Drepturi salariale angaja?i sntf Marfă ”cfr Marfă” s.a. corela?ie între c.c.m. la nivel de unitate si c.c.m. la nivel de grup de unită?i

Sentinţă civilă 1255/M din 27.09.2011


ROMANIA

TRIBUNALUL BRASOV

SECTIA CIVILA

Sentinta civila nr. 1255/M 

Complet specializat in solutionarea litigiilor de munca si asigurari sociale

Sedinta publica din data de 27.09.2011

Completul compus din:

PRESEDINTE – D. O. P.

ASISTENT JUDICIAR – D. F.

ASISTENT JUDICIAR – C. D.

GREFIER – S. J.

Pentru astazi fiind amanata pronuntarea asupra  cauzei Litigii de munca privind pe reclamant M. S. si pe parat SOCIETATEA NATIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFA CFR MARFA SA PRIN REPREZENTANT LEGAL, parat SOCIETATEA NATIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFA CFR MARFA SA BUCURESTI SUCURSALA TRANSILVANIA PRIN REPREZENTANT LEGAL, avand ca obiect drepturi banesti

La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare se constata lipsa partilor.

Procedura de citare este legal indeplinita.

S-a facut referatul cauzei dupa care,

Dezbaterile in cauza civila de fata au avut loc in sedinta publica din data de 20.09.2011, cand s-a constatat lipsa partilor, iar instanta din lipsa de timp pentru deliberare a amanat pronuntarea pentru data de astazi.

TRIBUNALUL

Deliberand asupra cauzei civile de fata constata ca, prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului Brasov la data de 26.05.2011 sub nr. dos.7087/62/2011, reclamantul M. S. a chemat in judecata paratele SNTFM “CFR MARFA” S.A. BUCURESTI – SUCURSALA TRANSILVANIA si  SNTFM “CFR MARFA” S.A., solicitand obligarea acestora la plata salariului suplimentar pe anii 2007, 2008, 2009 si 2010, a ajutorului material de Craciun si de Paste pentru anii 2009 si 2010, in cuantum de cate 570 lei si a primei de Ziua Feroviarului pe anii 2009 si 2010, toate aceste sume actualizate in raport cu rata inflatiei si dobanda legala de la data scadentei si pana la plata efectiva.

In motivarea cererii reclamantul a invederat instantei ca a fost salariat al paratelor pana la data de 26.03.2011, cand a fost pensionat pentru limita de varsta. Paratele refuza sa-i plateasca de buna voie drepturile salariale solicitate in speta.

Acestea ii sunt conferite atat prin Contractul colectiv de munca al SNTFM „MARFA” S.A. pe anii 2007-2008, 2009-2010, respectiv prin art.30 alin.1 si art.67, cat si prin Contractul colectiv de munca la nivel de grup de unitati din transportul feroviar pe anii 2006-2010, prin art.30 si art.71.

Prin Procesul-verbal incheiat intre Ministerul Transporturilor si federatiile sindicale feroviare la data de 25.05.2009 s-a stabilit ca acordarea ajutorului material acordat salariatilor cu ocazia Pastelui si Craciunului se suspenda, ceea ce inseamna ca nu a fost eliminat. In art.64 din CCM pe anii 2009-2010 se prevede plata incepand cu data de 01.01.2010 a acestor drepturi. Prin urmare a operat o amanare a platii acestor drepturi salariale si nicidecum suprimarea acordarii lor.

Incepand cu data de 21.04.2010 au devenit aplicabile prevederile Actului aditional la CCM al SNTFM „MARFA” pe anii 2009/2010 inregistrat la DMPS Bucuresti sub nr.1713/21.04.2010 care modifica art.64 din CCM in sensul ca: „toate drepturile decurgand din aplicarea acestui articol nu se acorda pentru anul 2010”.

Prevederile acestui act aditional produc efecte de la data inregistrarii, conform art.25 alin.3 din Legea nr.130/1996. Prin urmare nu afecteaza ajutorul material de Paste, sarbatoare ce a avut loc la data de 04-05 aprilie 2010.

Conform disp. art.11 alin.1 lit.b din Legea nr.130/1996 „Clauzele CCM produc efecte pentru toti salariatii incadrati in unitatile care fac parte din grupul de unitati pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca la acest nivel”.

Potrivit art.238 alin.1 din Codul muncii „Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior”.

Prin urmare, CCM incheiat la nivel de grup de unitati, fiind incheiat la nivel superior fata de CCM al societatii parata, prevederile sale minimale sunt obligatorii pentru societate.

In drept reclamantul a invocat prevederile art.30, art.67, art.64 din Contractul colectiv de munca pe anii 2007-2008 si 2009-2010 al SNTFM CFR MARFA S.A., art.30 si art.71 din CCM la nivel de grup de unitati din transportul feroviar pe anii 2006-2010.

In probatiune reclamantul a depus la dosar, in copie, carnet de munca (f.6-9), Decizia nr.3A1/16/861/2011 emisa de catre SNTFM „CFR MARFA” S.A. Bucuresti pentru incetarea contractului de munca al reclamantului (f.10), extrase din contractele colective de munca invocate de catre reclamant in sustinerea actiunii, alte inscrisuri.

Parata SNTFM “CFR MARFA” S.A. BUCURESTI – SUCURSALA TRANSILVANIA a formulat intampinare la data de 14.07.2011, prin aceasta invocand exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosin, cu motivarea ca nu are personalitate juridica  (f.34-35).

La randul sau, parata SNTFM “CFR MARFA” S.A. a depus la dosar intampinare la data de 14.07.2011, invocand exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru pretentiile vizand anii 2009 si 2010, exceptia prescriptiei dreptului material la actiune pentru petitul intai anii 2007-2010 si pentru restul petitelor anul 2009.

Pe fond, parata a solicitat respingerea actiunii in intregul sau (f.36-39).

In contraproba parata a depus la dosar, in copie, extras din CCM incheiat la nivel de unitate pentru anii 2007-2008 respectiv 2009-2010, actul aditional incheiat fata de cel din urma, Proces verbal din data de 03.06.2009 intre federatiile sindicale reprezentative si administratia societatii privind discutiile preliminare referitoare la incheierea unui nou contract colectiv de munca pentru anul 2010, alte inscrisuri.

In sedinta publica din data de 20.09.2011 tribunalul a admis, in temeiul prevederilor art.137 alin.1 coroborat cu art.43 din Legea nr.31/1990, exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei SNTFM “CFR MARFA” S.A. BUCURESTI – SUCURSALA TRANSILVANIA, pentru motivele consemnate in incheierea de sedinta de la data respectiva.

Exceptia de prescriptie extinctiva a dreptului material la actiune invocata de catre parata SNTFM “CFR MARFA” S.A a fost unita cu fondul cauzei, in baza dispozitiilor art.137 alin.2 C.proc.civ.

Analizand actele si lucrarile dosarului, cu prioritate prin prisma exceptiei ridicate in cauza de catre parata anterior mentionata tribunalul retine urmatoarele:

Exceptia de prescriptie extinctiva a dreptului material la actiune al reclamantului este nefondata, intrucat drepturile a caror recunoastere o solicita in speta reclamantul au natura salariala. Astfel, sunt incidente in cauza prevederile art.283 lit.c din Codul muncii, termenul de prescriptie fiind cel de drept comun, de trei ani, calculat de la data nasterii dreptului.

Raportat la acest termen se constata ca actiunea a fost exercitata de catre reclamant in interiorul sau, inclusiv pentru pretentiile privind salariul suplimentar pentru anul 2007, intrucat dreptul la plata acestuia a devenit exigibil in anul 2008, fara o data anume precizata in contractul colectiv de munca din care decurge.

Pe fond, se retine ca actiunea de fata se intemeiaza atat pe prevederile art.30 si art.67 din Contractele colective de munca incheiate la nivelul societatii parata pentru  anii 2007-2008, respectiv pentru anii 2009-2010, cat si pe Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de grup de unitati din sectorul transport feroviar pentru anii 2006-2008.

Acest din urma contract colectiv a fost modificat printr-un act aditional din data de 20.06.2008, potrivit caruia valabilitatea sa este de 48 de luni (4 ani), incepand cu data inregistrarii sale. Contractul respectiv a fost inregistrat la M.M.S.S.F. – D.L.M. in data de 28.12 2006 si, ca urmare, este in vigoare pana la data de 28.12.2010, inclusiv.

Parata nu a invocat nevalabilitatea acestui act, nu a sustinut ca ar fi fost denuntat anticipat de catre parti ori modificat intr-un sens sau altul prin conventie.

In consecinta, produce efecte inclusiv in raporturile dintre partile prezentului litigiu, potrivit dispozitiilor art.241 lit.b din Codul muncii, respectiv art.11 lit. b din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de munca, lege aplicabila la data nasterii drepturilor salariale invocate in cauza de catre reclamant.

Astfel, se retine ca art.241 lit.b din Codul muncii dispune in sensul ca:

„ART. 241

(1) Clauzele contractelor colective de munca produc efecte dupa cum urmeaza:

b) pentru toti salariatii incadrati la angajatorii care fac parte din grupul de angajatori pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca la acest nivel;”

Societatea parata face parte din grupul de angajatori care activeaza in sectorul transporturi feroviare, pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca in discutie.

Din modul de formulare a acestei norme legale, privita singular dar si coroborata cu celelalte prevederi din Titlul VIII al Codului muncii, intitulat „Contractele colective de munca”, rezulta cu claritate ca aplicabilitatea acestui contract in raporturile dintre angajatii si angajatorii din grupul pentru care a fost incheiat este una directa, nefiind necesara, ca o conditie pentru a fi pus in executare, preluarea clauzelor sale in contractele colective de munca incheiate la nivel de unitate.

In ceea ce priveste aceasta din urma categorie de contracte colective se observa ca, in conformitate cu dispozitiile art.8 din Legea nr.130/1996, aflata in vigoare la data nasterii drepturilor reclamate in speta:

„ART. 8

(1) Clauzele contractelor colective de munca pot fi stabilite numai in limitele si in conditiile prevazute de prezenta lege.

(2) Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior.

(3) Contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca.

(4) La incheierea contractului colectiv de munca, prevederile legale referitoare la drepturile salariatilor au un caracter minimal”.

De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art.238 din Codul muncii:

„ART. 238

(1) Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior.

(2) Contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca.

(3) La incheierea contractului colectiv de munca prevederile legale referitoare la drepturile salariatilor au un caracter minimal”.

Fata de aceste norme legale imperative, la nivelul societatii parata nu puteau fi restranse drepturile stabilite la nivel superior, respectiv prin contractul colectiv de munca incheiat la nivel de grup. Conventia contrara incheiata intre parti este lovita de nulitate absoluta in conformitate cu dispozitiile exprese ale art.24 din Legea nr.130/1996.

Prin cel din urma contract s-a stabilit in art.30 dreptul angajatilor unitatilor feroviare de a primi, pentru munca ireprosabila desfasurata in cursul unui an calendaristic, dupa expirarea acestuia, un salariu suplimentar echivalent cu salariul de baza de incadrare din luna decembrie a anului respectiv.

De asemenea, prin art.71 din contract s-a stabilit ca:

„In afara ajutoarelor la care au dreptul potrivit legii, salariatii vor mai beneficia de urmatoarele:

- cu ocazia sarbatorilor de Paste si de Craciun se va acorda salariatilor un ajutor material stabilit cel putin la nivelul clasei 1 de salarizare …

- pentru Ziua Feroviarului se va acorda o premiere al carei cuantum va fi stabilit de Consiliul de Administratie la nivelul clasei 1 de salarizare …”

Clauzele anterior mentionate se aplica pentru anii 2007-2010, adica perioada vizata de actiune.

Din aceasta perspectiva pretentiile reclamantului sunt intemeiate, indiferent in ce mod se interpreteaza contractele colective de munca incheiate la nivel de unitate si actele lor aditionale si indiferent de la ce data se apreciaza ca sunt aplicabile acestea din urma, daca unele clauze au fost suspendate ori inlaturate definitiv.

In subsidiar se retine ca drepturile invocate in speta de catre reclamant au fost consacrate in favoarea angajatilor paratei prin contractele colective de munca incheiate la nivelul acesteia pentru anii 2007-2008, respectiv 2009-2010, in cuprinsul art.30 si art.67. Parata nu a facut dovada ca reclamantul nu indeplinea conditiile contractuale pentru a beneficia de drepturile pretinse, ori ca acestea i-au fost recunoscute anterior intentarii actiunii in mod voluntar.

Contractul colectiv de munca la nivel de unitate incheiat pentru anii 2009-2010 a fost inregistrat la organul competent la data de 10.06.2009, astfel incat nu afecteaza drepturile nascute anterior, conform prevederilor art.25 alin.3 din Legea nr.130/1996 si anume dreptul la plata salariului suplimentar pentru anii 2007-2008, dreptul la ajutorul material de Pasti pentru anul 2009 si dreptul la prima de Ziua Feroviarului pentru anul 2009.

Acordarea celorlalte drepturi banesti solicitate in speta de catre reclamant pentru anul 2009 a fost suspendata prin acordul partilor, iar nu suprimata.

Pentru anul 2010 prin actul aditional la CCM incheiat la nivel de unitate pe anii 2009-2010, inregistrat la A.N.P.S. Bucuresti la data de 21.04.2010 s-a stabilit ca salariul suplimentar, ajutoarele materiale cu ocazia sarbatorilor de Paste si de Craciun, precum si premierea pentru Ziua Feroviarului nu se acorda pentru anul 2010. Din aceasta perspectiva se constata ca sarbatoarea de Paste a avut loc in anul 2010 anterior intrarii in vigoare a actui act juridic si, ca urmare, dreptul la ajutorul material pretins in speta nu intra sub incidenta sa.

Fata de cele de mai sus se retine ca pretentiile principale ale reclamantului sunt intemeiate, pentru considerentele expuse. Sub aspect cantitativ se observa ca nu poate fi retinut cuantumul drepturilor indicat de catre reclamant, intrucat exista o contradictie intre petite si tabelul anexat actiunii in ceea ce priveste anul 2010, iar sumele respective nu au reiesit din probele administrate in cauza (nu au fost dovedite).

In ceea ce priveste cererile accesorii formulate in speta se retine ca este fondata pretentia reclamantului de a primi dobanda legala pentru sumele solicitate, insa nu de la data nasterii dreptului ci de la data sesizarii instantei, fata de prevederile art.1088 alin.2 C.civil potrivit carora:

„La obligatiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, afara de regulile speciale in materie de comert, de fidejusiune si societate.

Aceste daune-interese se cuvin fara ca creditorul sa fie tinut a justifica despre vreo paguba; nu sunt debite decat din ziua cererii in judecata, afara de cazurile in care, dupa lege, dobanda curge de drept.”

Asadar, pentru intarzierea la plata unor sume de bani reprezentand drepturi salariale, astfel cum este situatia in speta, se pot acorda daune interese ce constau in dobanda legala, de la data formularii cererii de chemare in judecata iar nu de la data nasterii dreptului, fara sa fie tinut creditorul a justifica despre vreo paguba, care, de altfel, se poate lesne prezuma in temeiul dispozitiilor art.1199 si art.1203 C.civil, fata de natura obligatiei neindeplinita de catre debitor.

In fine, actualizarea sumelor in functie de rata inflatiei se impune, la randul sau, intrucat are alta natura juridica si economica, respectiv aceea de mijloc de conservare a valorii initiale a creantei, in conditii de instabilitate economica si de scadere permanenta a puterii de cumparare a monedei nationale, spre deosebire de dobanda legala, ce are drept scop acoperirea prejudiciului incercat de catre creditor datorita executarii cu intarziere a platii in sensul de lucrum cessans, adica beneficiu nerealizat (coroborat cu institutia juridica a dobanzilor, privite ca fructe civile).

Pentru aceste motive, vazand si prevederile art.41 alin.1 C.proc.civ., din interpretarea carora per a contrario rezulta ca doar persoanele care au folosinta drepturilor civile pot sa fie parte in judecata, tribunalul va anula cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamantul Mitrea Sorin in contradictoriu cu parata SNTFM “CFR MARFA” S.A. BUCURESTI – SUCURSALA TRANSILVANIA ca fiind indreptata impotriva unei persoane fara capacitate procesuala de folosinta.

Va respinge exceptia prescriptiei extinctive a dreptului material la actiune, invocata de catre parata SNTFM “CFR MARFA” S.A.

Va admite in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul Mitrea Sorin in contradictoriu cu parata SNTFM “CFR MARFA” S.A. si, in consecinta:

- va obliga parata la plata catre reclamant a salariului suplimentar pe anii 2007, 2008, 2009 si 2010, a ajutorului material de Craciun pentru anii 2009 si 2010, a ajutorului material de Paste pentru anii 2009 si 2010 si a primei de Ziua Feroviarului pe anii 2009 si 2010, toate sumele urmand a fi achitate actualizate in raport cu rata inflatiei, precum si cu dobanda legala calculata de la data de 26.05.2011 pana la plata efectiva;

Va respinge restul pretentiilor reclamantului.

In baza prevederilor art.274 C.proc.civ. va respinge cererea reclamantului privind plata cheltuielilor de judecata, intrucat acestea nu au fost dovedite.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Anuleaza cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamantul Mitrea Sorin in contradictoriu cu parata SNTFM “CFR MARFA” S.A. BUCURESTI – SUCURSALA TRANSILVANIA ca fiind indreptata impotriva unei persoane fara capacitate procesuala de folosinta.

Respinge exceptia prescriptiei extinctive a dreptului material la actiune, invocata de catre parata SNTFM “CFR MARFA” S.A.

Admite in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul Mitrea Sorin in contradictoriu cu parata SNTFM “CFR MARFA” S.A. si, in consecinta:

- obliga parata la plata catre reclamant a salariului suplimentar pe anii 2007, 2008, 2009 si 2010, a ajutorului material de Craciun pentru anii 2009 si 2010, a ajutorului material de Paste pentru anii 2009 si 2010 si a primei de Ziua Feroviarului pe anii 2009 si 2010, toate sumele urmand a fi achitate actualizate in raport cu rata inflatiei, precum si cu dobanda legala calculata de la data de 26.05.2011 pana la plata efectiva;

Respinge restul pretentiilor reclamantului.

Respinge cererea reclamantului privind plata cheltuielilor de judecata.

Definitiva.

Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la comunicare.

Pronuntata azi, 27.09.2011, in sedinta publica.

PRESEDINTE  GREFIER

D. O. P. S. J.

Red.DP/03.11.2011

Dact.SJ/09.11.2011

Cu opinia separata a asistentilor judiciari in ceea ce priveste drepturile solicitate pentru anul 2010:

Motivarea opiniei separate

Privitor la drepturile aferente anului 2010, instanta retine ca prin Actul aditional la CCM nr.1713/21.04.2010, art.30 alin 1 se modifica in sensul ca salariul suplimentar  mentionat nu se acorda pentru 2010.

De asemenea art.64 din CCM, prin acelasi act aditional, se modifica in sensul ca ajutoarele materiale mentionate mai sus (Paste si Craciun) nu se acorda pentru anul 2010.

In acelasi mod se modifica art.64 alin 4 din CCM, in sensul ca premierea pentru Ziua Feroviarului nu se acorda pentru anul 2010.

Potrivit art.153 din Lg. nr.62/2011 „ Conform principiului recunoasterii reciproce orice organizatie sindicala legal constituita poate incheia cu un angajator sau cu un angajator sau cu o organizatie patronala orice alte tipuri de acorduri, conventii sau intelegeri, in forma scrisa, care reprezinta legea partilor si ale caror prevederi sunt aplicabile numai membrilor organizatiilor semnatare.”

C.D. D. F.

Red.DF/09.11.2011

Dact.SJ/09.11.2011 , 5 ex.

2