Vătămare corporală din culpă

Dosar nr. 6217/280/2009

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PITEŞTI

SECTIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ Nr. 1062

Şedinţa publică de la 12 Mai 2010

Completul compus din:

PREŞEDINTE G.A.

Grefier M.S.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti reprezentat prin

procuror S.T.

 Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpat M.F. şi pe parte civilă I.M., parte civilă I.G.S. prin reprezentant legal I.M., parte civilă R.V.A., parte civilă I.L.D., parte civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, asigurător S.C Grupama Asigurări S.A, având ca obiect infracţiune de vătămarea corporală din culpă prev. de art. art. 184 alin 2 şi 4 C.pen şi infracţiunea de ucidere din culpă prev. de art 178 alin 1 şi 2 C. pen.

 La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

 Procedura de citare este legal îndeplinită.

 S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că dezbaterile de fond asupra cauzei de faţă au avut loc la data de 28 aprilie 2010 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentinţă penală

INSTANŢA

 La data de 22.05.2009 a fost înregistrată la Judecătoria Piteşti adresa nr. 6217/280/2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, prin care a fost înaintat dosarul cu acelaşi număr, în care, prin rechizitoriul din data de 06.05.2009 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M.F. pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin 2 şi 4 C.pen şi infracţiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin 1 şi 2 C.pen, cu aplicarea art. 33 lit. b C.pen.

 În motivarea actului de sesizare, s-a reţinut în esenţă că la data de 06.05.2008, în jurul orelor 10:30, în timp ce conducea autoturismul marca Skoda Octavia cu nr. de înmatriculare x , pe DN 7, pe raza localităţii Bascov, judeţul Argeş, prin nerespectarea regulilor de circulaţie a accidentat pe partea vătămată I.M. producând vătămarea integrităţii corporale a acestuia, vătămare ce a necesitat pentru vindecare un număr de circa 120 zile de îngrijiri medicale  şi pe victima I.G., producându-i decesul.

 Inculpatul, prin apărător a solicitat încuviinţarea şi administrarea probei cu înscrisuri în circumstanţiere.

 Instanţa, din oficiu, a audiat părţile, dar în prealabil i-a adus la cunoştinţă inculpatului dispozitiile art. 322 teza a-II-a C.pr.pen şi a dispus actualizarea fişei de cazier judiciar.

 Din analiza întregului material probator administrat atât în cursul urmăriri penale, dar şi nemijlocit, instanţa reţine în fapt următoarele: La data de 06.05.2008, partea vătămată I.M. şi soţia acestuia, I.G. s-au deplasat cu autoturismul pe raza localităţii Bascov din judeţul Argeş la SC Husemetin, în scopul efectuării de cumpărături. Aceştia au oprit autoturismul vizavi de zona comercială.

 Inculpatul M.F., în dimineaţa aceleaşi zile se afla la volanul autoturismului marca Skoda Octavia cu nr. de înmatriculare x  şi circula din direcţia Piteşti către Râmnicu-Vâlcea, pe DN 7, pe raza localităţii Bascov.

 Partea vătămată şi soţia sa, după ce au oprit autoturismul s-au angajat în traversarea străzii. După ce au traversat sensul de mers din direcţia Râmnicu-Vâlcea către Piteşti, cei doi s-au oprit pe linia mediană ce desparte cele două sensuri de circulaţie şi observând că din direcţia Piteşti - Râmnicu Vâlcea se apropia autoturismul condus de către inculpat s-au angajat în mers grabit, aproape în fugă şi în traversarea celuilalt sens de circulaţie. Partea vătămată şi victima au traversat strada printr-o zonă neautorizată trecerii pietonilor.

 Autoturismul condus de către inculpat circula cu aproximativ 85 km/h, deşi limita maximă era de 50 km/h iar după ce a parcurs o curbă uşoară spre stânga, a observat că pe acostamentul din stânga carosabilului au pătruns pe carosabil şi s-au angajat în traversarea străzii cei doi, partea vătămată şi soţia acestuia. Inculpatul a decis să efectueze simultan o manevră de virare spre dreapta în scopul de a se îndepărta de traiectoria celor doi şi o manevră de încetinire. Cu toate acestea, impactul s-a produs, partea vătămată I.M. şi victima I.G. au fost loviţi de partea frontală a autoturismului condus de către inculpat şi răsturnaţi pe capotă. Partea vătămată I.M. s-a lovit de parbrizul autoturismului pe care l-a spart şi a ajuns în habitaclul, iar victima I.G. initial a rămas pe capotă iar apoi a fost proiectată pe carosabil. Locul impactului a fost situat pe banda sensului de mers a autoturismului condus de către inculpat la o distanţă de circa 2,5-2,6 metri spre dreapta fată de marcajul central ce separă cele două sensuri de circulaţie.

