Partaj succesoral între descendenţi din căsătorii diferite. Existenţa în masa succesorală şi a unor terenuri. Lipsa cererii de reconstituire a dreptului în baza legilor fondului funciar. Consecinţe asupra dreptului de proprietate al moştenitorului.

Cod ECLI ECLI:RO:TBBRV:2016:004.001776

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA I CIVILĂ

Dosar nr. 574/197/2007

DECIZIA CIVILĂ NR. 1776/AP

Şedinţa publică de la data de 20.12.2016

Completul constituit din:

PREŞEDINTE – (…).

JUDECĂTOR – (…).

GREFIER - (…).

Pe rolul tribunalului se află judecarea apelurilor declarate de apelanţii reclamanţi TOD, TVE, TD, împotriva Încheierii de admitere în principiu a cererii de partaj pronunţată la data de 15.10.2014, împotriva Sentinţei civile nr.1123/12.02.2013, pronunţată în dosarul nr. 574/197/2007, al Judecătoriei Braşov, apelanta intervenientă TMM, împotriva Sentinţei civile nr.1123/12.02.2013, pronunţată în dosarul nr. 574/197/2007 al Judecătoriei Braşov, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi VM, VVC, TV, intimatul pârât reclamant reconvenţional TN, intimata TC,  având ca obiect succesiune.

Dezbaterile orale au avut loc în şedinţa publică din data de 06.12.2016, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la aceea dată, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 13.12.2016, 20.12.2016, când:

TRIBUNALUL,

Constată că prin încheierea pronunţată la data de 15.10.2014 în conformitate cu prevederile art. 673 ind. 6 Cod procedură civilă a fost admisă, în parte şi în principiu acţiunea formulată de reclamanţii TOD, TVE şi TD în contradictoriu cu pârâţii TC, TV, VVC, TN; a fost admisă în parte şi în principiu cererea reconvenţională formulată de pârâţii reclamanţi reconvenţionali TV şi TC; a fost admisă în parte şi în principiu cererea de intervenţie formulată de intervenienta TMM; s-a constatat deschisă succesiunea defunctului TN decedat la data de 26.01.1981, cu ultimul domiciliu în Braşov, str. (…), jud. Braşov; s-a constatat că au calitatea de moştenitori legali:

-TOD, TVE şi TD descendenţi ai reclamantului  TD, (în calitate de descendent –fiu al defunctului TN)  cu o cotă de 3/16 din masa succesorală,

-TN, în calitate de descendent( fiu) cu o cotă de 3/16 din masa succesorală, la care se adaugă cota de 4/16 din masa succesorală, cuvenită defunctei TM, ( soţie supravieţuitoare a defunctului TN, decedată la data de 31.03.2005).

-TV în calitate de descendent al defunctului TO( fiu al defunctului TN) şi TC în calitate de descendentă a defunctului TO( fiu al defunctului TN) cu o cotă de 9/64 din masa succesorală.

-TMM, cu o cotă de 3/64 din masa succesorală, în calitate de soţie supravieţuitoare a defunctului TO( fiu al defunctului TN).

-VM în calitate de descendent al defunctei VG( fiică a defunctului TN) şi VC în calitate de descendent al defunctei VG ( fiică a defunctului TN) cu o cotă de 3/16.

S-a constatat că au calitatea de coindivizari asupra terenului în suprafaţă de 50 ha situat în sat Mărculeşti, com. Cosîmbeşti, jud. Ialomiţa, în urma reconstituirii dreptului de proprietate conform Titlului de proprietate nr. 048818 din data de 24.07.2003 eliberat de Comisia Judeţeană Ialomiţa pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, următorii:

-TVşi TC cu o cotă de 3/16 din dreptul de proprietate.

- reclamanţii TOD, TVE şi TD cu o cotă de 3/16 din masa succesorală,

-VMşi VC cu o cotă de 3/6 din dreptul de proprietate.

-TN cu o cotă de 7/16 din dreptul de proprietate.

Au fost respinse pretenţiile privind pasivul succesoral ca  neîntemeiate.

Pentru a pronunţa această încheiere, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată,  înregistrată pe rolul Judecătoriei Slobozia sub nr. 59/312/2005, la data de 29.11.2005 reclamantul TD  solicitat în contradictoriu cu pârâţii VM, VVC, TC, TV şi  TN ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

-partajul averii succesorale rămase la decesul defuncţilor TN, TM şi TM,

-stabilirea masei succesorale rămase de pe urma defuncţilor,

-stabilirea cotelor ce li se cuvin părţilor, în calitate de copărtaşi,

-să fie lichidată starea de indiviziune.

Cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a învederat în esenţă că tatăl său, TN a decedat la data de 26.01.1982 iar mama sa TM a decedat la data de 11.08.1988, conform certificatului de despărţenie căsătoria celor doi fiind desfăcută la data de 29.10.1954, ulterior TN încheind o nouă căsătorie cu TM. S-a arătat de către reclamant că la decesul defuncţilor a rămas suprafaţa de 50 ha teren arabil situat în extravilanul satului Mărculeşti, com. Cosâmbeşti, jud. Ialomiţa, conform Titlului de Proprietate nr. 048818 /40719, suprafaţa de teren menţionată fiind bun comun al părinţilor săi, moştenitori cu vocaţie la moştenirea defunctei TM fiind TD, fiu, cu o cotă de 1/6 din moştenire, VM–nepot al defunctei cu o cotă de 1/12 din moştenire, VC nepot al defunctei cu o cotă de 1/12 din moştenire, TC în calitate de nepoată a  defunctei (succesoare în drepturi a defunctului TO, cu o cotă de1/12 din moştenire, TV, în calitate de nepot al defunctei, cu o ctă de 1/12 din moştenire.

În ce priveşte moştenitorii cu vocaţie la moştenire defunctului TN aceştia, a menţionat reclamantul sunt:

-TD, în calitate de fiu al defunctului căruia îi revine o cotă de 3/32 din masa succesorală,

-VM, în calitate de nepot al defunctului ( succesor al defunctei TG, cu o cotă de 3/64 din masa succesorală),

-Vrsani Constantin, în calitate de nepot al defunctului cu o cotă de 3/64 din masa succesorală,

-TC, în calitate de nepoată a defunctului, succesoare în drepturi a defunctului TO, cu o cotă de 3/64 din masa succesorală,

-TV, în calitate de nepot al defunctului, cu o cotă de 3/64 din moştenire,

-TN, în calitate de fiu al defunctului, cu o cotă de 3/32 din masa succesorală,

-TM, în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de 1/8 din moştenire.

Referitor la moştenitorii cu vocaţie succesorală la moştenirea defunctei TM, reclamantul a menţionat că aceştia sunt :

-TD, în calitate de fiu, cu o cotă de 50/192 din masa succesorală,

-VM, cu o cotă de 25/192 din masa succesorală,

-VC, cu o cotă de 25/192 din masa succesorală,

-TC, cu o cotă de 25/192 din masa succesorală,

-TV, în calitate de nepot al defuncţilor, cu o cotă de 25/192 din masa succesorală,

-TN, cu o cotă de 42/192 din masa succesorală.

În drept, reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 728 Cciv.

În dovedirea cererii, a fost solicitată administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâţilor, proba testimonială şi proba cu expertiză tehnică de specialitate.

La data de 18.11.2005 pârâţii TV şi TC au formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care au solicitat:

- ieşirea din indiviziune în cote de câte ¼ cu privire la suprafaţa de 50 ha teren extravilan, situat în Com. Mărculeşti, sat Cosâmbeşti, jud. Ialomiţa, conform Titlului de Proprietate cu nr. 048818/40719 din data de 24.07.2013, emis pe numele TN.

-obligarea reclamantului să depună la dosarul cauzei actele pe care le deţine cu privire la bunurile supuse partajării, cum sunt clădirile, utilajele, luciuri de apă, pădure, grădini de zarzavat, bijuterii şi alte bunuri.

Cu cheltuieli de judecată.

În motivare, s-a învederat de către pârâţi că pentru suprafaţa de teren de 50 ha a fost emis titlul de proprietate menţionat, terenul urmând a fi partajat între fiii defunctului sau între urmaşii acestuia în cazul în care fii defunctului au decedat.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 115-118, 119-120 Cpc şi art. 728,741 din Cpc.

În dovedirea celor afirmate, a fost solicitată administrarea probei cu înscrisuri, martori, interogatorii, expertiză tehnică de specialitate.

La data de 06.01.2006 a fost formulată de către pârâtul TN întâmpinare prin care  a fost invocată excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Slobozia.

Pe fond, s-a solicitat de către pârât admiterea în parte a cererii introductive şi acţiunii reconvenţionale a pârâţilor TV şi TC.

A formulat pârâtul şi cerere reconvenţională prin care a menţionat că cele învederate în cuprinsul acţiunii introductive nu corespuns adevărului, terenul în suprafaţă de 50 mp urmând a fi partajat între TM-soţie supravieţuitoare, cu o cotă de ¼ din masa succesorală, cota de ¾ din masa succesorală urmând a fi împărţită între: reclamantul T căruia îi revine cota de 3/16 din moştenire, pârâţilor VM şi VVC cărora le revine cota de 3/32 fiecare, pârâtului TN căruia îi revine cota de 3/16 din masa succesorală, cotă pe care o transmite propriilor moştenitori, pârâţii TV şi TC, fiind vorba de o moştenire prin retransmitere.

Prin sentinţa civilă nr. 1933 din data de 31.10.2006 a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Slobozia şi s-a dispus trimiterea cauzei spre competentă soluţionare la Judecătoria Braşov.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. 574/197/2007.

La data de 08.05.2007 a fost formulată de către TMM cerere de intervenţie în interes propriu în contradictoriu cu reclamantul TD şi pârâţii TN, TC, TV, VVC şi VM, prin care a solicitat:

-să se constate că alături de celelalte părţi în proces intervenienta are drepturi asupra moştenirii lăsate de defunctul TN, drepturi pe care le-a dobândit în calitate de soţie supravieţuitoare a defunctului TO,

-să se stabilească cota succesorală ce se cuvine intervenientei din moştenirea defunctului TN,

-să se constate că din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului TN mai fac parte şi alte bunuri decât cele menţionate în cuprinsul cererii introductive de instanţă şi să se dispună ieşirea din indiviziune între părţi, cu privire la masa succesorală a cărei alcătuire va fi stabilită după administrarea probelor.

În motivarea cererii de intervenţie, intervenienta a menţionat că împreună cu copii săi, TC şi TV are calitatea de succesor după defunctul TO, fiul defunctului TN, cel de pe urma căruia se dezbate moştenirea şi se solicită ieşirea din indiviziune.

Referitor la masa succesorală, intervenienta a afirmat că aceasta este mult mai cuprinzătoare incluzând sumele de bani despre care s-a decis cu titlu definitiv că se cuvin cu titlu de reparaţie prin echivalent: suma de 56.426,70 lei în titluri de valoare folosite exclusiv în procesul de privatizare, suma de 47.273 lei, în titluri de valoare folosite exclusiv în procesul de privatizare, suma de 141,348 lei, în titluri de valoare folosite exclusiv în procesul de privatizare. A menţionat intervenientă că există cel puţin alte trei hotărâri prin care instanţele de judecată au obligat autorităţile competente să soluţioneze notificările depuse urmând a fi emise decizii prin care să fie formulate oferte de restituire prin echivalent ori prin care să se dispună restituirea în natură a imobilelor.

În dovedirea celor afirmate, a fost solicitată administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul celorlalte părţi, proba testimonială şi proba cu expertiză tehnică.

Prin notele de şedinţă depuse, pârâtul TV a solicitat respingerea cererii de intervenţie, formulată de intervenienta TMM motivat de împrejurarea că aceasta nu are nici un drept asupra moştenirii defunctului TN pentru că nu a formulat nicio cerere de reconstituire în nume propriu conform Legii 18 din 1991 şi pentru că toată moştenirea este formată din drepturi reconstituite.

A solicitat totodată pârâtul în cuprinsul notei de şedinţă să se dispună emiterea unui nou titlu de proprietate din care să fie eliminarea lui TM.

La data de 05.06.2007 s-a formulat de către pârâtul TN întâmpinare şi completare a cererii reconvenţionale prin care s-a menţionat că într-adevăr din  masa succesorală fac parte şi sumele de bani şi titlurile menţionate de către intervenientă în cuprinsul cererii sale şi că se cuvine ca la stabilirea masei succesorale se impune a fi avute în vedere şi titlurile de valoare la care intervenienta a făcut referire în cuprinsul cererii introductive.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 115-118, 274 din Cpc, art. 728 Cciv.

În dovedirea celor menţionate, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, proba testimonială, expertiză topografică, alte probe necesare şi utile cauzei.

La data de 12.06.2007 a fost depusă de către pârâtul VM ( fila 96, vol. II) notă de şedinţă prin care a menţionat că suprafaţa de 50 ha pentru care a fost emis titlul de proprietate a fost dobândită ca bun comun de autorii săi, TNşi TM, fapt care rezultă de altfel şi din cuprinsul deciziei de expropiere, astfel că a doua soţie a defunctului, TM nu poate veni la moştenirea primei soţii a defunctului TN.

Conform încheierii de şedinţă de la termenul din data de 09.10.2007 ( fila 111) a fost încuviinţată pentru reclamant proba cu înscrisuri şi expertiză tehnică topografică pentru identificarea, evaluarea şi lotizarea imobilului.

Pentru pârâtul TN a fost încuviinţată proba cu înscrisuri şi proba cu expertiză tehnică specialitatea topografie.

Conform încheierii de şedinţă de la termenul din data de 13.11.2007, a fost admisă în principiu cererea de intervenţie principală formulată de intervenienta TMM.

La data de 15.01.2008 a fost depusă de către pârâtul TV notă de şedinţă prin care a solicitat strămutarea dosarului la Judecătoria Slobozia dat fiind faptul că întreaga avere succesorală se află în acea localitate.

Cu privire la cererea de intervenţie, pârâtul a menţionat că nu este întemeiată întrucât intervenienta nu a furnizat dovada calităţii sale.

La termenul din data de 15.01.2008 a fost încuviinţată pentru părţi proba cu interogatoriul.

La termenul din data de 19.02.2008 a fost depusă de către pârâtul TN completare a cererii reconvenţionale prin care s-a solicitat includerea în masa bunurilor de împărţit şi a bunului imobil casă cu 9 camere, acoperită cu ţiglă, situată în zona gării Bucu, Jud. Ialomiţa, cu terenul aferent acesteia, în suprafaţă de 1,8 ha.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 115-119, art. 274 din Cpc, art. 728 C.civ.

A fost depus la dosarul cauzei ( fila 333, vol. II) răspunsul la interogatoriul luat reclamantului TD, de către pârâtul reconvenţional TN.

Prin nota de şedinţă depusă de către reclamantul TD la data de 03.06.2008, s-a solicitat  respingerea ca nelegală a cererii de intervenţie  în interes propriu formulate de intervenienta TMM.

A menţionat reclamantul că intervenienta pune practic în discuţie elemente de legalitate în aplicarea legilor fondului funciar. Astfel, a menţionat reclamantul, intervenienta încearcă să reînvie în patrimoniul său drepturi care nu puteau fi dobândite decât cu respectarea unor condiţii şi termene imperative, sorocite de Legea 18 din 1991, Legea 169 din 2997, Legea 1 din 2000, etc. Or, în ce priveşte intervenienta, aceasta nu a formulat niciodată, în calitate de soţie supravieţuitoare de defunctului TO-descendent de gradul I ( fiu) al autorului TN) cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeţei de teren de 50 ha, astfel că cererea de intervenţie este neîntemeiată, Legea 18 din 1991 instituind dispoziţii speciale derogatorii de la dreptul comun, cu privire la caracterul unitar şi indivizibil al devoluţiunii succesorale.

La data de 03.06.2008 a fost formulată de către intervenienta TMM completare de acţiune prin care a menţionat că din masa succesorală mai fac parte:

-titlurile de despăgubire cuvenite în baza Legii 10 din 2001, pentru imobilul casă, situat în Com. Bucu, jud. Ialomiţa şi imobilul teren aferent, în suprafaţă de 1680 mp.

-imobilul baltă, în suparafaţă de 20 ha din lacul Strachina,

-suprafaţa de 0,75 ha, teren cu destinaţie forestieră, din cuprinsul Ocolului Silvic Slobozia,

A menţionat intervenienta că toate aceste imobile au aparţinut defunctului TNşi au fost restituite, în temeiul legilor cu caracter reparatoriu, edictate în materia fondului funciar, după 1990.

Conform notei de şedinţă de la termenul din data de 07.10.2008, s-a menţionat de către reclamant că obiectul cererii de chemare în judecată poartă asupra imobilului teren, în suprafaţă de 50 ha, situat în extravilanul loc. Mărculeşti, jud. Ialomiţa pentru care s-a emis Titlul de Proprietate nr. 048818/40719 din data de 27.07.2003, de către Comisia Judeţeană Ialomiţa pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar.

În cuprinsul notei de şedinţă depusă de pârâtul reclamant reconvenţional TN la dosarul cauzei au fost enumerate bunurile care, în opinia acestei părţi, compun masa succesorală de defunctului TN:

-imobilul teren în suprafaţă de 50 ha, conform Titlului de Proprietate nr. 048818/40719 din data de 27.07.2003, de către Comisia Judeţeană Ialomiţa pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar,

-teren arabil baltă şi izlaz în suprafaţă de 125 ha şi teren de 10 ha, în natură sau prin echivalent, conform sentinţei civile nr. 708 din data de 10.10.2005, a Tribunalului Ialomiţa,

-casă cu 9 camere situată în zona Staţie CFR Bucu, jud. Ialomiţa şi teren aferent, în suprafaţă de 18 ari.

-suprafaţă de 20 ha, baltă din Lacul Strachina, conform Hotărârii nr. 3/I din data de 21.03.2007, a Comisiei Judeţene Ialomiţa.

-suprafaţa de 0,75 ha teren cu destinaţie forestieră, conform hotărârii nr. 32/ 1 din 11.07.2007 a Comisiei Judeţene Ialomiţa,

-titluri de despăgubire, acordate potrivit Legii 10 din 2001, pentru imobilul teren, în suprafaţă de 1680 mp, în sumă de 4135 lei, conform dispoziţiei de restituire nr. 465 din data de 26.10.2006,

-titluri de despăgubire pentru terenul în suprafaţă de 6700 mp, în sumă de 16.492 lei, conform sentinţei civile nr. 164 din 29.04.2005, a Tribunalului Ialomiţa.

-titluri de despăgubire acordate potrivit Legii 10 din 2001 pentru imobilele de la 1-5 din Dispoziţia de restituire nr. 466 din data de 26.10.2006 dispoziţie dată în temeiul sentinţei civile nr. 236 din data de 08.05.2006 a Trbunalului Ialomiţa.

-56.426, 70 lei, în titluri de valoare, folosite exclusiv în procesul de privatizare conform sentinţei civile nr. 77/F din data de 04.03.2005 a Tribunalului Ialomiţa,

-47.273 lei, în titluri de valoare folosite exclusiv în procesul de privatizare, conform sentinţei civile, nr. 54/F din data de 17.02.2005, a Tribunalului Ialomiţa,

-141.348 lei, în titluri de valoare, folosite exclusiv în procesul de privatizare, conform sentinţei civile nr. 86/F din data de 08.03.2005 a Tribunalului Ialomiţa.

La termenul din data de 26.06.2008 a fost depus răspunsul la interogatoriul administrat reclamantului TD, la cererea pârâtei reclamante reconvenţionale TC şi a intervenientei TMM.

La data de 18.11.2008 s-a depus de către pârâtul TV notă de şedinţă prin care acesta a menţionat că achiesează la cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul TD precum şi la concluziile formulate de acesta, cu privire la respingerea cererii de intervenţie, formulată de intervenienta TMM.

 La data de 08.12.2009 urmare a decesului reclamantului TD, s-a dispus introducerea în cauză a moştenitorilor acestuia, TVE-soţie supravieţuitoare, TD –descendentă-fiică şi TOD-descendent-fiu.

La data de 11.05.2010 pârâtul TV formulează cerere de completare a masei succesorale prin care a solicitat:

-partajarea sumei de 250.000 lei, reprezentând valoarea arendei, rezultate din contractele de arendare a unor suprafeţe de teren arabile, nr. 21 din 23.09.2004, pentru suprafaţa de 50 ha, teren arabil, nr. 84 din data de 24.04.2007, pentru aceeaşi suprafaţă.

-partajarea a 5 ha păşune, conform Hotărârii Comisiei judeţene Ialomiţa, cu nr. 56 din data de 07.11.2007, suprafaţă obţinută exclusiv pe numele pârâţilor VC şi VM.

-partajarea imobilului teren extravilan în suprafaţă de 50 ha situat în com Cosâmbeşti, sat Mărculeşti, jud. Ialomiţa, conform Titlului de Proprietate nr. 048818/40719 din data de 24.07.2003,

-partajarea suprafeţei de 125 ha teren arabil, baltă şi izlaz precum şi a suprafeţei de 10 ha teren arabil, în natură sau prin echivalent,

-partajarea suprafeţei de 20 ha baltă în Lacul Stachina,

-partajarea suprafeţei de 0,75 ha teren cu destinaţie forestieră,

-partajarea suprafeţei de 50 ha teren extravilan,

-partajarea unei clădiri în suprafaţă de 239 mp, situată în Gara Bucu, Jud. Ialomiţa.

-partajarea bunurilor obţinute în temeiul Legii 10 din 2001, constând în casă de 9 camere, situată în Gara Cfr Bucu, titluri de despăgubire în cuantum de 4135 lei, 16492 lei, 56426,70 lei, 47273 lei, 141348 lei, 7705 lei.

În motivarea completării de acţiune, pârâtul menţionat în esenţă că reclamantul TD a fost mandatat de către toţi moştenitorii să întreprindă demersurile necesare în vederea întregirii patrimoniului succesoral, în temeiul legilor speciale.

La data de 29.06.2010 a fost invocată de către pârâtul TV o excepţie de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. 4 din Legea 10 din 2001, prin raportare la art. 46 din Constituţia României.

La data de 20.07.2010 a fost formulată de către pârâtul VVC precizare la cererea de completare a masei succesorale, prin care a menţionat că cererea de „ partajare a contractelor de arendă este formulată eronat întrucât suma invocată este nereală, fapt care rezultă din cuprinsul situaţiei plăţilor, depusă de arendaş.

Conform încheierii de şedinţă de la termenul din data de 16.11.2010, a fost admisă cererea pârâtului VV, dispunându-se sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. 4 din Legea 10 din 2001, raportat la art. 46 din Constituţia României.

A fost încuviinţată pentru părţi proba cu înscrisuri şi interogatoriu.

A fost administrată proba cu interogatoriul intervenientei TMM, a pârâtului TV a pârâtului TN răspunsul la întrebările formulate, consemnat în scris, fiind ataşat la dosarul cauzei, fila 144-150).

Prin nota de şedinţă depusă de pârâtul TVla termenul din data de 09.05.2011 s-a solicitat:

- obligarea reclamantului să prezinte situaţia restituirilor de teren intravilan de la autorul TN pentru a fi partajate,

- obligarea pârâtului VVla suportarea cheltuielilor necesare întocmirii documentaţiei cadastrale pentru partajarea suprafeţei de 50 ha extravilan,

- obligarea pârâtului VVsă achite impozitul pe teren,

- atribuirea către pârâtul TV a unui teren care să nu fie grevat de impozite şi taxe.

Conform încheierii de şedinţă de la termenul din data de 09.05.2011 a fost admisă cererea reclamanţilor şi s-a dispus în cauză efectuarea unei expertize tehnice, specialitatea Topografie, având ca obiective:

-identificarea terenului în suprafaţă de 50 ha extravilan, situat în jud. Ialomiţa,

-împărţirea terenului în natură, conform cotelor de proprietate deţinute de fiecare parte, ca urmare a devoluţiunii succesorale legale.

La data de 21.05.2014 a fost formulată de către pârâtul TN precizare a cererii reconvenţionale prin care acesta a menţionat că are calitate de unic moştenitor al mamei sale, TM astfel că urmează a culege cota succesorală dobândită de aceasta, în calitate de soţie supravieţuitoare.

În dovedirea celor menţionate, pârâtul reclamant a depus la dosarul cauzei certificat de calitate de moştenitor, nr. 20 din data de 03.03.2014, emis de BNP BE şi MI.

Potrivit textului art. 673 ind. 5 din Cpc,  în cadrul procedurii împărţelii judiciare, „ dacă părţile nu se învoiesc, instanţa va stabili: bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar, cota parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună, pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii. Dacă se împarte o moştenire, instanţa va stabili datoriile transmise prin moştenire, datoriile şi creanţele comoştenitorilor faţă de defunct precum şi sarcinile moştenirii”.

În cauza de faţă, aşa cum rezultă din cuprinsul cererilor părţilor, în nenumărate rânduri modificate, completate şi precizate, instanţa a fost investită cu dezbaterea succesiunii defunctului TN ( zis, conform susţinerilor părţilor şi NT), decedat la data de 26.01. 1981, cu ultimul domiciliu în Braşov.

Pe baza certificatului de deces ataşat la dosarul cauzei, s-a constatat deschisă succesiunea defunctului TN decedat la data de 26.01.1981, cu ultimul domiciliu în Braşov, str. ---, jud. Braşov.

Conform arborelui genealogic întocmit de părţi, pe baza actelor de stare civilă anexate, TN, zis NT a avut ca descendenţi,

-din prima căsătorie cu TM( decedată în 1989) pe numiţii TO ( decedat în anul 1994), TD, reclamant în prezenta cauză, decedat pe parcursul judecăţii şi VG( decedată în anul 1980.

-din a doua căsătorie, cu TM , decedată la data de 31.03.2005  defunctul are ca descendent pe pârâtul TN.

În ce priveşte descendentul autorului părţilor TO, acesta la rândul său are ca descendenţi-moştenitori prin retransmitere a patrimoniului succesoral al defunctului TN, pe pârâţii reclamanţi reconvenţionali TVşi TC şi soţia sa supravieţuitoare, intervenienta TMM.

În ce priveşte descendenta defunctului TN, TG (căsătorita V), instanţa reţine că aceasta fiind decedată anterior tatalui său, la moştenirea defunctului TN vor veni prin reprezentare pârâţii VM şi VVC.

În ce priveşte reclamantul TD, descendent al defunctului, instanţa reţine că urmare a decesului acestuia, survenit pe parcursul judecăţii, cota succesorală ce i se cuvenea din moştenirea tatălui său, TN, va fi culeasă prin retransmitere de soţia supravieţuitoare, TVE şi de descendenţii săi ( fii) TOD şi TD.

Aşadar, în ce priveşte calitatea de moştenitori legali ( în cauză nefiind invocată existenţa vreunui testament lăsat de defunct),

- pe baza actelor de stare civilă ataşate la dosarul cauzei s-a reţinut că au calitatea de moştenitori legali următorii:

-TOD, TVE şi TD ( moştenitori prin retransmitere) descendenţi ai reclamantului  TD, (în calitate de descendent –fiu al defunctului TN)  cu o cotă de 3/16 din masa succesorală,

-TN, în calitate de descendent( fiu) cu o cotă de 3/16 din masa succesorală, la care se adaugă cota de 4/16 din masa succesorală, cuvenită defunctei TM, ( soţie supravieţuitoare a defunctului TN, decedată la data de 31.03.2005) cotă pe care pârâtul TN o dobândeşte prin retransmitere.

-TV în calitate de descendent al defunctului TO( fiu al defunctului TN) şi TC în calitate de descendentă a defunctului TO( fiu al defunctului TN) cu o cotă de 9/64 din masa succesorală, moştenitori prin retransmitere.

-TMM, cu o cotă de 3/64 din masa succesorală, în calitate de soţie supravieţuitoare a defunctului TO( fiu al defunctului TN) ca urmare a retransmiterii.

-VM în calitate de descendent al defunctei VG( fiică a defunctului TN) şi VC în calitate de descendent al defunctei VG( fiică a defunctului TN) cu o cotă de 3/16, la rândul lor moştenitori prin reprezentare.

Referitor la susţinerile reclamanţilor TVE, TOD şi TD potrivit cărora pentru descendenţii din prima căsătorie a defunctului TN împărţirea ar trebui realizată pe tulpini, întrucât anterior ar trebui stabilită cota cuvenită primei soţii a defunctului, din bunurile dobândite în timpul căsătoriei, în cadrul proprietăţii devălmaşe, astfel că în final, cota succesorală a descendenţilor TO, TD şi T ( VG) ar trebui să fie mai mare, s-a avut în vedere astfel că, potrivit certificatului de căsătorie seria CT nr. 527310, căsătoria dintre TN şi TM a fost încheiată în luna august a anului 1926, desfacerea căsătoriei intervenind la data de 29.10.1954, conform certificatului de despărţenie seria DB nr. 163357 eliberat de Sfatul Popular al Comunei Bucu.

Aşadar susţinerea reclamanţilor potrivit căreia bunurilor dobândite de soţii TN şi TM li s-ar fi aplicat regimul comunităţii de bunuri, instituit de art. 30 din Codul Familiei, adoptat prin Legea 4 din 04 ianuarie 1953, publicat în Monitorul Oficial nr. 1 din 04. 01.1954 este neîntemeiată. Astfel s-a reţinut de către instanţă că dat fiind faptul că data căsătoriei defunctului TN cu TM este anterioară intrării în vigoare a codului familiei, art. 30 este inaplicabil, între părţi operând separaţia de patrimonii şi regimul dotal, reglementat de codul Civil. Simplu fapt că potrivit Hotărârii nr. 478 din data de 02 iulie 1946 a Comisiei Pentru Îndrumarea aplicării Reformei Agrare Judeţul Ialomiţa, s-a expropriat proprietatea „ D-lui NT şi soţiei sale” nu poate conduce la concluzia comunităţii de bunuri, cu atât mai mult cu cât la data exproprierii regimul comunităţii de bunuri nici nu era instituit de lege.

Concluzionând, dat fiind regimul separaţiei patrimoniilor soţilor şi regimul dotal în vigoare la data încheierii căsătoriei dintre autorii reclamanţilor, cât timp aceştia nu au furnizat dovada certă că bunurile despre care aceştia afirmă că ar face parte din masa succesorală ar fi făcut parte din patrimoniul sau dota defunctei TM, instanţa a respins susţinerile, constatând că fiecăruia din descendenţii defunctului TN i se cuvine o cotă egală din masa succesorală a acestuia, în calitatea de moştenitori legali, cotă în valoare de 3/16 din masa succesorală, rezultată în urma stabilirii cotei succesorale cuvenite soţiei supravieţuitoare TM, în concurs cu descendenţii defunctului ( de ¼ din masa succesorală).

Cu privire la masa succesorală:

La decesul unei persoane fizice, patrimoniul acesteia se transmite asupra moştenitorilor legali sau testamentari, transmisiunea având ca obiect numai drepturile şi obligaţiile defunctului, cu caracter patrimonial, intrând în alcătuirea patrimoniului succesoral în principiu, numai drepturile şi obligaţiile existente la data deschiderii moştenirii. Vor intra totodată în activul patrimoniului succesoral fructele naturale şi civile produse de bunurile succesorale, ulterior deschiderii moştenirii, inclusiv echivalentul bănesc al folosinţei exercitate de un moştenitor asupra unui bun din masa succesorală.

La data deschiderii succesiunii, în patrimoniul defunctului nu existau bunuri mobile sau imobile.

1. Astfel în ce priveşte imobilul teren extravilan în suprafaţă de 50 ha situat în com. Cosîmbeşti, sat Mărculeşti, jud. Ialomiţa pentru acesta a fost emis la data de 24.07.2003 Titlul de proprietate nr. 048818/40719 de către Comisia Judeţeană Ialomiţa pentru Aplicarea legilor Fondului. Terenul mai sus menţionat nu face însă parte din masa succesorală dat fiind faptul că, potrivit art. 8 din Legea 18 din 1991, dacă fostul proprietar al terenului nu este în viaţă pentru a solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului, beneficiază de prevederile prezentei legi moştenitorii lui, în condiţiile legii civile.

Potrivit art. 13 alin. 3 din Legea 18 din 1991 în cazul în care sunt mai mulţi moştenitori, titlul de proprietate se emite pe numele tuturor moştenitorilor,  fără concretizarea dreptului fiecăruia, urmând ca ei să procedeze potrivit dispoziţiilor dreptului comun.

Rezultă prin urmare că terenul în cauză nu face parte din masa succesorală a defunctului TN întrucât dreptul acestuia s-a stins la data exproprierii, reconstituirea dreptului având loc direct în patrimoniul succesorilor săi, potrivit cotelor succesorale ce li se cuvin potrivit dreptului comun.

Au aşadar calitatea de comoştenitori (coindivizari) asupra terenului în suprafaţă de 50 ha situat în sat Mărculeşti, com. Cosîmbeşti, jud. Ialomiţa, în urma reconstituirii dreptului de proprietate conform Titlului de proprietate nr. 048818 din data de 24.07.2003 eliberat de Comisia Judeţeană Ialomiţa pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, următorii:

-TVşi TC cu o cotă de 3/16 din dreptul de proprietate.

- reclamanţii TOD, TVE şi TD cu o cotă de 3/16 din masa succesorală,

-VMşi VC cu o cotă de 3/6 din dreptul de proprietate.

-TN cu o cotă de 7/16 din dreptul de proprietate.

În ce priveşte pe intervenienta TMM, aceasta nu are calitate de comoştenitor ( coindivizar) dat fiind faptul că nu a formulat în termen, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, astfel că nu are calitatea de moştenitor acceptat. Are în vedere instanţa că prin dispoziţiile art. 8 din legea 18 din 1991, se consacră o excepţie de la principiul indivizibilităţii dreptului de opţiune succesorală dat fiind faptul că reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere  iar dacă moştenitorii fostului proprietar nu formulează cerere de reconstituire sunt consideraţi renunţători( străini de moştenire), moştenitorii fiind, conform art. 13 alin. 2 din Legea 18 din 1991 consideraţi acceptanţi prin cererea pe care o fac comisiei, în termenul prevăzut de lege.

2. În ce priveşte casa cu 9 camere, acoperită cu ţiglă, situată în zona Gării CFR Bucu, jud. Ialomiţa, s-a reţinut că prin Decizia nr. 263 din data de 30.12.2006 s-a dispus restituirea, începând cu data de 01.01.2007 către „ moştenitorii legali ai defunctului TN” imobilul situat în Com. Bucu, jud. Ialomiţa, str. (…), compus din clădire având o suprafaţă construită de 239 mp, având în componenţă 4 camere. Se menţionează în cuprinsul Deciziei menţionate că terenul în suprafaţă de 260 mp este proprietate Consiliului Local Bucu.

În completarea deciziei indicate a fost emis un nou act, denumit „ decizie prin care s-a dispus completarea Deciziei nr. 263 din data de 30.12.2006, privind restituirea imobilului situat în com. Bucu, jud. Ialomiţa, în sensul că se restituie imobilul susmenţionat şi numiţilor TN şi TM, „ ca fiind ei moştenitori legali care au formulat notificare în termenul legal, prevăzut de Legea 10 din 2001”. Aşadar în privinţa acestui bun, sunt aplicabile prevederile ART. 4 din Legea 10 din 2001, potrivit cărora:

(1) În cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptăţite coproprietare ale bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constată sau se stabileşte în cote-părţi ideale, potrivit dreptului comun.

(2) De prevederile prezentei legi beneficiază şi moştenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptăţite.

(3) Succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moştenirea sunt repuşi de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul prezentei legi.

(4) De cotele moştenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la cap. III profită ceilalţi moştenitori ai persoanei îndreptăţite care au depus în termen cererea de restituire.

Cu privire la acest bun, instanţa a reţinut însă că  pe de o parte că nu face parte din masa succesorală întrucât nu exista în patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii şi pe de altă parte, că în privinţa sa, nu s-a furnizat de către părţile în proces dovada dreptului de proprietate, esenţială pentru a se puntea dispune partajul.

Reţine astfel instanţa că potrivit dispoziţiilor ART. 25 alin. 4 „Decizia sau, după caz, dispoziţia de aprobare a restituirii în natură a imobilului face dovada proprietăţii persoanei îndreptăţite asupra acestuia, are forţa probantă a unui înscris autentic şi constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară.

(5) Proprietarii cărora, prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege, le-au fost restituite în natură imobilele solicitate vor încheia cu deţinătorii actuali ai acestora un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei/dispoziţiei de restituire, termen după care, dacă protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezenţa executorului judecătoresc un proces-verbal de constatare unilaterală a preluării imobilului.

(6) Decizia sau, după caz, dispoziţia prevăzută la alin. (4) trebuie pusă în executare în termen de 3 ani de la data primirii ei de către persoana îndreptăţită.”

S-a avut în vedere că în lipsa îndeplinirii de către beneficiarii Deciziei de restituire nr. 236 din data de 30.12.2006 a formalităţilor de publicitate imobiliară, în termen de 3 ani de la emiterea actului, aceştia nu se pot prevala de Dispoziţia invocată pentru a-şi afirma dreptul de proprietate asupra imobilului casa cu 9 camere, acoperită cu ţiglă, situată în zona Gării CFR Bucu, jud. Ialomiţa, a cărui partajare o solicită, chiar dacă au încheiat cu deţinătorul bunului proces verbal de predare primire a imobilului.

3.Referitor la titlurile de despăgubire acordate conform prevederilor Legii nr. 10 din 2001, potrivit dispoziţiilor de restituire nr. 466 din 2006, 465 din 2006, 23 din 2011, 125 din 07.05.2009, 21 din 17.01.2011, 22 din data de 17.01.2011, s-a reţinut că sunt aplicabile dispoziţiile art. 4 din Legea 10 din 2001, putând invoca un drept cu privire la aceste titluri de despăgubire exclusiv părţile care au formulat notificări.

Părţile nu sunt îndreptăţite în acest stadiu al procedurii reglementate de Legea 10 din 2001 să solicite partajarea titlurile ce li s-au acordat prin dispoziţiile de restituire menţionate( titluri care de altfel nu pot fi în nici un caz considerate ca făcând parte din masa succesorală, inexistente fiind la data deschiderii succesiunii).

S-a avut în vedere următoarele norme:

ART. III din OUG 62 din 2010,

(1) Se suspendă emiterea titlurilor de plată prevăzute în titlul VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 15 mai 2013.

(2) Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, au optat pentru acordarea titlurilor de plată, dar acestea nu a fost emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pot opta pentru conversia titlurilor de despăgubire în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea". Persoanele care nu optează pentru conversia titlurilor de despăgubire în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea" vor primi titluri de plată după expirarea perioadei de suspendare prevăzute la alin. (1), potrivit procedurii stabilite prin titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Iar potrivit art. unic al OUG 4 din 2012,

(1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se suspendă, până la data de 15 mai 2013, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum şi procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de titlul VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În perioada prevăzută la alin. (1), personalul din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor întocmeşte şi ţine la zi evidenţa dosarelor de despăgubire, înregistrate în mod legal la aceasta, înregistrează noi dosare de despăgubiri, analizează documentaţia existentă în aceste dosare în vederea soluţionării legale a cererilor de despăgubire şi ia măsurile necesare în scopul inventarierii şi arhivării dosarelor de despăgubire depuse de către persoanele îndreptăţite.

Ulterior perioadei menţionate -15 mai 2013, până la care prevederile Legii nr. 247 din 2005, titlul VII au fost suspendate,  a fost adoptată Legea nr. 165 din 2013  privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 165 din 2013:

Dispoziţiile prezentei legi se aplică cererilor formulate şi depuse, în termen legal, la entităţile învestite de lege, nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, precum şi cauzelor aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Potrivit art. 1 din Legea 165 din 2013

(1) Imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în natură.

(2) În situaţia în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluţionarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, măsurile prevăzute de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi măsura compensării prin puncte, prevăzută în cap. III.

Potrivit susţinerilor părţilor, dispoziţiile de restituire emise la cererea acestora au fost depuse la entitatea competentă potrivit Legii nr. 165 din 2013 şi anume SECRETARIATUL COMISIEI CENTRALE PENTRU STABILIREA DESBĂGUBIRILOR.

În acest context, s-a avut în vedere că potrivit art. 34 din Legea nr. 165 din 2013

(1) Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni.

(2) Dosarele care vor fi transmise Secretariatului Comisiei Naţionale ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data înregistrării lor, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni.

(3) Numărul dosarelor prevăzute la alin. (1) şi data înregistrării dosarelor prevăzute la alin. (2) se publică pe pagina de internet a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi se comunică, la cerere, persoanelor îndreptăţite.

Astfel, doar după finalizarea procedurii instituite de textele legale enunţate părţile vor putea cerere partajarea drepturilor dobândite, conform cotelor ce li se cuvin.

Aceleaşi considerente au fost reţinute şi în privinţa celorlalte „ bunuri” despre care pârâtul TN şi intervenienta TMM afirmă că ar trebui să formeze obiectul partajului, şi anume:

-suprafaţa de 0,.75 ha teren cu destinaţie forestieră, conform Hotărârii nr. 32/I din data de 11.07.2007 a Comisiei Judeţene Ialomiţa pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar şi suprafaţa de 2,5 ha teren cu destinaţie forestieră,

-5 ha păşune, conform Hotărârii nr. 56/I din data de 07.11.2007 a Comisiei Judeţene Ialomiţa pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, obţinută de pârâţii VVC şi VM,

-suma de 7705 lei, în titluri de valoare folosite exclusiv în procesul de privatizare.

Se are astfel în vedere că pentru terenurile mai sus menţionate nu au fost emise titluri de proprietate pentru persoanele îndreptăţite astfel că cererea de partajarea a acestora este neîntemeiată, părţile neavând în prezent calitatea de proprietari asupra acestor bunuri, Hotărârea Comisie Judeţene neputând fi considerată „ titlu de proprietate” în sensul legii civile pe baza căruia să se poată proceda la partajarea terenurilor ci doar o formalitate legală prealabilă în cadrul procedurii de reconstituire, ce are doar rolul de a determina personale îndreptăţite la reconstituire şi suprafeţele ce li se cuvin.

Referitor la cererea pârâtului reclamant reconvenţional TN de partajarea a sumelor încasate cu titlu de arendă, s-a reţinut că sumele încasate cu titlu de arendă au natura juridică a unor fructe civile, cota parte din fructe putând fi solicitată nu numai pe calea unei acţiunii separate dar şi în cadrul partajului. Cererea pentru valorificarea dreptului la cota parte din fructe are caracter imprescriptibil doar în măsura în care acesta fructe sunt produse de bunuri care fac parte din masa succesorală şi există la data deschiderii succesiunii, în materialitatea lor. În caz contrar, acţiunea unui coindivizar pentru dobândirea cotei părţi ce i se cuvine din fructe are caracter personal întrucât urmăreşte valorificarea unui drept de creanţă, din caracterul personal decurgând şi caracterul prescriptibil, dreptul putând fi valorificat în termenul general de prescripţie de 3 ani, termen care curge de la data culegerii fructelor.

În speţă se solicită de către pârâtul reclamant reconvenţional TN partajarea sumelor încasate cu titlu de arendă, pentru exploatarea suprafeţei de 50 ha teren agricol, situat în Sat Mărculeşti, Com. Cosîmbeşti, Jud. Ialomiţa.

La data de 03.09.2004 a fost încheiat de LT în calitate de arendaş şi VC în calitate de arendator contractul de arendă înregistrat cu nr. 21 având ca obiect punerea la dispoziţia arendaşului a suprafeţei de 50 ha teren arabil, situat în raza comunei Cosîmbeşti, sat. Mărculeşti.

Durata arendării a fost prevăzută pe o perioadă de un an, de la data de 03.09.2004 până la data de 03.09.2005. În ce priveşte contravaloarea arendei, aceasta a fost stabilită la 700 kg la ha şi „subvenţia”.

La data de 24.04.2007 a fost încheiat de către VC în  calitatea de arendator şi SC LTV PROD SRL în calitate de arendaş contractul de arendare înregistrat cu nr. 84 având ca obiect trenul în suprafaţă de 50 ha situat în extravilanul localităţii Mărculeşti, jud. Ialomiţa. În ce priveşte durata arendei, aceasta a fost stabilită la 5 ani, începând cu 10.04.2007 iar contravaloarea folosinţei a fost stabilită sub forma cantităţii de 900 kg grâu la ha.

Analizând cererea de partajare a sumelor încasate cu titlu de arendă, pentru terenul în suprafaţă de 50 ha, situat în Sat Cosîmbeşti, com. Mărculeşti, instanţa a apreciat-o neîntemeiată. S-a reţinut că pentru a putea fi partajate sumele pe care părţile le invocă, acestea trebuie să îndeplinească condiţia certitudinii şi lichidităţii. Or, din cuprinsul probelor administrate nu a rezultat cuantumul exact al acestor sume, ce anume reprezintă, dat fiind faptul că prin contractele de arendă invocate s-a stabilit ca plată o anume cantitate de grâu şi „ subvenţia”, data la care s-a realizat plata, persoana care a încasat sumele solicitate şi în temeiul cărui raport juridic s-au achitat. În acest sens reţine instanţa că valoarea probatorie a înscrisurilor ataşate de pârât aceasta este cel puţin îndoielnică. Astfel din cuprinsul adresei emise de PFA LTV SRL  la data de 28.11.2008 rezultă că s-ar fi achitat D-lui VVC pentru anul agricol 2004-2005 suma de 9000 lei iar pentru anul 2007-2009 suma de 18000 lei. Nu este însă precizată data la care a avut loc plata şi nici ce anume reprezenta suma achitată, raportat la arenda stabilită de părţi, lipsa acestor date esenţiale rezultând şi din cuprinsul adreselor nedatate emise cu privire la

 perioada anilor 2007-2012, 2012-213 cu privire la pretinse plăţi făcute „ cu titlu de arendă” D-lui VC şi D-lui TO. Nu poate fi reţinut în sprijinul cererii de partaj a sumelor pretins încasate cu titlu de arendă nici adresa emisă de COT Întreprindere individuală privind pretinse plăţi pentru anii 2012-2014 efectuate pârâtului TV, întrucât nu se indica data exactă a plăţii, la dosarul cauzei nefiind depus contractul de arendă ce se menţionează.

Prin urmare, dat fiind caracterul incert al creanţelor invocate, instanţa a respins cererea părţilor de partajare a sumelor de bani pretins încasate cu titlu de arendă pentru terenul în suprafaţă de 50 ha, coproprietatea părţilor TVşi TC, TOD, TVE şi TD, VM şi VC  şi TN.

Referitor la cererea de partajare a pasivului succesoral, instanţa a reţinut că existenţa şi cuantumul acestora nu au fost probate de către părţi.

Prin sentinţa civilă 1123/2016 a Judecătoriei Braşov a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii TOD, TVE şi TD în contradictoriu cu pârâţii TC, TV,  VVC, VM şi TN; a fost admisă în parte cererea reconvenţională formulată de pârâţii reclamanţi reconvenţionali TV şi TC; a fost admisă în parte cererea de intervenţie formulată de intervenienta TMM; s-a constatat calitatea de moştenitor a intervenientei TMM cu o cotă de 3/64 din masa succesorală, în calitate de soţie supravieţuitoare a defunctului TO( fiu al defunctului TN); s-a dispus partajarea în natura a terenului arabil în suprafaţă de 50 ha, situat în sat Mărculeşti, com. Cosimbeşti, jud. Ialomiţa, menţionată în TITLUL DE PROPRIETATE cu nr. 048 818 /40719 din data de 24.07.2003, eliberat de COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR IALOMIŢA, teren situat în Tarlaua nr. (…), Parcela nr. 2, în suprafaţă de 25,12 ha şi Tarlaua 235, Parcela nr. 1, în suprafaţă de 24,88 ha, neînscris în Cartea Funciară, prin formarea de loturi în natură şi atribuirea lor către fiecare dintre părţi, conform raportului de expertiză nr. 743137 din data de 10.06.2015, întocmit de expert LMB, parte integrantă din prezenta hotărâre, astfel:

- Pârâţilor TV şi TC –lotul nr. 1-descris în anexa 7 a raportului de expertiză,

- Reclamanţilor TOD , TVE şi TD–lotul nr. 2 –descris în anexa nr. 8 a raportului de expertiză

- Pârâţilor VVC şi VM–lotul nr. 3, descris în anexa 9  şi lotul nr. 1, prezentat în anexa 11 a raportului de expertiză.

- Pârâtului TN- lotul nr. 2, prezentat în anexa 12 a raportului de expertiză.

Au fost respinse în fond,  restul pretenţiilor formulate de părţi prin cererea de chemare în judecată şi cererile reconvenţionale; s-a încuviinţat onorariul final cuvenit expertului LBM în sumă de 5100 lei; s-a constatat că a fost achitat de către reclamanţi un avans onorariu în contul expertului, în sumă de 3000 lei; au fost obligaţi reclamanţii TOD , TVE şi TD la plata în favoare expertului LBM a sumei de 525 lei, cu titlu de diferenţă onorariu; au fost obligaţi pârâţii TV şi TC la plata în favoarea expertului LBM a sumei de 525 lei, cu titlu de diferenţă onorariu; au fost obligaţi pârâţii VVC şi VM la plata în favoarea expertului LBM a sumei de 525 lei, cu titlu de diferenţă onorariu; a fost obligat pârâtul  TN la plata în favoarea expertului LBM a sumei de 525 lei, cu titlu de diferenţă onorariu; s-au compensat între părţi cheltuielile de judecată reprezentând onorariu expert şi pe cale de consecinţă au fost obligaţi pârâţii TV şi TC la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 750 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert; au fost obligaţi pârâţii VVC şi VM la plata în favoarea  reclamanţilor a sumei de 750 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert; a fost obligat pârâtul  TN la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 750 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:

Conform raportului de expertiză specialitatea topografie, înregistrat cu nr. 743137 din data de 10.06.2015, întocmit de expert LBM, terenul menţionat în Titlul de Proprietate nr. 048818 din data de 24.07.2003 eliberat de Comisia Judeţeană Ialomiţa pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a fost identificat ca având suprafaţa de 50 ha din care 25, 12 ha situate în tarlaua nr. 126/4/1, parcela 2 şi 24,88 ha-situate în Tarlaua nr. (…), parcela nr. 1.

S-a reţinut de către expertul desemnat că imobilele nu sunt înscrise în Cartea funciară.

Aşa cum prin încheierea de admitere în principiu a cererii de partaj s-a constatat, au calitatea de coindivizari:

-TVşi TC cu o cotă de 3/16 din dreptul de proprietate.

-reclamanţii TOD, TVE şi TD cu o cotă de 3/16 din masa succesorală,

-VM şi VC cu o cotă de 3/16 din dreptul de proprietate.

-TN cu o cotă de 7/16 din dreptul de proprietate.

În ce priveşte cererea părţilor de partajarea a terenurilor menţionate, instanţa a admis-o aşa cum a fost formulată. Astfel, s-a reţinut că, potrivit art. 728 alin. 1 C.civ, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărţeala succesiunii, chiar când ar exista convenţii sau prohibiţii contrare. 

Referitor la modalitatea de împărţeală, se reţine că potrivit prevederilor art. 673 ind. 5, alin. 2 C.p.c, instanţa va face împărţeala în natură. (…) ea procedează la formarea loturilor şi la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani.

Din cuprinsul concluziilor raportului de expertiză a rezultat că imobilele sunt comod partajabile în natură.

S-a dispus astfel partajarea în natura a terenului arabil în suprafaţă totală de 50 ha, situat în sat Mărculeşti, com. Cosîmbeşti, jud. Ialomiţa, dobândit în urma reconstituirii dreptului de proprietate conform Titlului de proprietate nr. 048818 din data de 24.07.2003 eliberat de Comisia Judeţeană Ialomiţa pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor prin formarea de loturi în natură şi atribuirea lor către fiecare dintre părţi, conform raportului de expertiză nr. 743137 din data de 10.06.2015, întocmit de expert LMB parte integrantă din prezenta hotărâre, astfel:

-Pârâţilor TV şi TC –lotul nr. 1-descris în anexa 7 a raportului de expertiză,

- Reclamanţilor TOD , TVE şi TD–lotul nr. 2 –descris în anexa nr. 8 a raportului de expertiză

- Pârâţilor VVC şi VM–lotul nr. 3, descris în anexa 9  şi lotul nr. 1, prezentat în anexa 11 a raportului de expertiză.

- Pârâtului TN- lotul nr. 2, prezentat în anexa 12 a raportului de expertiză.

Referitor la chestiunea legată de suprapunerea imobilului obiect al partajului, cu imobilul cu nr. cadastral 596 , instanţa a reţinut că această împrejurare nu este de natură să împiedice ieşirea din indiviziune a părţilor şi atribuirea loturilor către acestea, conform variantei propuse de expert, variantă cu care părţile s-au declarat de acord, suprapunerea constituind doar o piedică ce priveşte înscrierea imobilului în CF.

Or, contrar celor afirmate de pârâtul reclamant reconvenţional TN, prin mandatar, înscrierea imobilului în CF nu a constituit petit al acţiunii, după cum realizarea documentaţiei necesare intabulării nu a constituit nici obiectiv al raportului de expertiză specialitatea topografie, dispusă de instanţă, la cererea părţilor litigante.

Rămâne aşadar în sarcina părţilor ca, referitor la suprapunerea de 13 mp de teren identificată de OCPI Ialomiţa, cu ocazia avizării lucrării de expertiză, să parcurgă procedura instituită de ORDINUL Nr. 700 din  9 iulie 2014, privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aşa cum au fost descrişi în cuprinsul notei de completare din data de 29.12.2015, la cererea de recepţie nr. 102123 din data de 23.12.2015, ataşată la dosarul cauzei.

În ce priveşte celelalte pretenţii formulate de părţi prin cererea de chemare în judecată şi cererile reconvenţionale, instanţa le-a respins în fond ca neîntemeiate, pentru motivele arătate pe larg în cuprinsul încheierii de admitere în principiu a cererii de partaj, pronunţată la data de 15.10.2014.

S-a admis totodată în parte, în fond, cererea de intervenţie formulată de intervenienta TMM, constatând calitatea  de moştenitor a intervenientei TMM cu o cotă de 3/64 din masa succesorală, în calitate de soţie supravieţuitoare a defunctului TO ( fiu al defunctului TN), şi respingând celelalte petite ale cererii interveninetei, pentru motivele menţionate în cuprinsul încheierii de admitere în principiu a cererii de partaj, pronunţată la data de 15.10.2014, parte integrantă din prezenta hotărâre.

 Referitor la sumele cuvenite expertului LBM, a fost încuviinţat onorariul final de 5100 lei.

Referitor la cheltuielile de judecată, în temeiul art. 277 Cpc, instanţa a dispus compensarea şi faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, şi reţinând că aceste cheltuieli trebuie suportate în mod proporţional de fiecare din copărtaşi, a obligat:

-pârâţii TV şi TC la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 750 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert.

-pârâţii VVC şi VM la plata în favoarea  reclamanţilor a sumei de 750 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert.

-pârâtul  TN la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 750 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert.

Prin sentinţa civilă 4688/2016 a aceleiaşi instanţe a fost respinsă cererea de completare a SENTINŢEI CIVILE nr.  1123 din data de 12.02.2016 ca neîntemeiată; s-a dispus din oficiu,  înlăturarea omisiunii vădite strecurate în SENTINŢA CIVILĂ NR. 1123 din data de 12.02.2016  in sensul menţionării admiterii în parte a cererii reconvenţionale formulate şi precizate de pârâtul TN; în temeiul art.281, ind.1 alin.3 Cod procedură civilă, s-a dispus ca înlăturarea omisiunii sa se facă in ambele exemplare ale SENTINŢEI CIVILE nr.  1123 din data de 12. 02.2016.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin cererea reconvenţională formulată de pârâtul reclamant reconvenţional TN, la data de 06.01.2006, pe rolul Judecătoriei Slobozia, acesta a solicitat:

-constatrea că reclamantul şi pârâţii precum şi TM decedată la data de 31.03.20005 au calitatea de coproprietari asupra imobilului teren,

-să se stabilească cota ce se cuvine fiecăruia din masa succesorală a lui TN şi TM,

-să fie sistată starea de indiviziune prin atribuire în natură, cu privire la imobilul teren extravilan , în suprafaţă de 50 ha, situat în Com. Cosâmbeşi, sat Mărculeşti, jud. Ialomiţa, conform TP nr,. (…)din data de 24.07.2003,

-să se înscrie în CF situaţia stabilită .

Cu cheltuieli de judecată.

S-a precizat cererea reconvenţională la data de 05.06.2007, referitor la cotele cuvenite părţilor din masa succesorală şi cu privire la completarea masei succesorale prin includerea unor titluri de despăgubire acordate părţilor conform Legii 10 din 2001.

La data de 19.02.2008 a fost formulată de către pârâtul TN o nouă completare a cererii reconvenţionale prin care s-a solicitat completarea masei succesorale prin includerea casei cu 9 camere  situată în zona gării Bucu.

Potrivit dispoziţiilor art. 281 ind. 2 din Cpc, dacă prin hotărârea dată, instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara , după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri.

În speţă, instanţa a reţinut din examinarea petitelor cererii reconvenţionale formulate şi precizate de către pârâtul reclamant reconvenţional TN, prin prisma celor cuprinse în sentinţa a cărei completare se solicită că toate cererile pârâtului reclamant reconvenţional au fost analizate şi au primit a soluţionare prin încheierea cu caracter interlocutoriu de admitere în principiu a cererii  cât şi prin sentinţa de fond.

Mai mult, s-a menţionat expres care din petitele cererilor formulate de către părţi au fost admise iar pentru celelalte cuprinse în cererile părţilor principale sau reconvenţionale, s-a precizat că se resping.

Or, cum  ipoteza textului de lege invocat de parte şi anume omisiunea instanţei să se pronunţe, adică să analizeze şi să dea o rezolvare petitelor acţiunii nu se verifică în speţă toate petitele cererii reconvenţionale, inclusiv cererea de înscriere în CF a situaţiei juridice rezultate în urma partajului( cerere pe care instanţa a respins-o pentru motivele ce rezultă din considerentele hotărârii), instanţa a respins ca neîntemeiată cererea de completare formulată de pârâtul reclamant reconvenţional TN. 

Instanţa, din oficiu, în baza dispoziţiilor art. 281 alin. 1 Cpc, conform cărora erorile sau omisiunile cu privire la nume, calitatea părţilor, (…) precum si orice alte erori materiale sau omisiuni strecurate în hotărâri sau încheieri, pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere, îndreptarea omisiunii vădite în sensul înserării în sentinţa civilă nr.  1123 din data de 12. 02.2016 a dispoziţiei de admitere în parte a cererii reconvenţionale formulate şi precizate de pârâtul TN.

Reclamanţii au declarat apel împotriva încheierii de admitere în principiu şi împotriva sentinţei civile 1123/2016, pârâta TC şi intervenienta TMM au declarat apel împotriva încheierii de admitere în principiu şi împotriva sentinţei civile 1123/2016 şi pârâtul TN a aderat la apelul celorlalte părţi şi a formulat apel împotriva sentinţei civile 4688/2016.

Apelanţii reclamanţi TOD, TVE şi TD au criticat încheierea de admitere în principiu din data de 15.10.2014 şi sentinţa civilă 1123/2016 sub următoarele aspecte:

Odată cu pronunţarea încheierii de admitere în principiu a cererii de partaj cauza era pierdută întrucât ce a urmat avea doar menirea de a pune în practic cele reţinute în încheiere.

Devoluţiunea succesorală după TN, TM şi TM se realizează între următorii moştenitori, cu cotele:

TD, decedat, cu moştenitori reclamanţii TVE, TD şi TOD, în calitate de fiu al defuncţilor, îi revine o cotă de 50/192 din moştenire, compusă din 3/32+1/6;

VM, nepot al defuncţilor, succesor în drepturi după TG, îi revine o cotă de 25/192 din moştenire, compusă din 3/64+1/12;

VC, nepot al defuncţilor, succesor în drepturi dup  defuncta TG, îi revine o cotă de 25/192 din moştenire, compusă din 3/64+1/12;

TC, în calitate de nepoată a defuncţilor, succesoare în drepturi a defunctului TO, îi revine o cotă de 25/192 din moştenire, compusă din 3/64+1/12;

TV, în calitate de nepot al defuncţilor, succesor în drepturi după TO, îi revine o cotă de 25/192 din moştenire, compusă din 3/64+1/12;

TN, în calitate de fiu al defuncţilor TNşi TM, îi revine o cotă de 42/192 din moştenire, compusă din 3/32+1/8.

Masa de împărţit a celor trei succesiuni este formată din suprafaţa de 50 ha teren arabil situat în extravilanul satului Mărculeşti, com. Cosâmbeşti, jud. Ialomiţa.

Terenul în suprafaţă de 50 ha a fost dobândit de TN şi TM, în timpul căsătoriei lor, fiecăruia dintre aceştia revenindu-i cota de ½  parte. Aceasta rezultă din actele de preluare a imobilului de către stat.

Printr-o notă de şedinţă depusă la dosar la data de 25.10.2016, apelanţii reclamanţi au completat motivarea apelului, în sensul că în ceea ce priveşte căsătoria lui TN cu TM, aceasta a intervenit înainte de intrarea în vigoare a Codului Familiei, la 30.01.1954, prin care a fost implementat principiul comunităţii de bunuri ca regim matrimonial.

Căsătoria a fost desfiinţată la data de 29.10.1954 şi în conformitate cu prevederile art. 4 din Decretul 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei bunurile dobândite anterior intrării în vigoare a Codului familiei, în timpul căsătoriei soţilor, devin comune indiferente de data căsătoriei şi oricare ar fi fost regimul matrimonial legal sau convenţional.

TN şi TM erau căsătoriţi la data achiziţionării terenului în litigiu, astfel că acesta face parte din comunitatea de bunuri a soţilor.

Intervenienta TMM este cea de a doua soţie a lui TO, decedat în 1994, care la rândul său este moştenitor legal, în calitate de fiu, al defunctului TN, identic cu NT, din prima căsătorie a acestuia cu TM, căsătorie desfăcută prin divorţ în anul 1954.

Imobilul la a cărei împărţire a intervenit  şi la care instanţa i-a permis să participe a format obiectul a format obiectul Legii 1/2000 şi, ca urmare, a dreptului de reconstituire al foştilor proprietari sau ai moştenitorilor acestora.

La momentul intrării în vigoare a acestui act normativ, fostul proprietar nu mai era în viaţă, astfel încât titularii dreptului de reconstituire au fost moştenitorii fostului proprietar.

TN, fostul proprietar, a decedat la data de 26 ianuarie 1981.

Moştenitorii acestuia, TD, TN, TM, TV şi TC, VM şi VVC  au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în condiţiile Legii 1/2000.

Intervenienta nu a formulat cerere de reconstituire.

Faţă de aceste aspecte, intervenienta este străină de succesiunea după TN.

Moştenitorii, pentru a beneficia de prevederile legale referitoare reconstituirea dreptului de proprietate, trebuie să facă dovada calităţii lor de succesori ai defunctului titulari ai terenurilor asupra cărora se cere reconstituirea dreptului de proprietate.

Moştenitorii îndrituiţi pot solicita reconstituirea dreptului, indiferent dacă au venit la moştenire personal, în nume propriu, sau prin reprezentarea celui predecedat.

Apelanta intervenientă TMM a criticat sentinţa civilă 1123/2016 şi încheierea din 15.10.2014 cu privire la componenţa masei partajabile, susţinând că instanţa de fond a omis de la împărţeală cea mai mare parte a bunurilor ce trebuiau împărţite între moştenitori, şi a cuprins în masa partajabilă doar terenul în suprafaţă de 50 ha situat în sat Mărculeşti, comuna Cosîmbeşti, jud. Ialomiţa.

S-a susţinut că masa succesorală după defunctul TN este compusă din imobilul teren în suprafaţă de 50 ha din Titlul de proprietate 048818/40719/24.07.2003; casă cu 9 camere, acoperită ci ţiglă, situată în zona gării CFR Bucu; titluri de despăgubire acordate conform Legii 10/2001 pentru bunurile menţionate la pct. 1 – 5 din Dispoziţia 466/2006; titluri de despăgubire acordate conform Legii 10/2001 pentru terenul în suprafaţă de 1680 mp; Titluri de despăgubire pentru suprafaţa de 6700 mp; 56.426,7 lei titluri de valoare; 141.348 lei titluri de valoare; 47273 lei titluri de valoare; suprafaţa de 20 ha  baltă din lacul Strachina; suprafaţa de 0,75 ha teren cu destinaţie forestieră; 5 ha păşune; 7.705 lei titluri de valoare; 250.000 lei arendă.

Apelanta pârâtă TC a criticat sentinţa civilă 1123/2016 şi încheierea din 15.10.2014 pentru aceleaşi motive ca apelanta intervenientă.

Pârâtul reclamant reconvenţional TN a aderat la apelurile declarate de celelalte părţi şi a declarat apel împotriva sentinţei civile 4688/2016.

Prin aderarea la apel s-a solicitat în principal anularea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar a solicitat schimbarea în sensul admiterii cererii reconvenţionale formulată şi completată şi să se constate că în masa succesorală sunt cuprinse toate bunurile menţionate.

Se impune anularea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare raportat la cererea reconvenţională care nu a fost soluţionată de prima instanţă, pentru a nu se încălca principiului dublului grad de jurisdicţie.

Cu privire la solicitarea de înscriere a imobilului în cartea funciară, instanţa de fond a reţinut că această cerere nu a constituit obiect al acţiunii, iar realizarea documentaţiei necesare întabulării nu a constituit obiectiv al raportului de expertiză specialitatea topo.

Instanţa de fond a rămas în pronunţare deşi raportul de expertiză topo efectuat în cauză – privind lotul atribuit apelantului TN, nu fusese definitivat, respectiv nu fusese avizat de către OCPI Ialomiţa. În perioada de la data rămânerii în pronunţare şi până la data pronunţării s-a depus lucrarea de expertiză declarată admisă.

Deoarece au fost depuse înscrisuri noi, se impunea repunerea pe rol a cauzei şi de a pune în discuţie respectivele înscrisuri şi de a da posibilitatea efectuării documentaţiei cadastrale necesară întabulării imobilului.

Neprocedând în această manieră, instanţa de fond a soluţionat litigiu fără a intra în judecata fondului din cererea reconvenţională.

Cu privire la solicitarea subsidiară, apelantul a susţinut că din masa succesorală fac parte următoarele bunuri: casa cu 9 camere; titluri de despăgubire acordate conform Legii 10/2001; titluri de valoare; suprafaţa de 20 ha balta din lacul Strachina; suprafaţa de 0,75 ha teren cu destinaţie forestieră; suprafaţa de 5 ha păşune; arenda.

Casa cu 9 camere a format obiect al deciziei 263/2006, prin care s-a dispus restituirea fără a se stabili cotele ce revin succesorilor sau indicarea acestora.

Prin sentinţa civilă 2851F/2010 a Tribunalului Ialomiţa, terenul de 3197 mp a fost atribuit în următoarele cote: TD în cotă de ¼; VM şi VVC în cotă de ¼;  TN în cotă de 1/2.

Prin Decizie 154/2012 s-a dispus restituirea în natură a terenului de 3197 mp conform sentinţei menţionată.

Motivarea instanţei conform căreia nu s-a furnizat de către părţile din proces dovada dreptului de proprietate, esenţială pentru a se putea dispune partajul, este lipsită de orice temeinicie întrucât dispoziţia mai sus menţionată statuează asupra calităţii notificatorilor de persoane îndreptăţite să beneficieze de măsuri reparatorii, respectiv statuează asupra calităţii de fost proprietar al bunului notificat, dar şi asupra caracterului abuziv al preluării.

Existenţa unei astfel de decizii face dovada necesară dar şi suficientă a dreptului de proprietate, astfel încât partajul se poate dispune fără nici o oprelişte.

Titlurile de despăgubire acordate conform prevederilor Legii 10/2001 prin dispoziţia 466/2006 a fost emisă în baza sentinţei 236/2006 a Tribunalului Ialomiţa.

Aceasta a fost emisă în favoarea moştenitorilor TD, VM, VVC, TN, fără a se stabili cotele de proprietate care revin succesorilor.

Referitor la terenul în suprafaţă de 7 ha prevăzut la pct. B al notificării nr. 450/2001, deşi atât  TN cât şi TM au formulat notificare, nu au fost incluşi în următoarele titluri care s-au acordat unora dintre succesorii care au promovat acţiuni în instanţă, astfel că titlurile  de despăgubire fac parte din masa succesorală.

Chiar dacă s-ar accepta că apelantul va fi de acord cu motivarea instanţei de fond potrivit căreia doar după finalitatea procedurii instituite de Legea 165/2013 părţile vor putea cere partajarea drepturilor dobândite, conform cotelor ce li se cuvin, nimic nu împiedică instanţa să menţioneze expres care sunt respectivele cote ale părţilor, soluţionarea acestui aspect în prezentul litigiu impunându-se fie şi pentru motivul că avea drept consecinţă evitarea promovării unor litigii viitoare şi care să aibă drept obiect tocmai stabilirea cotelor ce se cuvin părţilor.

Titlurile de despăgubire emise pentru imobilul teren în suprafaţă de 1680 mp, în cuantum de 4135 lei, menţionate în dispoziţia de restituire 465/2006, au fost emise în baza sentinţei civile 165/2005 a Tribunalului Ialomiţa.

Faţă de conţinutul notificării, cotele de proprietate ar trebui să fie cele menţionate anterior.

Titlurile de despăgubire pentru terenul în suprafaţă de 6700 mp, în cuantum de 16462 lei au fost emise în baza sentinţei 164/2005 a Tribunalului Ialomiţa.

Cotele de proprietate asupra acestei sume sunt de 3/8 pentru TD şi 5/8 pentru TN.

Suma de 56426,7 lei cuprinsă în titluri de valoare s-a acordat conform sentinţei civile 77/F/2005 a Tribunalului Ialomiţa. În titlu este menţionat TD, însă faţă de cuprinsul notificării trebuie avute în vedere cotele de proprietate: TD 3/8 şi TN5/8.

Aceleaşi cote de proprietate au fost solicitate de apelant şi pentru titlurile de valoare de 141348 lei şi 47.273 lei.

Pentru suprafaţa de 20 ha baltă din lacul Strachina, suprafaţa de 0,75 ha teren cu destinaţie forestieră, 2,5 ha teren; 5 ha păşune s-a indicate cotele de proprietate: 3/16 pentru TD; 3/16 pentru VM şi VVC; 3/16 pentru TC, TV, TMM şi cota de 7/16 pentru TN.

Suma de 130816 lei reprezentând arendă rezultă din contractele de arendare a suprafeţei de teren arabil.

Cu privire la sentinţa civilă 4688/2016 de completare a sentinţei civile 1123/2016, apelantul TN a susţinut că în mod greşit s-a reţinut că prin prisma celor cuprinse în sentinţa iniţială, toate cererile au fost analizate  şi au primit soluţie prin încheierea interlocutorie şi prin sentinţă.

Această argumentaţie este greşită deoarece numai anumite petite, cele iniţiale, se suprapun  cu petitele cererii de chemare în judecată şi pronunţându-se asupra acestora nu a soluţionat şi cererea reconvenţională, şi cu atât mai puţin analizând celelalte cereri reconvenţionale.

Nu există nici un temei legal care să prezume că pronunţându-se cu privire la petitele cererilor celorlalte părţi din litigiu, înseamnă că s-a pronunţat asupra cererii apelantului.

Instanţa a confundat chestiunea pronunţării asupra petitelor cererii de chemare în judecată cu pronunţarea asupra cererii reconvenţionale, confuzie determinată de faptul că anumite petite sunt comune.

Aceasta rezultă din încheierea de şedinţă din data de 29.04.2016 prin care s-a solicitat apelantului să indice care din petitele din cererea reconvenţională nu au fost supuse atenţiei instanţei şi soluţionate.

Instanţa a reţinut că a menţionat expres care din petitele cererilor formulate de către părţi au fost admise iar pentru celelalte cuprinse în cererile părţilor principale sau reconvenţionale, s-a precizat că se resping.

Cererea de înscriere în cartea funciară nu a fost formulată prin acţiunea introductivă de instanţă, însă a fost formulată prin reconvenţională.

S-a schimbat natura juridică formulată de apelant din aceea de completare în aceea de înlăturare a unei omisiuni vădite.

Instanţa s-a investit în mod greşit cu o cerere de înlăturare a omisiunii vădite, fără a fi incidente prevederile art. 281 alin. 1 Cod procedură civilă.

Acest apel a fost înregistrat în dosarul 574/197/2007/a1, care a fost conexat prezentului dosar.

Apelantul TN a formulat întâmpinări la apelurile declarate de apelantele TC şi TMM, despre care a arătat că nu cuprinde motivele de apel iar cu privire la apelul declarat de apelanţii reclamanţi a susţinut că instanţa de fond a stabilit corect cotele de proprietate asupra masei succesorale.

Apelurile declarate de reclamanţi, pârâtul TN şi intervenienta TMM au fost legal timbrate.

Apelanta TC nu a timbrat apelul.

În apel a fost administrată proba cu înscrisuri.

La termenul de judecată din 25.10 2016 instanţa a admis excepţia de netimbrare a apelului declarat de pârâta TC.

Pe cale de consecinţă, instanţa va anula, ca netimbrat, apelul acestei pârâte.

Cu privire la acelelalte apeluri declarate în cauză, instanţa reţine că acestea nu sunt întemeiate pentru următoarele considerente:

Apelanţii reclamanţi au criticat cotele de proprietate stabilite în favoarea părţilor, asupra masei succesorale.

Apelanţii reclamanţi TOD, TVE şi TD sunt moştenitori după reclamantul iniţial, TD, decedat în timpul procesului.

TD, TOşi VG au fost copii defunctului TN din căsătoria cu TM.

Succesori după TO au rămas intervenienta TMM, soţie supravieţuitoare şi pârâţii TV şi TC, în calitate de fii.

După VG succesori sunt pârâţii VMşi VVC.

Din a doua căsătorie a defunctului TN, cu TM, a rezultat TN, pârât în cauză.

 Prin încheierea pronunţată de instanţa de fond la data de 15.10.2014 s-a reţinut că după defunctul TN au calitate de moştenitori toate părţile din litigiu, însă cu privire la terenul în suprafaţă de 50 ha situat în satul Mărculeşti, com. Cosîmbeşti jud. Ialomiţa, menţionat în Titlul de proprietate 048818 din 24.07.2003, s-a reţinut calitatea de coindivizari a reclamanţilor şi pârâţilor, nu şi a intervenientei.

Dreptul de proprietate asupra terenul menţionat a fost reconstituit prin Titlul de proprietate 048 818/40719 din 24.07.2003 emis de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ialomiţa.

