Fond funciar

Dosar nr. xxx/217/2013  Fond funciar

Cod operator date:3029

R O M A N I A

JUDECĂTORIA DARABANI JUDEŢUL BOTOŞANI

Sentinţa civilă nr.xxx

Şedinţa publică din:

COMPLET SPECIALIZAT-PROCESE FUNCIARE

Preşedinte –

Grefier –

La ordine pronunţarea acţiunii civile având ca având ca obiect „Fond funciar”, formulată de petenta C.V., din ............, jud.Botoşani, în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală a Comunei Păltiniş şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Botoşani şi D.Ş., domiciliat în ................., judeţul Botoşani.

Susţinerile părţilor în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 12.11.2013, acestea fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă când, din lipsă de timp pentru a delibera, dar şi pentru a-i da posibilitatea petentei să-şi formuleze propriile concluzii,  s-a amânat pronunţarea pentru astăzi 18 noiembrie 2013.

I N S T A N Ţ A

 Asupra acţiunii civile de faţă;

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr.xxx/217/2013 din xx.xx.xxxx, petenta C.V. a chemat în judecată pârâtele Comisia Locală de aplicare a Legilor fondului funciar Păltiniş, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Botoşani şi D.Ş. pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate nulitatea absolută parţială a Titlului de proprietate nr. 84178/15.05.2001, emis pe numele D.Ş., în sensul de a se exclude din acest titlu, suprafaţa de 2701 m.p. din p.c. 1447/1, situată în intravilanul satului Griviţa, com. Păltiniş, din totalul de 1,98 ha teren înscris în acest titlu; să i se elibereze titlu de proprietate pentru suprafaţa de  27 de ari, din p.c.1447/2 iar, în subsidiar, a solicitat obligarea comisiilor să revoce acest titlu, pentru terenul în suprafaţă de 27 ari, situat în p.c.1447/2, în temeiul art. 27 alin.2 ind.2 din Legea nr.18/1991 şi solicitând totodată obligarea pârâţilor  la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare arată reclamanta că, în calitate de moştenitoare a lui C.P., i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 27 de ari, situată pe raza com. Păltiniş, jud.Botoşani, teren solicitat de autoarea sa, prin cererea de reconstituire depusă în anul 1991.

Mai arată reclamanta că, acest teren i-a fost dat ca zestre de mama sa în anul 1959 şi că pe acest teren mama sa a avut edificată o casă care în prezent nu mai există. În timpul C.A.P.-ului acest tern a fost dat drept lot în folosinţă numitului D.Ş. care moşteneşte  o casă ce se învecinează cu terenul în litigiu, motiv pentru care pârâtul şi-a însuşit şi acest teren.

În termenul legal stabilit de instanţă, în cursul procedurii premergătoare, pârâtul D.Ş. a formulat o  întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii şi a ataşat la această întâmpinare o serie de înscrisuri(f.25-62).

Comisiile intimate nu au formulat întâmpinare în cauză.

Din oficiu, instanţa invocă excepţia autorităţii de lucru judecat şi dispune ataşarea la prezentul dosar a dosarelor în care părţile s-au mai judecat la această instanţă.

Analizând actele şi lucrările dosarului:

În temeiul art. 248 C.pr.civ. instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Analizând excepţia autorităţii de lucru judecat, în lumina dispoziţiilor legale si a actelor dosarului, instanţa retine următoarele:

Autoritatea lucrului judecat este un principiu ce guvernează activitatea de înfăptuire a justiţiei şi în virtutea căruia un litigiu, soluţionat printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu mai poate forma obiectul unui nou proces având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi. Autoritatea de lucru judecat nu se identifică cu forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti şi esenţial este să nu se ajungă la două hotărâri contradictorii.

Autoritate de lucru judecat, principiu de interes general potrivit căruia ceea ce s-a hotărât printr-un act de jurisdicţie, bine sau rău, se consideră că exprimă adevărul şi judecata nu mai poate fi reluată. Autoritatea lucrului judecat pune capăt, irevocabil, oricărui litigiu în care părţile au uzat de toate căile de atac deschise şi puse la dispoziţia lor de către lege. Principiul autorităţii lucrului judecat este diriguitor, deopotrivă, pentru părţile litigante şi judecătorii care au decis prin hotărârea lor, în mod definitiv, asupra unui litigiu. Din punct de vedere procesual, autoritatea lucrului judecat îndeplineşte două funcţii: una de excepţie şi alta de prezumţie.

 Excepţia autorităţii de lucru judecat are la bază regula că o acţiune nu poate fi judecată decât o singură dată: non bis in idem. Excepţia autorităţii de lucru judecat impune condiţia identităţii de acţiuni care, potrivit legii, reclamă acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi. Excepţia interzicând judecata repetată a aceleiaşi pricini, efectul ei fiind peremptoriu, îndeplineşte funcţia extinctivă a autorităţii lucrului judecat.

 Prezumţia autorităţii de lucru judecat are la bază regula că o constatare (nu neapărat în sens de soluţie privind raporturile litigioase dintre părţi) făcută printr-o hotărâre definitivă nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre: res iudicata pro veritate habetur. Spre deosebire de excepţie, prezumţia autoritatea lucrului judecat reclamă diversitate de acţiuni şi identitate de chestiuni.

Pe cale de consecinţă, este excepţie de lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecata are acelaşi obiect, este întemeiata pe aceeaşi cauza si este între aceleaşi părţi, făcuta de ele si în contra lor în aceeaşi calitate.

Aşadar, conform dreptului intern pentru a putea fi reţinuta aceasta excepţie, trebuie întrunite cumulativ 3 condiţii esenţiale: identitate de obiect, identitate de cauza si identitate de părţi între cele doua acţiuni. În plus, una din cele două acţiuni trebuie să fi fost soluţionată anterior cel puţin în mod definitiv printr-o hotărâre judecătorească.