 Partea vatamata I.M. si victima I.G. au fost transportati la spitalul judetean Arges iar la data de 10.05.2008 victima a decedat. Din raportul de constatare medico legala rezulta ca moartea a fost violenta si s-a datorat unei hemoragii cerebrale care a survenit in urma unui traumatism cranio cerebral forte prin lovire cu sau de corp dur, posibil in conditiile unui acccident rutier. Partea vatamata I.M. a fost spitalizata in perioada 06.05.2008-20.05.2008 la Spitalul Judetean Arges si a suferit in urma accidentului de circulatie leziuni traumatice pentru a caror vindecare a necesitat cca 120 de zile astfel cum rezulta din raportul de expertiza medico legala nr. 499/A6 din data de 11.09.2008 eliberat de catre SML Arges.

 Pentru autoturismul condus de catre inculpat era incheiata polita de asigurare de raspundere civila obligatorie la SC BT Asigurari Transilvania S.A. care dupa cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar si-a schimbat denumirea in SC Groupama Asigurari S.A.

 În cauză a fost efectuată, în cursul urmăririi penale, o expertiză tehnică auto iar prin raportul de expertiză întocmit de către expertul tehnic judiciar I.T. s-a menţionat că dacă autoturismul inculpatului circula cu viteza legală de 50 km/h atunci accidentul nu s-ar fi produs. S-a concluzionat că starea potenţială de pericol a fost produsă de catre inculpat deoarece viteza cu care circula autoturismul pe care l-a condus a depăşit cu mult limita legală iar starea iminentă de pericol a fost generată de cei doi pietoni I.M. şi I.G. întrucât aceştia s-au angajat în traversarea drumului printr-o zonă care conform semnalizării rutiere de la locul accidentului nu era autorizată pietonilor. Inculpatul dispunea de posibilităţi de evitare a accidentului dacă adopta o viteză situată în limita vitezei maxime autorizate pentru circulaţia prin localităţi iar partea vătămată I.M. şi soţia sa I.G. dacă, înainte de angajarea în traversarea drumului, pe sensul de mers al autoturismului, se asigurau că traversarea poate fi făcută fără să existe niciun pericol.

 Inculpatul nu a respectat dispoziţiile art. 48 din OUG 195/2005, republicată- conducătorii de vehicule au obligaţia să respecte regimul legal de viteză şi să o adapteze în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiţii de siguranţă, dispoziţiile art. 49 din OUG 195/2005 republicată care prevăd că limita maximă de viteză prin localităţi este de 50 km/h, dispoziţiile art. 121 alin.1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, republicată - conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă.

 Partea vătămată I.M. şi victima I.G. au încălcat dispoziţiile art. 72 alin. 3 din OUG 195/2005, republicată unde se menţionează că traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locuri special amenajate şi semnalizate corespunzător, iar în lipsa acestora, în localităţi, pe la colţul străzii, numai după ce s-au asigurat că o pot face fără pericol pentru ei şi pentru ceilalţi participanţi la trafic precum şi dispoziţiile art. 167 pct. 1 lit. d din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 republicată, cu privire la interdicţia pietonilor şi persoanelor asimilate acestora de a traversa drumul public prin alte locuri decât cele permise.

 Starea de fapt reţinută a fost stabilită pe baza următoarelor mijloace de probă: procesul verbal de cercetare la faţa locului şi schiţa întocmită cu ocazia cercetării la faţa locului, planşe foto, procesul verbal de verificare a stării tehnice a autoturismului condus de către inculpat, raportul de constatare medico legală (autopsie), raportul de expertiză medico legală nr. 499/A6 eliberat de către SML Argeş la data de 11.09.2008, fisa alcooltest printer, raportul de expertiză tehnică auto întocmit de către expertul tehnic judiciar I.T. punctul de vedere întocmit de către expertul I.F., expert consilier al părţii vătămate şi al moştenitorilor victimei referitor la raportul de expertiză întocmit de către expertul T.I. declaratiile parţii vătamate I.M., declaraţiile inculpatului, înscrisurile aflate la dosar.

 Inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor dar a apreciat că nu este vinovat de producerea accidentului. În faţa instanţei a menţionat că pe sensul opus se circula în coloană iar traficul era intens şi în momentul producerii accidentului autovehiculele de pe sensul opus nu erau în miscare, întrucât în acea perioara se efectua lucrări de construire a pasajului din zonă. A mai precizat că cei doi soţi au apărut din spatele unui tir aflat pe celalalt sens de circulaţie, declaraţie singulara în ansamblul probator, neputand fi coroborată cu alte mijloace de probă, nici măcar cu declaraţiile inculpatului din cursul urmăririi penale. Instanţa constată însă că în condiţiile descrise de către inculpat cu privire la traficul intens de pe celalalt sens de circulaţie vigilenţa sa la volan ar fi trebuit să fie crescută şi să reducă viteza în scopul evitării oricărui pericol, nicidecum să conducă autoturismul cu o viteză ce depăşea cu mult limita maxima admisă în localitate.

 În sedinta publica din data de 28.04.2010 apărătorul inculpatului a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpatului M.F., din infracţiunile prevăzute de art. 184 alin.2 si 4 C.pen si art. 178 alin. 1 si 2 C.pen cu aplicarea art. 33 lit. b C.pen in infracţiunile prevăzute de art. 184 alin.2 C.pen si art. 178 alin. 1 C.pen cu aplicarea art. 33 lit. b C.pen, susţinând că faptele nu au fost săvârşite de către inculpat ca urmate a încălcării unor dispoziţii legale ci datorită atitudinilor culpabile ale părţii vătămate şi a soţiei acestuia.

 Instanţa constată că, cererea de schimbare a încadrării juridice este nefondată şi pe cale de consecinţă va fi respinsă. Comportamentul imprudent al părţii vătămate şi al soţiei acestuia nu reprezintă singura cauză a producerii accidentului de circulaţie întrucât în măsura în care inculpatul ar fi respectat dispoziţiile art. 48, art. 49 din OUG nr.195/2002 republicata si art. 121 alin.1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, republicata şi ar fi circulat aşadar chiar cu viteza maximă admisă în localitate ar fi reuşit să evite producerea accidentului de circulaţie. Rezultă că faptele inculpatului au fost urmarea nerespectării dispoziţiilor legale. Comportamentul imprudent al sotilor I. va conduce evident la reţinerea unei culpe concurente însă nu-l poate exonera pe inculpat de răspundere penală şi nici nu reprezintă un argument juridic care să justifice schimbarea încadrării juridice.

 Faţă de starea de fapt reţinută instanţa constată că faptele inculpatului M.F. care, la data de 06.05.2008, in timp ce a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare x  prin nerespectarea dispozitiilor art. 48, art. 49 din OUG nr.195/2002 republicata si art. 121 alin.1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, republicata a accidentat-o pe partea vătămată I.M. care a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare un numar de cca.120 de zile de ingrijiri medicale iar leziunile suferite de către victima I.G. au cauzat decesul acesteia intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. 2 şi 4 C.pen. şi infracţiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin.1 şi 2 C.pen. Vinovăţia inculpatului fiind dovedită, instanţa îi va aplica câte o pedeapsă pentru fiecare infracţiune.

 La individualizarea şi cuantificarea pedepselor vor fi avute in vedere dispoziţiile art.72 C.pen. iar gradul de pericol social concret al faptelor va fi apreciat in funcţie de următoarele elemente: condiţiile şi împrejurările săvârşirii faptelor, pe fondul vitezei excesive adoptată de către inculpat, in condiţii de vizibilitate si trafic normal, fără precipitaţii sau alte elemente climaterice care să fi favorizat producerea accidentului; persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale iar in faţa organelor judiciare a manifestat o atitudine parţial nesinceră; atitudinea inculpatului ce nu a manifestând disponibilitate pentru acoperirea prejudiciului cauzat; culpa concurentă a părţii vătămate şi a victimei in producerea acestui accident rutier şi nu în ultimul rând urmările faptelor constând în leziuni de o gravitate medie si ridicată produse părţii vătămate ce a necesitat cca. 120 de zile de îngrijiri medicale, intervenţii chirurgicale si tratamente recuperatorii şi decesul victimei I.G.

 Prin prisma acestor considerente instanţa apreciază că scopul educativ-preventiv al procesului penal poate fi atins prin aplicarea unor pedepse privative de libertate orientate sub minimul special prevăzut de art. 184 alin. 2 şi 4 C.pen. şi de art. 178 alin. 1 şi 2 C.pen, reţinând comportamentul bun al inculpatului anterior săvârşirii infracţiunii reliefat de lipsa antecedentelor penale drept circumstanţa atenuantă în favoarea sa, în condiţiile art. 74 lit. a C.pen., ce atrage aplicarea dispoziţiilor art. 76 literele d şi e C.pen.

 Constatând că infracţiunile sunt concurente (concurs ideal de infracţiuni prevăzut de art. 33 litera b C.pen.) instanţa va face aplicarea dispoziţiilor art. 33 litera b – art. 34 litera b C.p., va contopi pedepsele, dispunând ca inculpatul s-o execute pe cea mai grea, fără a aplica vreun spor pe care nu-l găseşte necesar.

 Apreciind că pedeapsa in sine reprezintă un avertisment serios si suficient pentru ca inculpatul să conştientizeze pericolul social al conduitei sale si să evite pe viitor implicarea in astfel de situaţii si fiind intrunite cumulativ conditiile prevazute de art. 81 C.pen., instanţa va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

 Se va fixa termenul de încercare potrivit dispoziţiilor art. 82 C.pen. si se vor pune in vedere dispoziţiile art. 83 C.pen. privind consecinţele săvârşirii unei alte infracţiuni cu intenţie in cursul acestui termen.

 Pe latura civilă Spitalul Judeţean Argeş s-a constituit parte civilă cu suma de 7301,21 lei din care 5084,77 lei reprezentând cheltuielile medicale ocazionate de spitalizarea si ingrijirea medicala a partii vatamate I.M. in aceasta unitate sanitara iar 2216,44 lei cheltuielile medicale ocazionate de spitalizarea si ingrijirea medicala a victimei I.G..

 Partea vătămata I.M. s-a constituit parte civilă atât în nume propriu dar şi în calitate de moştenitor al soţiei sale decedate şi a solicitat obligarea inculpatului în solidar cu asigurătorul la plata sumei de 1.050.000 lei in nume propriu din care 72.000 lei despăgubiri materiale din care 12.000 lei cheltuieli de întreţinere (mâncare, menaj, etc.) iar 60.000 lei venituri nerealizate si 978.000 lei daune morale. Ca soţ supravietuitor a solicitat obligarea inculpatului în solidar cu asigurătorul la plata sumei de 1.050.000 lei din care 34.666 lei despăgubiri materiale iar 1.015.334 lei daune morale.

 Numitul I.G.S. în vârsta de 11 ani, fiul soţilor I., s-a constituit parte civilă prin intermediul reprezentantului legal I.M. cu suma de 1.260.000 lei daune morale.

 În calitate de moştenitori ai victimei I.G., fiul şi fiica acesteia dintr-o căsătorie anterioară s-au constituit părţi civile. Astfel numitul R.V.A. s-a constituit parte civilă cu suma de 1.260.000 lei din care 34.666 lei despăgubiri materiale iar 1.225.334 lei daune morale iar I.L. s-a constituit parte civilă cu suma de 1.260.000 lei din care 34.666 lei despăgubiri materiale iar 1.225.334 lei daune morale.

 În cererea de constituire de parte civilă s-a specificat că despăgubirile materiale în cazul parţii civile I.M., solicitate în nume propriu sunt justificate de faptul că timp de şase luni a fost imobilizat la pat fără a se putea deplasa întrucât a avut ambele picioare imobilizate în atele gipsate până la nivelul soldului. S-a arătat că perioada de refacere a fost de încă şase luni, timp în care s-a deplasat ajutându-se de cârje ori cu ajutorul altei persoane şi a reliefat ca în tot acest timp a fost în imposibilitate de a realiza venituri, în condiţiile în care până la data accidentului avea un venit net lunar de aproximativ 5.000 lei.

