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se bucură de o prezumţie relativă de veridicitate, sub aspectul situaţiei de fapt şi încadrării juridice reţinute de agentul constatator, contestatorul având posibilitatea de a înlătura această prezumţie prin administrarea unor probe certe si concludente, în conformitate cu dispoziţiile art. 1169 c.civ., probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului investit cu soluţionarea cauzei.

În speţă petentul a învederat împrejurări de fapt în strânsă legătura cu contravenţia reţinută în sarcina sa, susţinerile sale fiind contrazise însă de probele administrate în cauză sau nefiind fundamentate, ca urmare a lipsei de diligenţă a petentului în administrarea probelor încuviinţate, dincolo de posibilităţile procedurale ale instanţei în materia administrării acestora. Pe de altă parte, intimatul a produs, în sprijinul prezumţiei de legalitate şi temeinicie a procesului-verbal, probe care au condus la stabilirea caracterului întemeiat la sancţionării petentului, depunând în acest sens nota explicativă dată de petent şi asumată de acesta prin semnătură şi solicitând audierea martorului ocular ….

În ceea ce priveşte sancţiunea contravenţională aplicată, instanţa constată că petentului i s-a aplicat sancţiunea amenzii în cuantum de 100.000 de lei – egală cu maximul special al amenzii -  intimatul precizând că la stabilirea cuantumului pedepsei s-au avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, concretizat prin numărul foarte mare de pachete de ţigări deţinute de petent, precum şi atitudinea recalcitrantă a acestuia. Faţă de dispoziţiile art. 5 alin 5 din O.G. nr.2/2001 potrivit cărora sancţiunea aplicată trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, care se apreciază în concret funcţie de criteriile prevăzute de art.  21 alin 3, instanţa constată că sancţiunea aplicată este disproporţionată în raport de fapt săvârşită. Astfel, instanţa constată că, în ceea ce îl priveşte pe petent nu s-a făcut dovada unor antecedente „contravenţionale”, prin încălcarea repetată a relaţiilor sociale ocrotite de actul normativ incriminator, care să justifice, eventual, agravarea sancţiunii, până la limită maximă a pedepsei, iar atitudinea recalcitrantă a petentului la momentul constatării contravenţiei constituie o circumstanţă subiectivă care nu influenţează gravitatea faptei şi, implicit sancţiunea aplicabilă.

În acest context, instanţa apreciază că nu există criterii suficiente pentru a menţine sancţiunea în cuantumul aplicat, motiv pentru care, pentru motivele mai sus arătate, va reduce cuantumul acesteia la nivelul minimul special al amenzii, respectiv 20.000 de lei.

Faţă de cele expuse mai sus, instanţa va admite în parte plângerea contravenţională formulată şi va modifica procesul-verbal în sensul reducerii cuantumului amnezii aplicate petentului de la 100.000 de lei la 20.000 de lei, menţinând celelalte dispoziţii ale procesului-verbal contestat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN  NUMELE  LEGII

D I S P U N E:

Admite în parte plângerea contravenţională formulată de petentul .., cu domiciliul în loc. .. şi cu domiciliul procesual ales la .., cu sediul în ..impotriva intimatului Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Traian Vuia, nr.157, jud. Cluj,

Reduce cuantumul amenzii aplicate prin procesul-verbal de contravenţie nr. 77/16.10.2008 de la 100.000 lei la 20.000 lei.

Menţine celelalte dispoziţii ale procesului-verbal contestat.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 18.05.2009.

6