Inadmisibilitatea cereri in anulare a titlului de proprietate fara a fi introdus in cauza titularul inscris in acest act juridic.Aplicarea art. 6, paragr. 1 cedo.

Dosar nr. 2341/215/2008

SENTINŢA CIVILĂ NR.

Şedinţa publică din data de 20.03.2008

Inadmisibilitatea cereri in anulare a titlului de proprietate fara a fi introdus in cauza titularul inscris in acest act juridic.Aplicarea art. 6, paragr. 1 CEDO.

Unul din principiile care guverneaza intreg procesul civil este principiul disponibilităţii parţilor  asupra cadrului juridic al acţiunii , reglementat de prevederile art 129 alin 6 Cpc. In aceste conditii, peste voinţa partilor in litigiu  nu se poate introduce in cauza  – din oficiu - o persoana care nu a fost chemata in judecata, in condiţiile prev de art 112 Cpc.

Astfel, reclamantul este cel ce fixeaza cadrul procesul dedus judecatii, avand libera alegere in privinta persoanelor cu care intelege sa se judece in respectivul litigiu..

Pe cale de consecinta, introducerea in cauza a altor persoane din iniţiativa  instanţei  este nelegala  si nici nu poate fi explicata  in baza principiului rolului activ  al judecătorului, deoarece acest principiu al  rolului activ se refera la folosirea unor mijloace legale  pentru aflarea adevărului – in limitele legii si numai in cadrul procesual stabilit prin voinţa reclamantului. Numai partile sunt cele care pot largi sfera procesului  prin modificarea cererii  de chemare in judecata , conform art. 132 Cpc, iar nu instanta din oficiu. Aceasta initiativa a modificarii cererii de chemare in judecata, in situatia in care inca de la inceput cererea dedusa judecatii nu a fost formulata cu respectarea prevederilor legale, nu poate sa apartina decat reclamantului, in cazul contrar, respectiv acela in instanta din oficiu ar introduce in cauza o persoana impotriva careia reclamantul nu s-a indreptat sau in cazul in care instanta, justificandu-si actiunea prin rolul sau activ reglementat de art. 129, al. 5 cpc, ar pune in discutia partilor necesitatea chemarii in judecata a unei alte persoane decat cele initial chemate in judecata, celui ce a fost din oficiu introdus in cauza i s-ar incalca in mod evident dreptul la un proces echitabil, mai exact dreptul la o instanta impartiala si independenta.

Astfel Curtea a  statuat ca principiul potrivit căruia  un tribunal  trebuie sa fie prezumat ca fiind lipsit de orice prejudecata sau de părtinire reflecta un element  important al preeminentei dreptului . In concepţia instanţei  europene , noţiunea de imparţialitate  la care se refera art 6 paragr. 1  urmează a fi apreciata intr- un dublu sens: pe de o parte ea are in vedere un demers subiectiv ce semnifica încercarea de a determina convingerea personala  a unui judecător intr-o anumita împrejurare , semnificând aşa zisa imparţialitate subiectiva , iar pe de alta parte  imparţialitatea  cuprinde  un demers obiectiv  ce urmăreşte a se determina daca  judecătorul oferă toate garanţiile  suficiente pentru a exclude , in persoana lui orice bănuiala legitima , aceasta semnificând  imparţialitate obiectiva a tribunalului (cauza Piersack contra Belgiei).

Necesitatea chemării in judecata a titularului dreptului înscris in actul juridic a cărui modificare se solicita rezida in necesitatea asigurării acestuia a tuturor garanţiilor principiului dreptului la un proces echitabil.

######

Prin cererea de chemare in judecata  înregistrata pe rolul instanţei la data de 30.01.2008, reclamantul G. V.  a solicitat  in contradictoriu cu paratele: Comisia Locala  Podari de aplicare a Legii 18/1991 si Comisia Judeţeana Dolj de aplicare a Legii 18/1991 modificare titlului de proprietate nr. 3065-48362 din 18.06.2001 in sensul radierii suprafetei de 2750 mp, teren intravilan situat pe raza localitatii Tuglui, in T 3, P 17 si includerea , in locul acesteia, a suprafetei de 2750 mp, teren extravilan, situat pe raza localitatii Podari in T 70, P 84.

In motivarea acţiunii se arata ca, in realitate, terenul de 2750 mp cu care el a fost pus in posesie se afla situat pe raza localitatii Podari, in T 70, P 84, cu vecinatatile N-De 86, S-DJ 831, E-Ghiţă Marin, V-Navligu Ilarie, tinand cont si de avizul nr. 275/29.08.1995 emis de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei..

In dovedirea susţinerilor sale au fost depuse la dosarul cauzei mai multe înscrisuri in fotocopie: Titlul de proprietate nr. 3065-48362 din 18.06.2001 (f 5), avizul nr. 275/29.08.1995 (f 6), certificat de mostenitor nr. 86/06.09.2004 (f 8-9).

In ceea ce o priveste pe parata Comisia Locala Podari, aceasta a depus intampinare prin care a aratat ca este de acord cu admiterea actiunii deduse judecatii.

Parata Comisia Judeteana Dolj nu a formulat intampinare in cauza si nici nu s-a prezentat in fata instantei pentru a formula aparari.

In cursul judecaţii, instanţa , in temeiul art. 129 alin 4 Cpc a pus in dezbaterea contradictorie a parţilor lămurirea cadrului procesual avut in vedere de către reclamant in momentul sesizării instanţei de judecata si  in limitele căruia acesta din urma înţelege sa sesizeze instanţa de judecata. S-a luat act de manifestarea de voinţa a reclamantului Ghita Victor exprimata prin  mandatar convenţional in sensul ca  aceasta  a inteles sa  cheme in judecata , in calitate de paraţi Comisia Judeţeana Dolj pentru  aplicarea Legii 18/1991 si Comisia Locala Podari  pentru aplicarea Legii 18/1991.

Analizând admisibilitatea  acţiunii având  ca obiect modificarea  titlului de proprietate  , instanţa retine următoarele:

La data de 18.06.2001 s-a emis titlul de proprietate nr. 3065-48362 pe numele mostenitorilor numitei G. G-ta, respectiv pe numele lui: G. M. M., G. M. V., G. M. G., T. M. C.  pentru suprafaţa de 250 mp intravilan si 1 ha si 7150 mp.

Reclamantul G. V. a formulat prezenta actiune prin care solicita modificarea acestui titlu de proprietate. Acţiunea insa a fost formulata numai in contradictoriu cu paratele Comisia Locala si Comisia Judeţeana, fara insa a fi chemati in judecata in calitate de parati si ceilalti titulari ai  dreptului înscris in titlul de proprietate  , respectiv G. M. G-ta si T. M. C. (avand in vedere si certificatul de mostenitor nr. 86/06.09.2004 din care rezulta si decesul lui G. M.).

Unul din principiile care guverneaza intreg procesul civil este principiul disponibilităţii parţilor  asupra cadrului juridic al acţiunii , reglementat de prevederile art 129 alin 6 Cpc. In aceste conditii, peste voinţa partilor in litigiu  nu se poate introduce in cauza  – din oficiu - o persoana care nu a fost chemata in judecata, in condiţiile prev de art 112 Cpc.

Astfel, reclamantul este cel ce fixeaza cadrul procesul dedus judecatii, avand libera alegere in privinta persoanelor cu care intelege sa se judece in respectivul litigiu..

Pe cale de consecinta, introducerea in cauza a altor persoane din iniţiativa  instanţei  este nelegala  si nici nu poate fi explicata  in baza principiului rolului activ  al judecătorului, deoarece acest principiu al  rolului activ se refera la folosirea unor mijloace legale  pentru aflarea adevărului – in limitele legii si numai in cadrul procesual stabilit prin voinţa reclamantului.

Numai partile sunt cele care pot largi sfera procesului  prin modificarea cererii  de chemare in judecata , conform art. 132 Cpc, iar nu instanta din oficiu. Aceasta initiativa a modificarii cererii de chemare in judecata, in situatia in care inca de la inceput cererea dedusa judecatii nu a fost formulata cu respectarea prevederilor legale, nu poate sa apartina decat reclamantului, in cazul contrar, respectiv acela in instanta din oficiu ar introduce in cauza o persoana impotriva careia reclamantul nu s-a indreptat sau in cazul in care instanta, justificandu-si actiunea prin rolul sau activ reglementat de art. 129, al. 5 cpc, ar pune in discutia partilor necesitatea chemarii in judecata a unei alte persoane decat cele initial chemate in judecata, celui ce a fost din oficiu introdus in cauza i s-ar incalca in mod evident dreptul la un proces echitabil, mai exact dreptul la o instanta impartiala si independenta.

Astfel Curtea a  statuat ca principiul potrivit căruia  un tribunal  trebuie sa fie prezumat ca fiind lipsit de orice prejudecata sau de părtinire reflecta un element  important al preeminentei dreptului . In concepţia instanţei  europene , noţiunea de imparţialitate  la care se refera art 6 paragr. 1  urmează a fi apreciata intr- un dublu sens: pe de o parte ea are in vedere un demers subiectiv ce semnifica încercarea de a determina convingerea personala  a unui judecător intr-o anumita împrejurare , semnificând aşa zisa imparţialitate subiectiva , iar pe de alta parte  imparţialitatea  cuprinde  un demers obiectiv  ce urmăreşte a se determina daca  judecătorul oferă toate garanţiile  suficiente pentru a exclude , in persoana lui orice bănuiala legitima , aceasta semnificând  imparţialitate obiectiva a tribunalului (cauza Piersack contra Belgiei).

In ceea ce priveste imparţialitatea obiectiva a tribunalului, Curtea a arătat ca  aceasta consta in a determina daca  unele împrejurări sau fapte  ce se pot verifica autorizează a pune in discuţie imparţialitatea magistratului. In aceasta materie aparentele au  un rol deosebit, deoarece intr-o societate democratica instanţele trebuie sa inspire  justiţiabililor deplina încredere .( CEDH, Morel c Franta, 2000). Pentru a se pronunţa cu privire la  imparţialitatea judecătorului sau dimpotrivă la existenta unei bănuieli legitime  de lipsa de imparţialitate  a magistratului intr-o anumita cauza, Curtea  va avea in vedere optica celui afectat  de masurile dispuse de magistrat intr-o anumita cauza. Ceea ce trebuie asigurat este increderea pe care, intr-o societate democratica, instantele trebuie sa o inspire publicului, justitiabilului (cauza Fey contra Austriei, Ferrantelli si Santangelo contra Italiei).

In prezentul litigiu , se solicita modificarea unui titlu de proprietate , insa reclamantul a chemat in judecata numai Comisia locala Podari si Comisia Judeţeana Dolj, cadrul procesual fixat prin cererea de chemare in judecata  fiind menţinut pe parcursul judecaţii, astfel cum a rezultat din precizarea efectuata de reclamant , prin aparator,  in fata instanţei.

In toate situaţiile in care se solicita modificarea sau anularea  unui act juridic - aşa cum in cauza civila dedusa judecaţii se solicita modificarea unui titlu de proprietate -  chemarea in judecata a tuturor parţilor implicate in emiterea acestuia, iar in special a titularilor dreptului înscris in titlu reprezintă o condiţie necesara, constituind un caz de coparticipare procesuala obligatorie, neîndeplinirea ei făcând acţiunea inadmisibila.

Soluţionarea acţiunii prin respingerea acesteia ca inadmisibila, deoarece  se solicita modificarea titlului de proprietate fara  ca acţiunea sa fie exercitata  in contradictoriu si cu ceilalti titulari ai dreptului de proprietate , nu are autoritate de lucru judecat. Reclamantul au posibilitatea sa formuleze o noua acţiune judiciara, având ca obiect modificarea titlului de proprietate, insa cu respectarea normelor legale privind stabilirea cadrului procesual  din punct de vedere al obiectului si partilor

Necesitatea chemării in judecata a titularului dreptului înscris in actul juridic a cărui modificare se solicita rezida in necesitatea asigurării acestuia a tuturor garanţiilor principiului dreptului la un proces echitabil.

Instanta are in vedere si prevederile art 129  alin 4 Cpc , prevederi  imperative, in sensul ca judecătorul este  in drept sa ceara parţilor sa prezinte  explicaţii oral sau in scris precum si sa pună in dezbaterea lor orice împrejurare de fapt sau de drept- numai cu privire  la situaţia de fapt  si motivarea in drept. Rezulta aşadar ca exercitarea rolului activ al instanţei de judecata se  desfasoara numai in limitele principiului disponibilităţii, deci numai in limitele stabilite de reclamant  in conţinutul cererii de chemare in judecata.

Instanta are in vedere si faptul ca titlul de proprietate a carui modificare se solicita a intrat deja in circuitul civil, astfel incat in cazul in care se urmareste modificare acestuia este necesar ca toti titularii dreptului de proprietate inscrisi in acest titlu sa aiba posibilitatea de a-si face apararile necesare pentru a li se asigura astfel dreptul la un proces echitabil in fata unei instante, garantat de art. 6, al. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Curtea EDO reaminteste astfel faptul ca dreptul la un proces echitabil trebuie interpretat in lumina preambulului Conventiei, care enunta preeminenta dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul din elementele fundamentale ale preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice (cauzele Androne, Brumarescu, Masinexportimport Industrial Group SA impotriva Romaniei ) , astfel incat, in conditiile in care acest titlu de proprietate a carui modificare se solicita a intrat in circuitul civil, pentru a asigura respectarea principiului enuntat, este necesat ca toti cei pe numele carora a fost emis acest act sa fie incunostiintati de existenta unui litigiu prin care se urmareste rectificarea unui titlu care ii vizeaza deopotriva.

Pe cale de consecita, tinand cont de cele anterior mentionate si de faptul ca reclamantul nu s-a conformat prevederilor legale in sensul de a chema in judecata pe toti titularii dreptului de proprietate reconstituit prin titlul de proprietate a carui modificare se solicita, instanta va respinge actiunea acestuia ca inadmisibila, ramanandu-i acestuia posibilitatea de a formula o noua actiune in justitie, insa cu respectarea dispozitiilor legale.

.

Domenii speta

Spete similare