 Cu privire la despăgubirile materiale solicitate în calitate de moştenitori ai victimei s-a arătat că acestea au fost în sumă globală de 104.000 lei fiind suportate în cota egală de către soţul I.M. şi de către cei doi copii majori R.V.A. şi I.L.. S-a mai arătat că se compun din cheltuieli de înmormântare: îmbălsămare, spălat, transport funerar, coroane, jerbe, aranjamente florale, construcţie cavou, cosciug-3.000 lei, trusou coşciug-1.500 lei, îmbrăcăminte 5.000 lei, cruce 4.000 lei, taxă biserică şi preoţi -1.000 lei, cheltuieli transport -2.000 lei, prosoape, batiste, eşarfe-5.000 lei, mâncare la parastasul de înmormântare-15.000 lei. Rânduielile bisericeşti şi parastasele de pomenire le 3 zile, 9 zile, 40 de zile, 3 luni, 6 luni, 9 luni, 1 an, 1 an şi 6 luni câte 7.000 lei. La 9 zile, 6 luni, 1 an câte un rand de haine dat de pomană însumând 9.000 lei, plus un pat complet dotat în sumă de 1.000 lei şi masă cu scaune şi veioză în sumă de 500 lei date la parastasul de la 1 an.

Pe latură civilă partea civilă I.M. a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi probei testimoniale cu numiţii G.A  şi I.V..

 Partea civilă R.V.A. a solicitat încuviinţarea probei testimoniale cu N.G. iar ulterior l-a inlocuit pe acest martor, întrucât acesta era fratele victimei, cu numitul P.R.G. şi partea civilă I.M. a solicitat suplimentarea probatoriului în ceea ce îl priveşte cu acest martor, cerere încuviinţată de către instanţă.

 Partea civilă I.L.D. a solicitat încuviinţarea şi administrarea probei testimoniale cu S.C. şi probei cu înscrisuri.

Instanţa din oficiu a audiat părţile civile I.M., R.V.A. şi I.L.D..

 Cu privire la prejudicial material atât în nume propriu al părţii civile I.M. dar şi în ceea ce îi priveşte pe moştenitorii victimei I.M., R.A.  şi I.L.  trebuie observat că nu există criterii universale de cuantificare a cheltuielilor efectuate pentru refacerea stării de sănătate, respectiv pentru organizarea înmormântării şi a obiceiurilor creştineşti ulterioare. Pretenţiile materiale nu sunt în niciun fel dovedite. Nu s-a depus niciun înscris relevant sub acest aspect. Au fost depuse înscrisuri privind situaţia contabilă cu privire la societatea comercială unde victima era administrator pentru anii 2003-2004, în condiţiile în care accidentul s-a produs în anul 2008. De asemenea au fost depuse înscrisuri cu privire la un autoturism, apartament şi spaţii comerciale, absolut lipsite de relevanţă şi inutile soluţionării cauzei sub aspect civil, în ceea ce priveşte daunele materiale, deoarece nu s-a susţinut niciun moment şi nici nu s-a probat că vreunul din spatiile comerciale sau din acele bunuri ar fi fost vândute pentru a se acoperi cheltuielile necesare refacerii stării de sănătate, respectiv pentru organizarea înmormântării şi a obiceiurilor creştineşti ulterioare. La dosar nu s-a depus niciun înscris din care să rezulte cheltuielile efectuate iar declaraţiile părţilor civile şi ale martorilor sunt irelevante sub acest aspect. Singurul care precizează o sumă este martorul P.R.G., acesta a declarat că partea civilă R.A. i-a povestit că s-ar fi cheltuit suma de 40.000-50.000 lei din care 10.000 lei ar fi fost împrumutaţi de la un unchi. Această declaraţie nu poate fi însă coroborată cu un alt mijloc de probă. Chiar partea civilă I.L. a menţionat că nu poate aprecia la ce valoare s-au ridicat cheltuielile necesare efectuarii înmormântării şi a pomenilor ulterioare şi nici nu ştie cât a cheltuit partea civilă I.M. pentru refacerea stării de sănătate. Este evident că există un prejudiciu material actual şi neacoperit. Prejudiciul trebuie să fie însă cert, determinat sau cel puţin determinabil. Sarcina probei, sub aspect civil, incumbă părţilor civile iar aceste anu si-au dovedit pretentiile. Nu a rezultat nici ce venituri avea partea civilă I.M. la data producerii accidentului. Pentru toate aceste considerente sub aspectul prejudiciilor materiale vor fi respinse acţiunile civile ale părţilor civile I.M., R.V.A. şi I.L. ca nedovedite, devenind irelevante analizarea celorlalte condiţii ale răspunderii civile delictuale.

 Cât priveşte prejudiciul moral din probele administrate rezulta existenţa acestuia.

 Prejudiciul moral al părţii civile I.M. este reprezentat in primul rând de suferinţa fizică produsă de leziunile grave cauzate de accidentul în care a fost implicat. Partea civilă a trebuit să se supună unor intervenţii chirurgicale urmate de perioade de spitalizare şi de tratament recuperator. Eforturile deosebite necesare recuperării stării de sănătate au împiedicat-o pe partea civilă să-şi desfăşoare activităţile curente, casnice, să participe la activităţile sociale şi să se implice in viaţa familiei sale aşa cum făcea înainte de accident. Pe durata spitalizării partea civilă a fost nevoita să se supună unei limitări a libertăţii de mişcare şi a fost îndepărtata de la activităţile şi modul său obişnuit de viaţă. O perioada insemnata de timp partea civila nu a fost in stare sa-si faca singura necesitatile biologice, fiind nevoita sa se puna in situatii jenante fata de cei care o ingrijeau. Programele recuperatorii au necesitat de asemeni eforturi suplimentare din partea părţii civile pentru a înlătura deficienţa locomotorie. Pretenţiile părţii civile sub aspectul daunelor morale sunt însă exagerate  şi se tinde la obţinerea unor beneficii nejustificate de pe urma acestui accident. Instanţa apreciază că suma de 20.000 lei este corespunzătoare prejudiciului moral efectiv suferit de către partea civilă în raport şi de culpa concurentă a părţii civile.

De asemenea toţi moştenitorii victimei au suferit un prejudiciu moral determinat de decesul acesteia. Practic accidentul in care a decedat victima I.G. reprezintă o adevărată tragedie care le-a marcat pentru tot restul vieţii pe cele patru părţi civile. Partea civilă I.M. şi-a pierdut soţia iar celelalte trei părţi civile si-au pierdut mama. Ritualul înmormântării şi obiceiurile creştineşti ulterioare au reprezentat prilej de suferinţă profundă. La vârsta sa fragedă partea civilă I.G.S. a rămas fără mama iar tatăl sau I.M. va trebui să treacă peste şocul pierderii soţiei sale şi să-şi concentreze eforturile pentru creşterea si educarea minorului. Dispariţia prematură şi intempestivă a victimei reprezintă şi în prezent motiv de durere şi tristeţe pentru fiecare dintre părţile civile. Mai mult la data producerii accidentului partea civilă I.L. era însărcinată iar şocul cauzat de aflarea veşti referitoare la decesul mamei sale a condus la unele complicaţii medicale fiind nevoită să urmeze un tratament pentru a nu naşte prematur. In cazul fiecărei părţi civile a existat o atitudine de izolare faţă de mediul social frecventat anterior, iar prejudiciul în cazul minorului este apreciat de către instanţă ca fiind mai mare în raport şi de dezvoltarea fizică şi intelectuală a acestuia, raportat la vârsta sa fragedă de numai 11 ani dar şi de ceea ce reprezenta pentru acesta mama sa, un element de stabilitate si un liant intre acesta şi societate, victima alaturi de sotul sau ocupandu-se de cresterea şi educarea minorului. Cu toate acestea însă, deşi nu există criterii absolute pentru cuantificarea prejudiciului moral suferit de către părţile civile, instanţa apreciază că evaluarea acestor prejudicii este exagerată tinzându-se la obţinerea de beneficii nejustificate. 

 In plus, sub aspectul culpei (ca si condiţie a răspunderii civile delictuale, aşa cum este prevăzuta de art.998-999 Cod civil ) instanta constata ca partea civila I.M. şi victima I.G. au culpe concurente cu a inculpatului in proportie de 50 % datorita comportamentului premergator accidentului de circulaţie, aspect ce va fi avut in vedere de catre instanta la cuantificarea despagubirilor pe care trebuie sa le primeasca partile civile. Angajarea hazardată şi impulsivă în traversarea părţii carosabile, în condiţiile în care au traversat neregulamentar este o cauză principală care a condus la decesul victimei şi la vătămarea corporală gravă din culpă a parţii civile I.M.. În speţă sunt întrunite şi celelalte două condiţii generale ale răspunderii civile, respectiv existenţa faptei ilicită a inculpatului şi a legăturii de cauzalitate între această faptă şi prejudiciul moral suferit de părţile civile.

 Cum la data producerii accidentului autoturismul condus de către inculpat era asigurat pentru răspundere civilă auto la S.C. B.T. Asigurări Transilvania S.A. care dupa cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar si-a schimbat denumirea in SC Groupama Asigurari S.A. urmează ca în baza art. 48 si următoarele din Legea nr. 136/1995 societatea de asigurare să fie obligată in solidar cu inculpatul la acoperirea prejudiciilor produse părţilor civile, potrivit culpei reţinute de către instanţă acestuia în producerea accidentului. Vor fi avute în vedere totodată plafoanele maximale şi celelalte dispoziţii privind asigurarea pentru răspundere civilă pentru pagubele cauzate terţilor prevăzute de Ordinul nr. 11/2007 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, in vigoare la data accidentului.

 In baza art. 14, art. 346 C.pr.pen. si art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 va fi admisă acţiunea civilă a partii civile Spitalul Judetean Arges obligându-l pe inculpat în solidar cu asigurătorul să suporte cheltuielile de spitalizare ocazionate de internarea victimei şi a părţii civile I.M. in această unitate spitalicească.

 La dosar au fost depuse chitanţe cu privire la onorariul încasat de către apărătorul părţilor civile însă nu s-a solicitat obligarea inculpatului la plata acestor cheltuieli.

 Ca o consecinţă a condamnarii, inculpatul va fi obligat să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat in cauză, potrivit dispoziţiilor art. 191 C.pr.pen..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

 În baza art. 334 C.pr.pen. respinge cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor inculpatului M.F., din infracţiunile prevăzute de art. 184 alin.2 si 4 C.pen si art. 178 alin. 1 si 2 C.pen cu aplicarea art. 33 lit. b C.pen in infracţiunile prevăzute de art. 184 alin.2 C.pen si art. 178 alin. 1 C.pen cu aplicarea art. 33 lit. b C.pen.

 Condamnă pe inculpatul M.F., cetăţean român, căsătorit, fără antecedente penale.

 -la pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 1 si 2 C.pen., cu reţinerea art. 74 lit. a  C.pen.

 -la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporala din culpă, prevăzută de art. 184 alin. 2 si 4 C.pen., cu reţinerea art. 74 lit. a C.pen.

 În baza art. 33 lit. b - art. 34 lit. b C.pen. constată că infracţiunile sunt concurente, contopeşte cele două pedepse şi dispune ca inculpatul să o execute pe cea mai grea, respectiv pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare.

 În baza art. 81 C.pen. dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi fixează termenul de încercare de 3 ani si 6 luni conform art. 82 C.pen..

 Atrage atenţia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.pen..

 În baza art. 14 şi art. 346 C.pr.pen. şi art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 admite acţiunea civilă a părţii civile Spitalul Judeţean Piteşti şi obligă pe inculpatul M.F. în solidar cu asiguratorul S.C. Grupama S.A., să-i achite suma de 7301,21 lei cu titlu de despăgubiri materiale.

 În baza art. 14 şi art. 346 C.pr.pen. admite în parte acţiunea civilă a parţii civile I.L.D. şi obligă pe inculpatul M.F. în solidar cu asiguratorul S.C. Grupama Asigurari S.A. să-i achite suma de 30.000 cu titlu de daune morale.

 În baza art. 14 şi art. 346 C.pr.pen. admite în parte acţiunea civilă a parţii civile R.V.A. şi obligă pe inculpatul M.F. în solidar cu asiguratorul S.C. Grupama Asigurari S.A. să-i achite suma de 30.000 cu titlu de daune morale.

 În baza art. 14 şi art. 346 C.pr.pen. admite în parte acţiunea civilă a parţii civile I.M. şi obligă pe inculpatul M.F. în solidar cu asiguratorul S.C. Grupama Asigurări S.A. să-i achite suma de 50.000 cu titlu de daune morale.

 În baza art. 14 şi art. 346 C.pr.pen. admite în parte acţiunea civilă a parţii civile I.G.S. prin reprezentant legal I.M. şi obligă pe inculpatul M.F. în solidar cu asiguratorul S.C. Grupama Asigurări S.A. să-i achite suma de 40.000 cu titlu de daune morale.

 Respinge cererile părţilor civile I.M., I.L.D. si R.V.A. privind acordarea de daune materiale ca nedovedite.

 În baza art. 191 C.pr.pen. obligă pe inculpat să achite suma de 700 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.

 Cu apel în termen de 10 zile de la pronuntare pentru partile prezente la dezbateri si de la comunicare pentru cele lipsa.

 Pronunţată în şedinţa publică de la 12 Mai 2010.

Preşedinte,

G.A.

Grefier,

M.S.

Domenii speta

Spete similare