Fiul, mostenitor al tatalui sau, nu poate solicita reconstituirea dreptului de proprietate după bunicul lui , in condiţiile in care tatăl nu a solicitat acestă reconstituire in timpul vieţii

Fiul,  mostenitor al tatalui sau, nu poate solicita reconstituirea dreptului de proprietate dupa bunicul lui , in conditiile in care tatal nu a solicitat aceasta reconstituire in timpul vietii

Dispozitiile art 13 alin 2  din legea 18/1991 , sunt dispozitii de exceptie  care deroga de la dreptul comun  în materie de succesiuni . Practic legiuitorul a repus prin aparitia Legii 18/1991 , în drepturi pe toti succesibili celor care au adus  terenuri în  fostele CAP-uri , deci prin extindere si succesibililor celor carora li sau luat padurile , în situatia de a opta  pentru reconstituirea sau nereconstituirea  dreptului de proprietate  asupra terenurilor  ce au aparinut antecesorilor lor .

Intrucât , conform art 10 alin 4  din Legea 18/1991, initiala , anterior modificarilor succesive survenite, cererea de reconstituire  trebuia introdusa în termen de 30 de zile  de la data intrarii în vigoare a legii , repunerea în termen  putea fi ceruta  doar în acest interval de timp , sau prin extensie  pâna la  ultima data  de prelungire  a termenului de depunere a cererilor  la Legea 18/1991 , respectiv pâna la 31 decembrie 1998,când , potrivit art 9 al 3 din legea  18 /1991, actualizata si modificata, „Cererea se depune la primaria localitatii sau, dupa caz, la primariile localitatilor in a caror raza teritoriala se afla terenul pentru care urmeaza sa fie reconstituit dreptul de proprietate, personal sau prin posta, cu confirmare de primire, pana la data de 31 decembrie 1998, sub sanctiunea decaderii din termen.”

Din cele expuse anterior , rezulta ca tatal petentei  MM , defunctul MG  decedat la 3 februarie 1998 , pentru a fi repus în termenul de prescriptie de 6 luni de acceptare a succesiunii dupa  defunctul sau tata  MG lui G decedat  la data de  9 mai 1952 , trebuia  el sa depuna cerere  la comisia locala de fond funciar PV înauntrul termenului  prevazut de Legea 18/1991 , respectiv înlauntrul celor 30 de zile de la data intrarii în vigoare a legii , sau cel mai târziu pâna la data  decesului.

Cum acesta , respectiv tatal  petentei MM ,  în  timpul vietii nu a depus cerere  de reconstituire  a dreptului de proprietate  asupra padurii  ce i se cuvenea dupa  tatal lui, MG lui G,  decedat  la data de  9 mai 1952 , rezulta ca acesta  a înteles  sa ramâna renuntator  la succesiunea  defunctului sau tata si ca atare  petenta  nu poate solicita personal  sa i se reconstituie un drept de proprietate  asupra  vreunei suprafete de padure  dupa bunicul ei , atâta timp cât  tatal petentei  a înteles sa ramâna  renuntator la succesiunea  acestuia , ea neavând calitate de mostenitoare dupa bunicul ei deoarece tatal petentei a înteles sa ramîna strain de succesiunea antecesorului sau ( sent civ 849/2008 a Judecatoriei Câmpeni , pronuntata in DOS NR _/203/2007, judecator VEC)

Initial, prin sentinta civila nr.909/2007 pronuntata de Judecatoria Câmpeni în dosar civil nr. _/203/2006  a fost respinsa plângerea formulata de petenta  MM  împotriva Hotarârii nr. 89/2006  emisa de  intimata CJ Alba  pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut urmatoarele:

Prin hotarârile  nr. 139 si 89/2006 emise  de C J Alba de fond funciar, depuse la filele 2 si 3  din dosarul cauzei, au fost respinse contestatia  numitei MM , parte în cauza, motivat de faptul ca aceasta nu si-a facut dovada  calitatii de mostenitor  dupa autorii deposedati MG , LG si MG (tata si fiu), desi la dosarul cauzei au fost depuse acte  de stare civila, nu se poate retine aceasta situatie de fapt.

În ceea ce priveste întinderea dreptului solicitat, la data de 25 mai 2007,  a fost încuviintata efectuarea  unui raport de expertiza tehnica,  considerat a fi concludent si pertinent cauzei pentru  stabilirea  întinderii  suprafetelor  cu vegetatie  forestiera cuprinse  în cartile funciare, mentionate de petenta si depuse la Comisia Locala sub nr.  de CF 1003; 276; 169; 163; 235; 251; 47, 226 a comunei Neagra, urmând  ca petitionara  prin mandatar,  sa le depuna la dosarul cauzei în copie legalizata  urmând a-si preciza plîngerea în functie de aceasta si de a da posibilitate expertului sa identifice  zonele forestiere, zonele de amplasament si cuprinderea  lor în amenajamentul silvic, si daca acestea au fost  sau nu amenajate silvic în decursul anilor 1945 – 1989.

Întrucât, la  doua termene de judecata,  petitionara – prin mandatar -  ales nu s-a conformat unor astfel de  obligatii, respectiv sa depuna înscrisurile necesare pentru identificarea  si stabilirea  suprafetelor ce ar putea fi retrocedate partilor, si nici nu a insistat  la efectuarea raportului  de expertiza tehnica de catre M R, indicându-i  vechile amplasamente, instanta de fond a respins  plângerea  considerând ca în cauza, petitionara nu mai are interes.

În ceea ce priveste cererea de interventie  formulata în cauza de intervenientele  ML si MP, acestea si-au precizat pozitia fata de calificarea juridica a acesteia, aratând ca înteleg sa o foloseasca ca si întâmpinare la dosar  si nu ca pe o cerere generatoare  de drept în favoarea lor sau a altor persoane.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs petenta MM, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie si solicitând casarea acesteia si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta de fond întrucât, gresit s-a retinut lipsa de interes a petentei  în judecarea cauzei de fata. În  realitatea aceasta, conform dispozitiei instantei a luat legatura cu expertul desemnat MI din Câmpeni, în data de 24.06.2007 – urmând a-i pune la dispozitie extrasele CF si alte acte necesare efectuarii  expertizei topografice dar, dispersarea parcelelor care urmau sa fie cartografiate cât si dificultatile  în obtinerea unor documente  de C.F. detinute de Prefectura Alba, a facut ca, la termenul din 13.07.2007,  expertiza sa nu poata fi definitivata, dar, petenta – recurenta  a comunicat aceasta situatie Judecatoriei Câmpeni cu adresa din 12.07.2007.

Prin Sentinta civila nr. 958/2007 pronuntata de Judecatoria Câmpeni în dosar civil 1899/203/2006 a fost admisa plângerea formulata de petentele MP  si ML  împotriva Hotarârii nr. 279/2006 a intimatei Comisia Judeteana Alba pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si, în consecinta, a fost  anulata hotarârea atacata, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentelor, asupra suprafetei de 21,735 m.p. teren  cu vegetatie forestiera pe vechiul amplasament stabilit în CF 1957 Neagra si a fost obligata  intimata  Comisia locala PV sa procedeze la punerea în posesie a petitionarilor cu suprafata reconstituita, pe care sa o înscrie în anexa 37, în vederea validarii  si emiterii titlului de proprietate.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut  urmatoarele :

Potrivit extrasului CF  depus la dosarul cauzei fila 62,  rezulta ca, terenul în litigiu face parte  din CF 1957, asupra  caruia sunt MI, ML si MD în cota de 4/8 parte respectiv 2/8 parte, drepturile  acestora fiind transcrise  cu drept de mostenire dupa defunctii  MG lui G si respectiv MG lui V, antecesorii petitionarilor din proces. Din natura  topografica a imobilului  de mai sus, rezulta faptul ca,  suprafata împadurita face obiectul topograficelor  7873 padure  în suprafata de 1 ha si 345 mp.; top. 7888 – padure  în suprafata de 4435 mp.; top. 7884 padure de 5636 mp.; si top. 7886 padure în suprafata  de 1439 mp.

În ceea ce priveste  petenta ML , aceasta figureaza ca coproprietar al caraii funciare în cota de 2/8 parte revenindu-i  suprafata de teren cu vegetatie forestiera corespunzatoare cotei , ca autor deposedat precum si ca mostenitori autorilor deposedati MG lui G si MG  lui V, acest fapt rezultând  atât din certificatul  de mostenitor depus  la dosar fila 44  din care rezulta  ca ML este mostenitoare  dupa defunctul  MG si respectiv  certificatul de mostenitoare dupa  MI împreuna cu fiii acestuia  MR  si MD, intervenienti în cauza,  dupa defunctul tata MG lui V, decedat  fara mostenitori directi, singurii mostenitori colaterali fiind MN si MI în calitate de nepoti.

Este de retinut  faptul ca,  petitionarele au mai beneficiat de retrocedari de terenuri cu vegetatie  forestiera, pe raza comunei  G de S, din CF 47 Neagra, dupa aceiasi autori deposedati, eliberându-se titluri de proprietate  anexate  la dosar (fila 53, 54, 55).

Împotriva acestei sentinte a declarat  recurs intimata Comisia locala PV pentru reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor solicitând modificarea în tot a acesteia în sensul respingerii plângerii formulata de petenta. Un motiv de recurs este acela  prevazut în art. 304 pct 8 si 9 Cod pr. civila, respectiv acela  ca instanta de judecata a interpretat gresit CF 1957 Neagra, netinând  cont de faptul ca terenurile din acest CF au fost transcrise  din CF 47 Neagra în anul 2004, act care a fost avut în vedere la reconstituirile de care  au beneficiat reclamantele  anterior respectiv la L.18/1991 si 1/2000.

Un alt motiv de recurs care impune  casarea sentintei atacate  este acela prevazut  de art. 304 pct. 6 din Codul de procedura civila, în sensul ca instanta  a acordat  mai mult decât s-a cerut, astfel ca  reclamantele  au solicitat prin actiune o suprafata de 1 ha reprezentând diferenta dintre suprafetele  de teren reconstituite anterior de 0,25 ha la Legea 18/2001 si 0,94 ha la Legea 1/2000. Ori, prin sentinta atacata  instanta de fond a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 2,17 ha , suprafata care nu a fost  solicitata de reclamante initial, acestea neprecizându-si actiunea ulterior.

Împotriva aceleeasi  sentinte a declarat recurs si intimata Comisia Judeteana Alba  pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, solicitând casarea acesteia, rejudecarea  cauzei si respingerea  actiunii.

Sentinta a fost criticata ca nelegala si netemeinica  din urmatoarele motive:

Instanta de fond a interpretat gresit  actele în dovedirea proprietatii depuse de reclamante, astfel  aceasta a luat  în considerare întreaga  cota de proprietate detinuta  de MG lui G (2/4) si de MV lui G (2/4)  din CF 1957 Neagra, respectiv  nr. top.  7873 de 10345 mp. ; 7882 – 4435 mp. ; 7884 – 5636  mp si 7886 – 1439 mp si nu a tinut cont de faptul ca terenurile  din acest CF au fost transcrise  din CF  nr. 47 Neagra în anul 2004.

De asemenea, instanta  nu a avut în vedere ca CF nr. 47 Neagra a fost  actul de proprietate în baza caruia  s-a reconstituit anterior dreptul de proprietate dupa autorul  MG lui G, socrul  reclamantelor la Legea nr. 18/1991 si la Legea  nr. 1/2000.

Astfel, în baza L.18/1991, sotului reclamantei M P respectiv numitului  M I i s-a reconstituit pe raza administrativ  teritoriala a comunei Poiana Vadului o suprafata  de 0,25 ha teren  cu vegetatie forestiera, fiind eliberat  Titlul de proprietate  nr. 5199/276/1997 si pentru care  nu a depus acte  în dovedirea proprietatii.

Ulterior,  în baza Legii nr. 1/2000 reclamantelor  MP si ML , prin Decizia civila nr. 170/A/2005 pronuntata de Tribunalul  Alba în dosar  nr. 1509/2005 li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata  de 0,94 ha teren cu vegetatie forestiera. Instanta  de recurs  a retinut în considerentele  deciziei ca s-au  avut în vedere terenurile având  categoria  de folosinta padure înscrise  în CF nr. 47 Neagra nr. top. 7873, 7882, 7884 si 7886 de 1,03 ha (s-a luat în calcul cota detinuta de  MG lui G  de sub B +14 si B +15) si din CF  nr. 970 Neagra nr. top. 7899 suprafata  de 0,16 ha (cota de proprietate de sub B+2 detinuta  de MG lui G  )  din care s-a scazut  suprafata  de 0,25 ha reconstituita la Legea nr. 18/1991, ramânând  o suprafata de 0,94 ha, asa cum  a propus  si Comisia  Locala de Fons funciar Poiana Vadului prin Hotarârea nr.  352/2004.

Referitor la cota  parte detinuta de catre Marian Gheorghe lui Vasile  din terenurile  înscrise în  CF nr. 47 Neagra, de 2/4, în mod corect Comisia  judeteana Alba  de fond funciar prin Hotarârea nr. 279/2006 , contestata în prezentul dosar, a respins  cererea de reconstituire dupa acest autor întrucât,  tatal autorului, respectiv MV (unchiul  sosilor  reclamantelor) era decedat înaintea acestuia. Cum MG  lui V (autorul) a decedat în anul 1930, la vârsta de 20 de ani iar tatal sau, MV lui G  a decedat în anul 1912, acesta din urma nu-l putea mosteni pe fiul sau, drept pentru care  nici reclamantele  nu pot beneficia  de reconstituirea  dreptului de proprietate dupa MG lui V, din moment ce antecesorul  lui era predecedat.

În consecinta, în total reclamantelor li s-a reconstituit în  baza legilor  anterioare o suprafata de 1,19 ha teren cu vegetasie forestiera  din care suprafata  de 1,03 din CF nr. 47 Neagra si 0,16 ha din CF nr. 970 Neagra. Mentioneaza reclamanta ca  si în motivarea acsiunii din prezentul dosar reclamantele recunosc  ca au beneficiat de reconstituirea  dreptului de proprietate pentru suprafata de 1,13 ha  si au solicitat doar diferenta de 1 ha.

Un alt aspect de nelegalitate al hotarârii judecatoresti, care impune casarea sentintei atacate este  cel prevazut  de art. 304 pct. 6 Cod pr. civila , în sensul ca instanta a acordat mai mult decât s-a cerut. Reclamantele au solicitat prin acsiunea  din prezentul dosar  o suprafata de 1 ha, reprezentând  diferenta dintre  suprafetele de teren reconstituite anterior de 0,25 ha si 0,94 ha si suprafata din CF  1957 Neagra, de 2,15 ha. Ori,  prin sentinta atacata instanta de fond a dispus  reconstituirea dreptului de proprietate  pentru o suprafata de  2,17 ha, mai mare decât cea solicitata si care nu a fost  solicitata de reclamante initial, acestea neprecizându-si acsiunea  ulterior.

Instanta de recurs, analizând  cele doua sentinte atacate  prin prisma criticilor aduse acestora de recurente  a retinut  urmatoarele:

Constatând ca între cele doua dosare exista o legatura atât de strânsa încât pentru o justa administrare a probelor  si cercetare a cauzelor deduse judecatii în acestea, se impune judecarea lor împreuna, tribunalul  a conexat dosarul  cu numar  mai mare la cel cu  numar mai mic, respectiv dosarul  mai nou la cel mai vechi.

În urma conexarii celor doua dosare se retine ca atât  petenta MM  cât  si petentele  MP  si ML  au solicitat, printre altele, reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren  cu vegetasie forestiera înscris  sau provenind  din CF nr. 47 Neagra. Astfel, o parte  din terenul înscris  în CF 1957 Neagra  respectiv nr. top. 7873 – în suprafata de 10345 m.p, nr. top. 7882- de 4435 m.p., nr. top. 7884 – de 5636 m.p.  si nr. top. 7886 – de 1439 m.p. au fost transcrise în CF  47 Neagra  în anul 2004. În ambele dosare se solicita reconstituirea dreptului de proprietate  dupa autorul MG  senior sau junior, respectiv tata sau bunic.

Reclamantelor  le-a mai fost reconstituit  dreptul de proprietate si anterior Legii nr. 247/2005, iar pentru a se putea verifica daca  se solicita  alte terenuri decât cele deja reconstituite si daca reclamantele  din cele doua dosare solicita acelasi  teren precum si suprafata acestuia, este absolut necesara  administrarea  probei stiintifice cu expertiza topografica.

Aceasta proba a fost propusa de  reclamante în fata instantei  de fond, a fost încuviintata de catre aceasta instanta, însa, apreciind ca lipsa de interes  imposibilitatea  reclamantelor de a depune actele  necesare efectuarii  expertizei, prima instanta a revenit asupra acestei probe, nu a mai intrat în cercetarea fondului cauzei, în ceea ce priveste  plângerea petentei  MM si a respins aceasta plângere pe exceptia lipsei de interes.

În realitate, s-a dovedit ca petenta nu a manifestat lipsa de interes ci, din culpa intimatei  Comisiei Judetene Alba  pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, comisie care, asa cum s-a dovedit în recurs  detinea aceste acte si de la care petenta nu le-a putut obtine, aceste acte nu au putut fi depuse pâna la termenul din 13.07.2007, dar petenta pentru acel termen a înstiintat prin fax prima instanta cu privire la  acest aspect; în aceste conditii, în virtutea  rolului activ  chiar prima instanta putea sa solicite actele respective comisiei în cauza, însa, nu a procedat  astfel,  ci a respins nefondat, plângerea, pe exceptie.

În alta ordine de idei, se constata ca în dosarul civil nr. 1899/203/2006,  prima instanta a retinut  în considerente, ca cererea de interventie fara a preciza de catre cine este formulata este inadmisibila, motiv pentru care a respins-o, însa, dispozitivul  nu contine  nici o  dispozitie  referitoare la vreo cerere de interventie.

În consecinta recursurile declarate în cauza, au fost admise  s-au casat sentintele atacate, în baza art.  312 al. 3 Cod pr. civila si s-a dispus trimiterea  cauzele  conexate, spre rejudecare la aceeasi instanta de fond, Judecatoria Câmpeni.

In rejudecare cauza a fost inregistrata sub nr 2454/203/2007.

Cu ocazia rejudecarii cauzelor, petenta MP a declarat ca nu solicita efectuarea unui raport de expertiza topografica  de identificare a padurii dettinute de antecesorii ei ,solicitând  reconstituirea doar dupa suprafetele avute de acestia in  cf.(fila 107).

Nici petenta MM  nu a solicitat efectuarea unei expertize topografice de identificare a padurii detinute de antecesorii ei ,solicitând  reconstituirea doar dupa suprafetele avute de acestia in  cf depuse de ea la dosar, respectiv din cf 61o Neagra, cf 1760 Neagra, cf 47 Neagra, cf 22 Neagra, cf 1957 Neagra, cf 163 Neagra, cf 717 Neagra, cf 97o Neagra,  ( filele 118-131).

Coroborând  probele  admin istrate de prima instanta anterior casarii cu trimitere  a cauzelor  conexate  cu  probele administrate în urma rejudecarii , instanta retine urmatoarele .

Primul antecesor  comun al partilor este defunctul MG  care  a lasat ca mostenitori  doi copii : MG lui G  si MV lui G .

MV lui G a decedat  în 1912 (fila 26 din dosar _/203/2006 conexat) lasând  ca unic  mostenitor al acestuia în calitate de fiu pe MG lui V  care  la rândul lui a decedat în 1930  neavând copii si nefiind casatorit (fila 26 din dosar 1899/203/2006 conexat).

Potrivit art  675 Cod civil „În lipsa de frasi sau surori sau de descendenti dintr-întii si în lipsa de ascendenti, succesiunea se da rudelor colaterale din gradul de rudenie cel mai apropiat.Când sunt mai multe rude colaterale în acelasi grad, succesiunea se împarte egal între dânsele.”