În acelaşi timp însă, instanţa reţine că potrivit art. 20 din Constituţia României, legislaţia naţională trebuie interpretată în concordanţă cu tratatele privind drepturile omului la care România este parte, iar, în situaţia existentei unor neconcordante, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

Or, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a statuat si in cauza SC Pilot Service C României din iunie 2008 că obligaţia de a executa o hotărâre nu se limitează la dispozitiv, învederând că articolul 6 § 1 din Convenţie nu face nici o distincţie între hotărârile prin care se admite acţiunea şi cele prin care se respinge acţiunea şi că indiferent de rezultat, hotărârea trebuie să fie respectată şi aplicată şi a reamintit că în cauza Zazanis şi alţii c. Greciei a statuat că obligaţia de a executa o hotărâre nu se limitează la dispozitivul acesteia, iar autorităţile nu pot împiedica şi cu atât mai mult nu pot repune în discuţie fondul problemei soluţionate prin hotărârea judecătorească.

De asemenea, în cauza Amuraritei c. României din septembrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit că dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 trebuie interpretat prin prisma principiului preeminentei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor semnatare ale Convenţiei, principiu enunţat în preambulul Convenţiei.

Unul dintre elementele fundamentale ale principiului preeminentei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care presupune, printre altele, ca soluţiile definitive date de instanţele judecătoreşti să nu mai poată fi contestate (Brumarescu c. României, § 61).

Pentru respectarea acestui principiu, statele trebuie sa depună diligente pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe şi să interzică redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeaşi problemă.

În aceste condiţii, faţă de dispoziţiile art. 6 din CEDO aplicabile şi în prezenta cauză în baza art. 20 din Constituţie, instanţa nu va avea în vedere susţinerile petentei conform cărora nu ar exista identitate de părţi, obiect şi cauză si va admite excepţia autorităţii de lucru judecat a cererii.

În dosarul nr. xxxx/xxx/xxxx al Judecătoriei Dorohoi, obiectul acţiunii  l-a constituit constatarea nulităţii absolute a T.P.nr. 84178 din 15.05.2001, emis pe numele D.Ş., în sensul radierii din acest titlu a suprafeţei de 0,27 ha teren grădină, teren pe care petenta îl moşteneşte de la mama sa, dosar ce a fost soluţionat prin pronunţarea sentinţei civile nr.816  din 08.05.2009, prin care a fost respinsă ca nefondată acţiunea civilă a petentei ca neîntemeiată. Sentinţa a rămas irevocabilă, prin respingerea recursului declarat de C.V., în Decizia nr 1117/R a Tribunalului Botoşani, pronunţată in dosar 4060/222/2008.

Din analiza acestei sentinţe civile se remarcă faptul că, pentru pronunţarea acestei hotărâri, a fost analizată de către instanţa de fond, întreaga documentaţie ce a stat la baza eliberării Titlului de proprietate nr.84718/15.05.2001.

Cu privire la părţi, instanţa constată  că  există  identitate întrucât, potrivit prevederilor Codului civil, noţiunea de părţi, nu vizează denumirea acestora, calitatea procesuală sau prezenţa fizică, ci vizează exclusiv poziţia juridică. În acest sens, autoritatea de lucru judecat poate fi invocată chiar dacă reclamantul care a pierdut procesul introduce o nouă acţiune prin care cheamă în judecata alături de fostul pârât, un al doilea pârât (fostul Tribunal Suprem, col.civ, decizie 1160/1960, Culegere Decizii).

In ceea ce priveşte cea de a doua condiţie a autorităţii de lucru judecat referitoare la identitatea obiectului pretenţiei noi, aceasta este îndeplinita, întrucât atât în dosarul nr.4060/222/2008, cât şi în prezenta cauza obiectul cererii 1-a constituit analiza reconstituirii dreptului de proprietate a petentei asupra suprafeţei de 0.27 ha teren grădină, concluzia instanţei fiind că acesteia nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra acestei suprafeţe întrucât mama acesteia ar fi vândut terenul în litigiu numitului I.C., astfel că titlul de proprietate al intimatului  a fost emis în mod legal.

Referitor la cea de a treia condiţie, pretenţia să fie întemeiată pe aceeaşi cauză, instanţa a reţinut că prin acest element se înţelege fundamentul pretenţiei afirmate.

Cauza pretenţiei nu este dată nici de textul legal invocat, nici de mijloacele de dovada ale situaţiei de fapt, ci reprezintă situaţia de fapt calificată juridic,ori, prin prezenta cauză se urmăreşte reluarea unei probleme ce a fost soluţionată irevocabil prin decizia Tribunalului Botoşani, prin care a fost respins recursul formulat de reclamanta C.V., în Decizia 1117/R din 08.12.2009, irevocabilă.

Pentru motivele expuse mai sus,  instanţa va admite excepţia autorităţii lucrului judecat, urmând a respinge, ca nefondată, acţiunea petentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

 IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite excepţia autorităţii de lucru judecat, a sentinţei civile nr.xxx  din xx.xx.xxxx, prin care a fost respinsă ca nefondată acţiunea civilă a petentei ca neîntemeiată rămasă irevocabilă, prin respingerea recursului declarat de C.V., în Decizia nr. 1117/R a Tribunalului Botoşani.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea având ca obiect „constatare nulitate absolută titlu de proprietate”, formulată de petenta C.V, din ......... jud.Botoşani, în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală a Comunei Păltiniş şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura judeţului Botoşani şi D.Ş., domiciliat în .........., judeţul Botoşani.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

 Pronunţată în şedinţă publică la data de xx.xx.xxxx.

PRESEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare