Dreptul familiei. Partaj bunuri comune. Cota procentuala majoritara.

DREPTUL FAMILIEI. PARTAJ BUNURI COMUNE. COTĂ PROCENTUALĂ MAJORITARĂ

Pe rol se află soluţionarea acţiunii civile formulată de reclamantul D. S. în contradictoriu cu pârâta D. M., având ca obiect partaj bunuri comune  .

 Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din - ale cărei susţineri au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta , când instanţa pentru ca pârâta să depună la dosarul cauzei concluzii scrise a amânat pronunţarea astăzi, - ,când în urma deliberării avute a pronunţat următoarea soluţie ;

I  N  S  T  A  N  T  A

Asupra acţiunii civile de faţă ;

Prin cererea introdusă la această instanţă la data de  _____ şi înregistrată sub nr. xxx/202/xxxx , reclamantul D. S., domiciliat în Călăraşi, jud. Călăraşi a chemat în judecată pe pârâta D. M., domiciliată în Călăraşi, jud. Călăraşi solicitînd ca prin hotărîrea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună partajarea  bunurilor comune  în cote de 1/2 pentru fiecare,  dobândite în timpul căsătoriei  şi să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată .

În motivarea cererii sale reclamantul a arătat că a fost căsătorit cu pârâta, iar prin SC nr. ______ pronunţată de Judecătoria Călăraşi , rămasă definitivă s-a dispus desfacerea căsătoriei .

A mai menţionat că în timpul căsătoriei  au dobândit prin contribuţie egală şi efort comun  următoarele  : un imobil situat în Călăraşi, la care au adus ca îmbunătăţiri , o cameră şi o bucătărie  din BCA  , acoperită cu tablă galvanizată,  o combină frigorifică, un şifonier, fotoliu ,  şifonier, pat, masă TV , televizor color, 2 scaune , covor persan  , t.v. plasmă color , canapea, două fotolii, vitrină , covor persan, masa, patru scaune,  frigider , covor ,  maşină de spălat  automată şi un autoturism Dacia 1300 .

A solicitat a se constata că bunurile  au fost dobândite  în cote egale , urmând a se partaja în două loturi , care să conţină atât bunuri mobile , cât şi imobile , casa fiind comod partajabilă în natură.

În drept a invocat prev. art. 36 C fam, art. 673 şi urm  C.p.c .

În dovedirea cererii sale a înţeles să se folosească de proba cu interogatoriul pârâtei , martori, expertize şi acte, depunând în acest sens la dosarul cauzei următoarele : copie carte de identitate , sentinţa civilă de divorţ, un act de schimb .

Cererea a fost parţial timbrată.

În termen legal, pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare - cerere reconvenţională ,prin care a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa în contradictoriu cu reclamantul  să se partajeze bunurile comune  , urmând a se reţine  la dobândirea acestora  o contribuţie  de  90 % în favoarea sa şi a se constata ,  că la imobilul casă de locuit a edificat  prin contribuţia sa exclusivă , după divorţ , o serie de  îmbunătăţiri  ce urmează a fi excluse  din masa partajabilă .

În motivarea cererii sale, pârâta a arătat că după despărţirea în fapt şi după desfacerea căsătoriei sale cu reclamantul ,ea a adus o serie de îmbunătăţiri la imobilul casă de locuit , respectiv : edificat gard stradal, tencuit şi stropit exteriorul casei, montat geamuri şi uşi tip termopan , refăcut  interiorul cu rigips, montat gresia , faianţă şi parchet, turnat trotuare şi beton în curte , montat centrală termică şi calorifere ,aparat  de aer condiţionat ,  racordat imobilul la reţeaua de gaze şi de canalizare, montat jgheaburi la casă , refăcut 3 pereţi interiori din BCA, edificat un alt corp de casă, format din 2 camere, amenajat baia şi montat boiler, refăcut instalaţia electrică şi uşile interioare, întocmit cartea funciară a imobilului.  A  solicitat  ca aceste îmbunătăţiri  să fie excluse din masa partajabile , întrucât au fost făcute cu contribuţia sa exclusivă de 100 % .

 A mai arătat că la data despărţirii în fapt a existat un acord încheiat, în care au convenit ca  ea să nu solicite pensie de întreţinere pentru minori ,iar el  să nu solicite  partajarea bunurilor . A mai precizat cu privire la dobândirea imobilului  casă de locuit, că acesta a fost achiziţionat, printr-un  contract de schimb cu un apartament, la achiziţionarea căruia a  avut o contribuţie de 90 % ,  banii provenind din dividendele pe care le-a realizat  de la  SC E. G. SRL , de unde a ridicat suma de 150.000 lei, conform procesului verbal încheiat, unde era asociată . A mai menţionat că veniturile  pe care  le realiza sunt mult mai mari  decât cele pe care le –a realizat pârâtul, care, o bună perioadă de timp nu a lucrat  decât ocazional,iar în plus, era şi o fire cheltuitoare, vânzând chiar lucruri din casă pentru a-şi procura alcool  . A mai adăugat că  tot ea era cea care se ocupa de creşterea copiilor şi de gospodărie, iar din banii primiţi  după ieşirea din societate ,precum şi din dividendele  încasate au achiziţionat şi bunurile mobile  , astfel că  şi la dobândirea acestora , ca şi la îmbunătăţirile  realizate la imobil  pe perioada căsătoriei cu reclamantul, are tot o contribuţie majoritară , de 90 %.

În plus, a mai arătat că în perioada anului 1998,când acesta nu avea serviciu, ea a fost cea care a realizat venituri ,mergând în Turcia  şi comercializând marfă, aşa cum rezultă din copia paşaportului său .

Cu privire la partajarea imobilului  arată că nu este de acord cu partajarea în natură,solicitând a-i fi ei atribuit, faţă de contribuţia mai mare pe care o are  .

Referitor la bunurile mobile arată că, combina frigorifică a fost cumpărată  cadou pentru fiica lor, că există doar un şifonier, iar maşina de spălat şi  autoturismul nu sunt proprietatea lor, ci a SC B.M SRL . În ceea ce priveşte celelalte bunuri mobile indicate în acţiune,precizează că  ele fie nu au existat niciodată, fie  au fost aruncate fiind deteriorate . 

În dovedirea susţinerilor sale  a înţeles  să se folosească de proba cu interogatoriul reclamantului , martori , expertize şi înscrisuri , depunând în acest sens la dosarul cauzei  următoarele : copie paşaport, dispoziţii de plată a dividendelor,  facturi  prin care au fost  achiziţionate autoturismul şi maşina de spălat  , un proces verbal încheiat la data de _______, statutul societăţii SC E. G. SRL, SC nr. ____ a Judecătoriei Călăraşi , un act adiţional, SC __ a Judecătoriei Călăraşi, copia acţiunii de divorţ, contractul de vânzare cumpărare al apartamentului ,  actul de schimb şi un plan  de situaţie al imobilului casă de locuit, adeverinţă de venit , fişa fiscală , fişa sintetică totală, certificat de urbanism  .

În drept art. 115 şi urm. C.p. c .

Cererea a fost parţial timbrată .

La data de  ________ , reclamantul formulat o întâmpinare la cererea reconvenţională  a pârâtei,  arătând că se opune a se reţine în favoarea acesteia, la dobândirea bunurilor comune, o contribuţie de 90 % , întrucât au avut o contribuţie egală la dobândirea acestora .

În ceea ce priveşte îmbunătăţirile pe care pârâta  precizează că le-a adus  la imobil , după desfacerea căsătoriei , învederează că  nu a solicitat  aducerea lor la masa partajabilă ,ele urmând a fi evaluate separat  în raportul de  expertiză, singurele îmbunătăţiri solicitate de el, fiind o cameră din BCA şi o bucătărie  acoperită cu tablă galvanizată .

 În şedinţa camerei de consiliu din data de _______, respectiv _______ instanţa ,în baza art. 8 rap. la art.6 şi la art. 9  din OUG nr. 51 /2008  a admis cererile formulate de reclamant şi  l-a scutit de plata taxei de timbru şi a timbrului judiciar în cuantum de  3213 lei şi de 15 lei , respectiv a diferenţei de taxă de timbru în valoare de 305 lei , aferente acţiunii formulate .

În şedinţa camerei de consiliu din data de ______, respectiv _______ instanţa ,în baza art. 8 rap. la art.6 şi la art. 9  din OUG nr. 51 /2008  a admis cererile formulate de pârâtă şi  a scutit-o de plata taxei de timbru şi a timbrului judiciar în cuantum de  2325 lei şi de 3 lei , respectiv a diferenţei de taxă de timbru în valoare de 2931 lei , aferente acţiunii formulate  . 

 La termenul din data de ______ , reclamantul a precizat  că înţelege să renunţe la partajarea autoturismului, faţă de faptul că acesta a fost achiziţionat pe numele societăţii .

Interogat ,în aceeaşi şedinţă publică, pe cererea reconvenţională, arată că nu recunoaşte ca îmbunătăţiri aduse imobilului , în exclusivitate de pârâtă, după despărţire , următoarele : montat gresia ,faianţa şi parchetul, turnat trotuare şi beton în toată curtea, canalizarea, jgheaburile , refăcut 3 pereţi din BCA, alimentarea cu apă , amenajarea băii ,boilerul  şi uşile interioare , precizând că acestea au fost  efectuate în timpul căsătoriei .

La termenul din data de _____ , reclamantul a precizat  că înţelege să renunţe la partajarea unui fotoliu şi a unui pat din prima cameră, a covorului persan ,din camera a doua,  a masei , a scaunelor şi a frigiderul Arctic, din a treia cameră, a 2 scaune tapiţate ,1 tv color şi a maşinii de spălat Zanussi .

Din raportul de expertiză mobiliară a reieşit că valoarea actuală de circulaţie a bunurilor  mobile dobândite de părţi , în timpul căsătoriei este de 3250,3 lei .

Din raportul de expertiză imobiliară a reieşit că valoarea actuală de circulaţie a  imobilului este de 15745 lei , că valoarea actuală de circulaţie a  extinderii casei de locuit  este de 23991 lei,iar că valoarea actuală de circulaţie  a îmbunătăţirilor  realizate la  imobil  de pârâtă este de 37.838 lei .

În şedinţa publică din data de ______ pârâta a invederat că renunţă  la c/val. îmbunătăţirilor  constând în amenajarea băii şi a  boilerului .

La termenul din data de ______ instanţa a procedat la interogarea  scrisă a reclamantului ale cărui răspunsuri au fost consemnate  în scris aflate la dosarul cauzei  ( filele 134 - 135 ) .

Martorul C. T. ,audiat la cererea reclamantului ,a precizat că, în calitate de prieten, a ajutat părţile  la curăţenie , când s-au mutat în imobilul de pe str. Viitor,  şi ştie că acestea şi-au construit,în acea perioadă  o cameră şi o bucătărie , au dărâmat  2 magazii , construind 2 mai solide ,au  zugrăvit casa, în interior şi exterior, au montat  parchet , geamuri, fără a putea preciza dacă din termopan  sau lemn , au amenajat baia cu obiecte sanitare ,  au turnat  trotuare şi aleea betonată . Martorul  a mai precizat că reclamantul a fost disponibilizat în anul 1995 şi că s-a angajat la firma soţiei , aducând marfă pentru societate.  Totodată  a mai menţionat  că reclamantul a fost cel care s-a ocupat de gospodărie, respectiv de casă, de copii, de bătrâna pe care o aveau , în momentul în care pârâta era la serviciu .  Martorul a mai invederat că pârâta  i s-a plâns din pricina banilor , spunându-i că doar ea aduce venituri în familie şi că  aceasta şi-a exprimat dezaprobarea faţă de faptul că reclamantul ar consuma alcool , atunci când îi veneau persoane în vizită .

Martora L. E. , audiată  la cererea pârâtei, a invederat că  pînă la revoluţie ambele părţi au lucrat în sistem de stat ,iar din anul 1992 a infiinţat împreună cu pârâta şi încă o persoană o societate  comercială , aceasta participând cu suma de 50.000 lei, pe care o primise de la părinţii săi. A mai menţionat că în anul 1993, pârâta  a solicitat  să-şi ridice dividendele , întrucât dorea să-şi achiziţioneze apartamentul  în care locuiau , fiecăruia dintre asociaţi revenindu-i câte o sumă de 150.000 lei . A mai invederat că  după 1 an  s-au separat , ocazie cu care  pârâta a mai recuperat aproape 600.000 lei , la care s-a adăugat şi suma cu care intrase în societate . Martora a mai precizat faptul că în acest interval reclamantul nu a lucrat  aproape 1 an, întrucât urmare a unei operaţii a suferit complicaţii şi a fost foarte bolnav, locuind o vreme la părinţi . A mai arătat că  la acea vreme părţile s-au hotărât să se mute la casă şi au făcut un schimb de locuinţe şi că după ce a  ieşit din societate , pârâta şi-a deschis o  altă societate , însă numai ea a fost cea care a muncit efectiv , reclamantul stând acasă, fiind angajat la  respectiva societate, dar doar fictiv , el  ne mai angajându-se  în altă parte, decât după ce s-au despărţit . A mai invederat că la casa de locuit au construit o cameră şi o bucătărie şi că nu ştie exact de unde au avut părţile bani, însă bănuieşte că de la firma pe care o deţineau . A mai precizat că după despărţire, pârâta a continuat să locuiască împreună cu copiii în imobil şi ştie că a făcut îmbunătăţiri la casă, respectiv : faţada casei, trotuare, gardul, toţi pereţii din casă care au fost refăcuţi cu rigips  şi cu vată minerală, a pus gresie, în camerele făcute ulterior, într-un hol ,parchet  în 2 dormitoare, faianţă şi gresie în baie , a schimbat uşile şi ferestrele la imobil . A mai adăugat că tot după divorţ s-au montat centrala termică şi calorifere, însă canalizarea şi alimentarea cu apă au fost făcute în timpul în care  părţile erau împreună . A mai menţionat că pârâta a cultivat pământul mamei sale cu diverse fructe şi legume , pentru a face rost de bani şi a fost plecată în Turcia din 1992 , pentru aprovizionare cu marfă, în timp ce  reclamantul nu se ocupa corespunzător de familie , acesta fiind şi un motiv frecvent de ceartă .

Martora I. E. ,audiată  tot la cererea pârâtei , a invederat că  la aproximativ 2 ani de la revoluţie , mama pârâtei i-a dat acesteia cadou suma de 120.000 lei pentru a-şi deschide o firmă  şi că după desfiinţarea acesteia ,pârâtei i-au reveni cam 150.000 lei din dividende, bani cu care părţile şi-au achiziţionat apartamentul . A mai precizat că reclamantul a fost angajat pînă în momentul în care pârâta şi-a deschis societatea , după care nu a mai vrut să lucreze întrucât soţia sa era patroană  ,iar în acest timp acesta s-a şi îmbolnăvit şi de  atunci  nu a mai lucrat  . Martora a mai arătat că reclamantul nu desfăşura nici o activitate la firmă, nu o ajuta pe pârâta la marfă , dar nici în casă , ea fiind cea care  stătea , contra cost, cu copiii până venea  pârâta de la serviciu . A mai menţionat că părţile au făcut , pînă la despărţire , ca îmbunătăţire la casă o baie şi o bucătărie care nu erau finalizate , adăugând faptul că  pârâta mergea lunar în Turcia  de unde aducea marfă pe care o vindea şi că aceasta avea şi un teren agricol, pe care-l lucra  şi vindea produsele . A mai  invederat că părţile s-au despărţit în  anul 1999, reclamantul părăsind domiciliu, fără a mai contribui la întreţinerea familiei , iar  pârâta treptat a făcut o serie de îmbunătăţiri la casă, respectiv a stropit imobilul pe exterior , a turnat trotuare , a refăcut gardul , a pus rigips, parchet , centrală ,gresie  în hol, faianţă în bucătărie şi baie , geamuri termopan , în locul celor de lemn, a schimbat  uşile  interioare,a montat instalaţia de gaze . Martora a mai precizat că pârâta era ajutată de mama sa  atât la treburile din gospodărie, dar şi cu produse de la ţară, şi uneori cu bani din pensie .  A mai adăugat că alimentele erau cumpărate de către pârâtă şi că  la curăţenie , pârâta era ajutată de  o persoană care venea de 2 ori  pe săptămână în imobil .

La termenul din data de _______  reclamantul a renunţat la audierea celui de-al doilea martor  .

Instanţa analizând actele şi lucrările dosarului a reţinut următoarea situaţie în fapt : părţile au căsătorite  ,însă prin sentinţa civilă nr. ____ pronunţată de Judecătoria Călăraşi şi rămasă definitivă,  s-a dispus desfacerea căsătoriei .

Prin prezenta cerere ,reclamantul a solicitat partajarea bunurilor comune în cote de 1/2 pentru  fiecare , iar prin cererea  reconvenţională pârâta a solicitat  a se constata că la dobândirea bunurilor comune a avut o contribuţie de 90 % , în timp ce a  reclamantului a fost de doar 10 %, dar şi că la imobilul bun comun , a făcut o serie de îmbunătăţiri, prin contribuţie exclusivă , după desfacerea căsătoriei.

 Faţă de acţiunile formulate de părţi, de răspunsurile acestora la interogatorii, ţinând cont de înscrisurile depuse la dosarul cauzei,  dar şi de declaraţiile martorilor audiaţi, instanţa urmează , în baza art. 36 C fam , a admite în parte acţiunea formulată de reclamant şi în parte şi cererea reconvenţională formulată de pârâtă, aşa cum au fost  restrânse şi a constata că, în timpul căsătoriei părţile au dobândit prin efort comun , următoarele bunuri  : un imobil situat în Călăraşi,  jud. Călăraşi , compus din suprafaţa de 400 m.p.  teren ( 385,13 m.p. din măsurători ) şi o casă de locuit, formată din 3 camere, un antreu , bucătărie şi anexe gospodăreşti, o combină frigorifică Nei, şifonier în două uşi , o masă TV, canapea şi două fotolii, covor persan 3/2 m , mochetă 0,9/3 m .

Pentru a se pronunţa astfel instanţa a avut în vedere următoarele considerente : în conformitate cu disp. art. 30 C. fam. : "Bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor. Calitatea de bun comun nu trebuie dovedită".

Aşadar, întrucît calitatea de bun comun nu trebuie dovedită, orice bun aflat în patrimoniul soţilor este considerat, până la proba contrară, comun. Regimul comunităţii de bunuri este imperativ, aşa încât bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt bunuri comune, unica derogare fiind bunurile proprii enumerate limitativ în art. 31 C. fam.

În ceea ce priveşte bunurile mobile , solicitate de reclamant prin acţiune, instanţa le-a reţinut  ca fiind comune , doar pe cele mai sus menţionate,având în vedere că la termenele din data de  _______ şi respectiv de _______,  acesta a renunţat la partajarea  maşinii marca Dacia ,a maşinii de spălat , ce fuseseră achiziţionate pe numele societăţii, nefăcând parte din patrimoniul soţilor ,  dar şi la partajarea  unui fotoliu ,a unui pat  , a unui covor persan, a unei mese , a 4 scaune , a frigiderului Arctic, a două scaune  tapiţate şi a unui TV Telecolor .

Nu au fost  reţinute ca făcând parte din masa bunurilor comune  un şifonier , un tv plasmă şi o vitrină , în legătură cu care  pârâta a afirmat  în întâmpinarea depusă la dosar,  că nu mai există sau că nu au existat niciodată, iar reclamantul nu a făcut nici o dovadă în acest sens . 

Instanţa a reţinut  pe baza susţinerilor din întâmpinare ale pârâtei , că  bunurile mobile , reţinute ca fiind comune , au fost cumpărate în timpul căsătoriei , inclusiv  combina frigorifică , despre care aceasta a afirmat că ar fi fost cumpărată cu titlu de cadou pentru fiica lor  , fără însă a face nici o probă în acest sens .

Din contractul de vânzare cumpărare  nr. ___ încheiat cu RADETAFL Călăraşi ( filele 57-58 ) ,  reiese că  tot în timpul căsătoriei  , părţile au dobândit în proprietate  un apartament situat în Călăraşi,jud. Călăraşi , care de asemenea  , are calitate de bun comun ,  calitate pe care nici unul dintre cei doi soţi nu a contestat-o.

Tot în timpul căsătoriei însă,  prin contractul de schimb autentificat sub nr. ______ de BNP Chiru Maria Dana  , părţile dau apartamentul  mai sus menţionat , în schimbul  imobilului situat în Călăraşi, jud. Călăraşi , astfel că  prin subrogaţie reală , în masa bunurilor comune intră acesta din urmă .

La acest imobil  părţile au adus în timpul căsătoriei îmbunătăţiri  , indicate de reclamant în acţiune , recunoscute de pârâtă prin întâmpinare şi confirmate şi prin declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, constând în  edificarea unei camere şi a unei bucătării ,învelită  cu tablă .

Asupra bunurilor comune  se prezumă pînă la proba contrară, că părţile au drepturi egale, în cotă de 1/2 fiecare.

Contribuţia soţilor la dobândirea bunurilor comune trebuie înţeleasă nu în sensul de contribuţie la dobândirea fiecărui bun în parte, ci în sensul de contribuţie a soţilor la dobândirea tuturor bunurilor comune. Cota de contribuţie a soţilor este unică pentru toate bunurile comune, nefiind admisibilă stabilirea diferenţiată a cotei de contribuţie pentru unele categorii de bunuri , în acest sens pronunţându-se  şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În cazul de faţă ,pârâta a solicitat a se constata că are o contribuţie  mai mare, respectiv de 90 % , la dobândirea bunurilor comune, motivat de faptul că veniturile obţinute de ea  au depăşit cu mult  veniturile realizate de reclamant .

Instanţa  a apreciat că cererea pârâtei, contestată de reclamant, este  întemeiată însă, doar în parte,  reţinând că  într-adevăr a avut  la dobândirea bunurilor comune  o contribuţie  de 85 % , în timp ce a reclamantului a fost de doar 15 % .

Pentru a se pronunţa astfel , instanţa a avut în vedere  că  aşa cum a reieşit din declaraţiile martorilor L. şi C. , ambii  soţi au lucrat de la începutul căsătoriei (1979) , pînă în anul 1991 , la diverse societăţi de stat , după care , pârâta  folosind  o sumă de 50.000 lei  ,primită de la părinţi, a deschis împreună cu două persoane ,  o societate comercială.Din acel moment ea a activat  în cadrul acesteia, iar reclamantul a continuat să lucreze pînă în anul 1995 , când a fost disponibilizat , conform declaraţiei martorului C.,  după care s-a angajat fictiv  la firma soţiei.

Instanţa a reţinut însă  că pârâta are o contribuţie net superioară la dobândirea bunurilor comune , având în vedere faptul că , în perioada în care  au lucrat ambii soţi , au achiziţionat doar bunuri mobile, în schimb, atunci când aceasta s-a privatizat  a fost cumpărat apartamentul, a cărui valoare  este net superioară celorlalte bunuri ale soţilor , iar ulterior , el a fost schimbat cu o casă de locuit . Aşa cum am arătat mai sus , martora L. , verişoară primară  cu pârâta, menţionează că aceasta a primit o sumă considerabilă de la părinţi , pentru a cumpăra părţi sociale , în cadrul unei societăţii comerciale .Acest dar manual  nu s-a demonstrat că ar fi fost un cadou dat doar pentru  pârâtă, aşa încât  el nu poate fi considerat bun propriu al acesteia, însă urmează a fi considerat ca un ajutor  dat de părinţii unuia dintre soţi, în mod evident  în beneficiul copilului lor. Ca atare, câtă vreme părţile sociale  au fost achiziţionate  cu bani comuni  şi dividendele obţinute  au tot acest caracter, ceea ce nu exclude însă  contribuţia majoritară a pârâtei la obţinerea lor.Aşa cum rezultă  din procesul verbal,aflat la fila 20 din dosar ,  pârâta  a încasat la data de 15.10.1992  dividende în cuantum de 148.500 ROL ,  iar  15 zile mai târziu , părţile au achiziţionat apartamentul , achitând integral preţul acestuia  în cuantum de 136.305 lei, fiind evident  că acesta a fost plătit  din banii  luaţi de la societate ,aspect confirmat de altfel şi de cele două martore audiate la cererea acesteia . Munca desfăşurată de pârâtă în cadrul societăţii a fost în mod cert una rodnică , dovadă în acest sens  fiind faptul că  la scurt timp după înfiinţarea ei,aceasta a reuşit  să realizeze un profit considerabil, care să permită ridicarea unor dividende consistente . În anul 1993 pârâta  se retrage din societate , conform actului adiţional aflat la filele 51-52 din dosar, recuperând investiţia iniţială de 50.000 lei , o baracă metalică în contul dividendelor  şi o diferenţă de 68.000 lei în numerar, deschizându-şi apoi o altă societate , la care reclamantul  este angajat doar fictiv . Astfel, martorele L. şi I. precizează în declaraţiile date  că reclamantul , după disponibilizare ,a fost bolnav aprox. 1 an de zile , dar şi după însănătoşire nu a contribuit la susţinerea familiei , pârâta fiind cea care făcea constant drumuri în Turcia ,pentru aprovizionarea magazinului , el neavând carnet de conducere . Nici în gospodărie  reclamantul nu şi-a adus aportul  ,pârâta fiind cea care  se ocupa de aprovizionare , de plata utilităţilor , de  curăţenie  ocupându-se de 2 ori pe săptămână o femeie , iar de copii îngrijindu-se martora I. ,pînă la venirea acesteia de la servici , toate acestea contra cost . Deşi martorul C. a încercat să acrediteze ideea că şi reclamantul se ocupa de gospodărie şi de copii , instanţa nu a reţinut afirmaţiile acestuia , având în vedere atât susţinerile celorlalte două martore audiate în cauză, care au fost mult mai apropiate familiei decât el, dar şi susţinerile acestuia , el precizând că  pârâta i s-a plâns că doar ea aducea venituri în familie ,în timp ce  soţul ei consuma alcool , cu diferite persoane ce-l vizitau . 

În anul 1997 , când părţile schimbă apartamentul cu imobilul din str. Viitor,  reclamantul nu mai lucra aşadar de 2 ani, din care aproape 1 an , petrecându-şi-l  când în domiciliul său, când în cel al părinţilor săi, recuperându-se după o intervenţie chirurgicală.Câtă vreme  el nu a mai lucrat  nici în familie  şi nici în afara acesteia, pînă la divorţ, petrecându-şi timpul  consumând alcool , aşa cum a reieşit din declaraţiile martorelor L. şi I., este cert că  şi îmbunătăţirile aduse de cei doi soţi  la imobilul  dobândit ulterior , respectiv adăugarea unei camere şi a unei bucătării , au fost făcute tot cu contribuţia  majoritară a pârâtei. De altfel, aceasta în afara societăţii  a mai cultivat  cu fructe şi legume,pe care apoi le valorifica ,  terenul mamei sale  şi a beneficiat de sprijinul acesteia  din urmă  , constând în diverse alimente de la ţară ,bani din pensie  ,dar şi ajutor la treburile gospodăriei .

Ca atare, în conf. cu disp. art.728 c.civ , nimeni  nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune , astfel că  urmează a dispune ieşirea din indiviziune a părţilor , conform cotelor  mai sus reţinute, asupra bunurilor comune.

La stabilirea loturilor instanţa a avut în vedere ca fiecare dintre părţi să primească în egală măsură bunuri mobile în natură, în conf. cu prev. art. 673 indice 9 C.p.c., omologându-se raportul de expertiză efectuat în cauză, la ale cărui concluzii părţile au achiesat. În ceea ce priveşte bunul imobil  instanţa urmează a-l atribui pârâtei, omologând raportul de expertiză imobiliară efectuat ,  având în vedere că aceasta are o contribuţie majoritară la dobândirea lui , ea fiind  şi cea care  locuieşte în el de la divorţ .

 Urmează  a atribui reclamantului următoarele bunuri comune  sau c/val. lor:  o combină frigorifică Nei  sau 262,5 lei, un şifonier  în două uşi sau 320 lei şi o mochetă 0,9/3 m sau 64,8 lei .

 Urmează a lua act că valoarea lotului atribuit  reclamantului este de 674,3  lei .