Din cuprinsul Titlului de proprietate rezultă că a fost reconstituit dreptul de proprietate moştenitorilor defunctului TN: TD, TV,  TC, VVC, VM, TN şi TM.

Titlul de proprietate a fost emis în baza Legii 18/1991 şi în conformitate cu prevederile art. 13 alin. 3 din legea menţionată titlul de proprietate se emite pe numele tuturor moştenitorilor, fără concretizarea dreptului fiecăruia, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.

Instanţa de fond a stabilit în mod corect cotele de proprietate ale moştenitorilor, fără a reţine că acest teren a fost proprietatea comună a defunctului ce prima soţie deoarece în titlul de proprietate este menţionat doar TN, nu şi TM.

Terenul a fost cumpărat de TN în anul 1937, în timpul căsătoriei cu TM şi a fost preluat de stat în anul 1946.

Atât achiziţionarea cât şi preluarea de către stat au fost anterioare intrării în vigoare a Codului familiei, prin care a fost instituit principiul comunităţii de bunuri, astfel că nu se poate reţine incidenţa în cauză a prevederilor art. 4 din Decretul 32/1954 invocat de apelanţii reclamanţi.

Nu este relevat, sub aspectul aplicării textului de lege mai sus menţionat, momentul desfacerii căsătoriei, ci momentul la care imobilul a ieşit din proprietatea soţilor/soţului.

Dreptul de proprietate a fost recunoscut moştenitorilor defunctului TNcare au formulat cereri în acest sens, astfel că instanţa de fond a stabilit cotele de proprietate cu respectarea dispoziţiilor Legii 18/1991 şi a dreptului comun.

Intervenientei TMM i s-a stabilit calitatea de moştenitor legal după defunctul TN, prin retransmitere, acesta fiind soţia supravieţuitoare a fiului său, TO, decedat în anul 1994, însă nu s-a reţinut calitatea sa coindivizar asupra terenului cuprins în masa de împărţit.

Toate susţinerile apelanţilor reclamanţi cu privire la cererea de intervenţie sunt adevărate, însă nu reprezintă critici apte să ducă la modificarea încheierii din 15.10.2014 şi a sentinţei deoarece instanţa de fond nu a reţinut că intervenienta are un drept asupra terenului de 50 ha.

În consecinţă, apelul declarat de reclamanţi împotriva încheierii din data de 15.10.2014 nu este întemeiat şi va fi respins, ceea ce duce şi la respingerea apelului declarat împotriva sentinţei civile, deoarece sentinţa civilă nu a fost criticată pentru considerente care să exceadă limitelor stabilite prin încheiere.

Intervenienta TMM a criticat încheierea din 15.10.2014 şi sentinţa cu privire la componenţa masei succesorale, fără a expune motivele, însă indicând bunurile pe care le apreciază ca făcând parte din masa succesorală.

Apelantul pârât TN a formulat critici cu privire la acelaşi aspect şi a mai susţinut că nu a fost soluţionată cererea sa reconvenţională.

Componenţa masei succesorale, criticată de ambii apelanţi mai sus indicaţi, a fost corect stabilită de instanţa de fond pentru următoarele considerente:

Situaţia juridică a imobilului casă cu 9 camere acoperită cu ţiglă, situată în zona gării Bucu, jud. Ialomiţa a fost reglementată de Legea 10/2001.

Art. 4 din Legea 10/2001 prevede că în cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptăţite coproprietare ale bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constată sau se stabileşte în cote părţi ideale, potrivit dreptului comun. De prevederile acestei legi beneficiază şi moştenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptăţite.

Succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moştenirea sunt repuşi în de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul legii. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul legii.

De cotele moştenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura de restituire profită ceilalţi moştenitori ai persoanei îndreptăţite care au depus în termen cererea de restituire. 

Conform acestui text de lege, prin soluţionarea notificărilor formulate se reconstituie dreptul de proprietate, respectiv coproprietate, direct în patrimoniul moştenitorilor care au formulat notificare, nu în patrimoniul fostului proprietar, decedat la data intrării în vigoare a legii de reparaţie. Bunurile care fac obiectul de reglementare a Legii 10/2001 nu sunt readuse în masa succesorală după defunctul fost proprietar, ci devin coproprietatea moştenitorilor care au formulat notificare, în baza deciziilor/dispoziţiilor emise în procedura specială reglementată de lege.

TNa decedat la data de 26.01.1982, anterior intrării în vigoare a Legii 10/2001. De prevederile acestei legi beneficiază moştenitorii defunctului, în limitele în care au formulat notificări şi acestea au fost admise.

De titlurile de despăgubire emise în conformitate cu prevederile Legii 10/2001 beneficiază moştenitorii pe numele cărora acestea au fost emise, fiind incidente şi în acest caz prevederile art. 4 din lege. Aşa cum s-a arătat în motivele de apel de către apelantul TN, fiecare din aceste titluri au fost emise pe numele unora dintre moştenitori.

Doar moştenitorii menţionaţi în actele emise în procedura de soluţionare a notificărilor beneficiază de bunurile pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate sau de despăgubirile acordate, la stabilirea cotelor de proprietate între beneficiari fiind incident dreptul comun.

Suprafeţele de teren pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Legii 18/1991, fără a se emite titlurile de proprietate, vor fi supuse ieşirii din indiviziune după emiterea titlurilor pe numele moştenitorilor care au formulat cereri în temeiul legii menţionate şi stabilirea cotelor potrivit dreptului comun.

În apel, apelanta intervenientă a depus la dosar Titlul de proprietate nr. 6927/12741 din 30.05.2014, prin care a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului de 20 ha, după defunctul TN, în favoarea moştenitorilor VM, VVC şi TD.

Apelanţii TMM şi TN nu sunt menţionaţi pe acest titlu, astfel că nu pot participa la partajarea acestui teren.

Apelanta TMM a solicitat introducerea în masa succesorală a sumei de 250.000 lei rezultată din contractele de arendare, iar apelantul TN a indicat sume de 130816 lei cu acelaşi titlu.

Apelanta TMM nu are calitatea de coindivizar asupra terenului de 50 ha pentru care au fost încheiate contracte de arendă, astfel că nu poate pretinde beneficiile rezultate din aceste contracte.

Instanţa a reţinut în mod corect că aceste sume nu pot fi partajate deoarece nu îndeplinesc condiţia certitudinii şi lichidităţii.

În cauză, nici în faţa instanţei de fond, nici în apel, nu s-a făcut dovada că părţile din litigiu au încasat efectiv sume de bani cu titlu de preţ al arendei.

Terenul de 50 ha cuprins în titlul de proprietate 048818 din 2003 a fost partajat între coproprietarii menţionaţi în cuprinsul titlului, conform cotelor de proprietate stabilite prin încheierea din 15.10.2014.

Prin cererea reconvenţională, pârâtul TN nu a solicitat înscrierea în cartea funciară a întregului teren, ci doar a loturilor rezultate din dezmembrare.

Instanţa de fond a reţinut că există o piedică de carte funciară pentru înscrierea terenului în cartea funciară rezultată din suprapunerea de 13 mp cu imobilul cu nr. cadastral 596.

Astfel fiind, instanţa de fond a analizat petitul referitor la înscrierea în carte funciară.

În faţa instanţei de fond apelantul TN a formulat cerere reconvenţională a cărei soluţie nu a fost cuprinsă în dispozitivul sentinţei civile 1123/2016, ceea ce a dus la solicitarea, în apel, a anulării hotărârii şi trimiterea spre rejudecare.

Art. 297 Cod procedură civilă prevede posibilitatea anulării sentinţei şi trimiterii cauzei spre rejudecare în situaţiile în care instanţa a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului ori când judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată.

În cauză nu se regăseşte nici una din situaţiile pentru care legea procesuală permite anularea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Instanţa de fond a soluţionat litigiu pe fond, iar omisiunea de a se pronunţa asupra unei cereri atrage incidenţa prevederilor art. 281 – 281 ind. 3 Cod procedură civilă.

În susţinerea cererii sale de trimitere a cauzei spre rejudecare, apelantul Pârât TN a susţinut că după rămânerea în pronunţare au fost depuse la dosar alte probe.

Acest motiv nu se încadrează în cele care duc la anularea sentinţei deoarece proba cu expertiză a fost administrată, iar cu privire la avizarea lucrării instanţa s-a pronunţat prin încheierea de şedinţă din data de 5.02.2016.

Procesul Verbal de recepţie nr. 8/2016 nu constituie o probă aptă să ducă la soluţionarea cauzei, ci reprezintă o avizare a expertizei, astfel că motivul de apel invocat nu este întemeiat.

În consecinţă, faţă de considerentele de fapt şi de drept mai sus expuse, instanţa va respinge apelurile declarate de apelanţii TN şi TMM împotriva sentinţa civilă 1123/2016 a Judecătoriei Braşov şi încheierea din data de 15.10.2014.

Apelantul TN a formulat apel împotriva sentinţei de completare a sentinţei 1123/2016.

Aşa cum am arătat anterior, instanţa de fond a analizat în considerentele sentinţei civile 1123/2016 petitele din cererea reconvenţională, însă a omis a cuprinde în dispozitiv soluţia asupra acestei cereri.

Deoarece instanţa a analizat această cerere, lipsa soluţiei din dispozitiv nu se circumscrie situaţiei reglementată de prevederile art. 281 ind. 2 Cod procedură civilă, ci sunt incidente prevederile art. 281 Cod procedură civilă.

În consecinţă, va fi respins şi apelul declarat împotriva sentinţei 4688/2016 a Judecătoriei Braşov.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Anulează, ca netimbrat, apelul declarat de apelanta pârâtă TC împotriva sentinţei civile 1123/2016 a Judecătoriei Braşov şi împotriva încheierii din data de 15.10.2014 pronunţată în dosarul 574/197/2007 al Judecătoriei Braşov.

Respinge apelurile declarate de apelanta intervenientă TMM şi apelanţii reclamanţi TOD, TVE şi TD împotriva sentinţei civile 1123/2016 a Judecătoriei Braşov şi împotriva încheierii din data de 15.10.2014 pronunţată în dosarul 574/197/2007 al Judecătoriei Braşov.

Respinge cererea de aderare la apel formulată de apelantul pârât TN privind sentinţa civilă 1123/2016 a Judecătoriei Braşov şi încheierea din data de 15.10.2014 pronunţată în dosarul 574/197/2007 al Judecătoriei Braşov.

Respinge apelul declarat de apelantul pârât TN împotriva sentinţei civile 4688/2016 a Judecătoriei Braşov, înregistrat în dosarul conex 574/197/2007/a1 ai Tribunalului Braşov.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 20.12.2016.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR

(…)(…)

GREFIER,

(…)

Red. S.N./27.01.2017

Dact. L.P/27.01.2017

Judecător fond/Judecătoria Braşov

….exemplare…..comunicări efectuate către toate părţile din citativ/27.01.2017

Domenii speta

Spete similare