Urmează a atribui pârâtei următoarele bunuri comune sau c/val. lor :  o masă TV sau 80 lei, un covor persan 3/2 sau 240 lei, o canapea  cu două fotolii sau 1000 lei, imobilul situat în Călăraşi,jud. Călăraşi , compus din suprafaţa de 400 m.p. teren ( 385,13 din măsurători ) şi o casă de locuit , construită din BCA , acoperită cu tablă, formată din 5 camere , antreu, bucătărie  şi anexe gospodăreşti , în valoare de 139.524,5 lei

Urmează a lua act că valoarea lotului atribuit  pârâtei este de  140.844,5 lei .

Pentru egalizarea valorică a loturilor , conform art. 673 indice 5 al.2  C.p.c  urmează a obliga  pârâta către reclamant la plata sumei de 20553,52 lei cu titlu de sultă .

Urmează a constata că la imobilul bun comun , pârâta a  edificat  prin contribuţie exclusivă  o serie de îmbunătăţiri  ,ce nu fac parte din masa partajabilă : montat tîmplărie exterioară termopan, în valoare de 4035,46 lei, montat tîmplărie interioară de lemn, în valoare de 1964,25 lei, montat pardoseli parchet lamelat, în valoare de 1268,86 lei, montat pardoseli gresie,în valoare de 2025 lei, montat placaje faianţă  în valoare de 1458,45 lei, zidărie BCA, în valoare de 2488,50 lei ,izolaţie vată minerală, în valoare de 1387,32 lei, placaje rigips,în valoare de 1109,86 lei ,tencuieli exterioare în valoare de 2448,67 lei , jgheaburi , în valoare de 650,34 lei ,refăcut instalaţie electrică, în valoare de 2726  lei , turnat trotuare şi platforme betonate, în valoare de 4464 lei, branşament gaz, în valoare de 1440 lei,instalaţii utilizare gaz, în valoare de 2124 lei, centrală termică în valoare de 2070 lei, instalaţi tur-retur şi radiatoare , în valoare de 4329 lei, aparat aer condiţionat, în valoare de 1000 lei, împrejmuire metalică, în valoare de 5012 lei, edificat un corp separat de clădire . 

Îmbunătăţirile  mai sus menţionate intră  în categoria juridică a bunurilor proprii ale pârâtei, ele fiind edificate  după desfacerea căsătoriei de reclamant , aşa cum rezultă din declaraţiile celor două martore audiate la cererea ei, dar şi din  susţinerile făcute de reclamant , în întâmpinarea la cererea reconvenţională ( file 67 din dosar ) , din care reiese că  nu a solicitat partajarea lor , tocmai pentru că ştia că nu-i aparţin .

Ca atare,  având în vedere că ele sunt ataşate la imobilul bun comun, urmează a fi atribuite tot pârâtei .

Nu s-au reţinut  ca fiind îmbunătăţiri  efectuate  după desfacerea căsătoriei , ci în timpul acesteia, fiind incluse în valoarea de circulaţie a imobilului şi implicit , partajate între cei doi soţi , canalizarea şi alimentarea cu apă, având în vedere că toţi martorii audiaţi în cauză , au arătat că acestea fuseseră edificate  în perioada în care cei doi soţi erau împreună .

Urmează a obliga pârâta la plata către Primăria Mun. Călăraşi - Direcţia  Taxe şi Impozite Locale a sumei de  5259 lei ,reprezentând c/val. taxei de timbru, de plata căreia a fost integral scutită , conform art. 50 indice 2 din OUG 51/2008 , în conformitate cu care  taxa de timbru de care părţile au fost scutite  se plăteşte de acestea ,  în eventualitatea în care bunurile pe care le primesc prin sentinţă , depăşesc de 10 ori , valoarea acesteia.

În speţă,  pârâta a fost scutită de plata taxei de timbru mai sus arătată, iar valoarea  lotului ce i-a fost atribuit  este de 120290,98 lei, fiind aşadar mai mare  de 10 ori decât valoarea acesteia .

În baza art. 276 c.p.c urmează a compensa cheltuielile de judecată ale părţilor şi a obliga pârâta către reclamant  la plata sumei de 1500 lei cu acest titlu .

1

1

Domenii speta

Spete similare