In consecinta  MG lui V  decedând în 1930  neavând , la data decesului  parinti , copii sau frasi , a fost mostenit , conform art 675 de unchiul sau  MG lui G  , acesta  fiind  inclus în clasa a patra  de  mostenitori , respectiv  cea  a colateralilor ordinari , culegând succesiunea  a defunctului  ( a se vedea  si schema genealogica  fila 136 din actualul dosar ).

De altfel în încheierea de cf nr. 490/1940  a fostei Judecatorii rurale Cîmpeni ( copie fila  23 din dosar nr 4232/107/2007  conexat ) , se consemneaza ca în baza deciziei de predare a mostenitii nr . G.3333/1930 emisa  dupa defunctul MG lui V  ,  s-au întabulat :  ca mostenitor legal MG lui G  (unchiul defunctului ) si ca mostenitor testamentar  MT lui T , în cf. 22 Neagra .

De aici rezulta  ca prin deciziei de predare a mostenitii nr . G.3333/1930 emisa  dupa defunctul MG lui V  , decedat în 1930 , s-a stabilit , fara putinta de tagada ,  ca mostenitori  dupa defunctul MG lui V  , decedat în 1930 , sunt MG lui G, unchiul defunctului , în cota de ½ parte si MT lui T ,  ca mostenitor testamentar , în cota de ½ parte , acesta  din urma nefiind ruda cu partile , astfel ca  urmeaza a se  respinge ca nefondata sustinerea  C J Alba , pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, si a Comisiei Locale de Fond Funciar Poiana Vadului, privind  lipsa calitatii de mostenitor  a defunctului  MG lui G dupa  defunctul MG lui V.

La  rândul lui , MG lui G, (fratele lui MV lui G), a decedat  la data de  9 mai 1952 , lasând  7 copii respectiv pe MI( sotul petentei  MP ), MV , MG( tatal petentei MM ) , MT, PM,  SL  si MN (sotul  petentei ML ) .

Succesiunea  defunctului MG lui G si a sosiei supravietuitoare a acestuia  MM , decedata la 4.08.1978  a fost dezbatuta initial  în dosar succesoral  36/1979 emitându-se certificatul de mostenitor  nr. 36/1979  de catre  fostul  Notariat de Stat local Cîmpeni  , judetul Alba , stabilindu-se ca mostenitori  , dupa ambii defuncsi sunt MI , MN , PM si SL , ca fii , si s-a luat act de renuntarea la successiune dupa cei doi defuncsi  a a fiilor  MV , MG ( tatal petentei MM) si MT .

Acest certificat de mostenitor , prin sent. civ. nr. 775/1992 a Judecatoriei Cîmpeni (filele 7-9 din dosar 124/203/2006 conexat) , pronuntata în dosar nr. 875/1992 ,  s-a constatat  ca fiind nul  dispunându-se anularea acestuia  , fiind îndrumat  fostul Notariat de Stat Cîmpeni sa procedeze  la o noua predare a mostenirii dupa cei  doi defuncti  în baza  legii si a hotarârii pronuntate . S-a retinut în motivarea sentintei , ca cele doua fiice  trecute  ca mostenitoare acceptante a succesaiunii celor doi defuncsi , respectiv  PM si SL , au fost renuntatoare la succesiune prin declarasiile autentice date în dosarul  succesoral , însa în mod  gresit au fost trecute ca mostenitoare acceptante a succesiunii  defuncsilor .

In baza acestei hotarâri  ulterior  fostul Notariat de Stat local Cîmpeni în dosarul succesoral  nr. 5/1993 a procedat la o noua dezbatere a succesiunii defunctului MG lui G , decedat  la data de  9 mai 1952 , emitându-se certificatul de mostenitor nr. 37/1993 ( copie  fila 62) , în care  s-a constatat ca mostenitori ai defunctului sunt MI în calitate de fiu  în cota de 4/8 parte (sotul petentei MP) , petenta  ML  ca sosie supravietuitoare a fiului  post decedat MN  în cota de 2/8 parte  si MD  în calitate de nepot de fiu postdecedat  a lui N  în cota de 2/8 parte , constatându-se totodata ca au renuntat la succesiune MV , MG ( tatal  petentei MM )  , MT , SL  si PM fii si fiice ale  defunctului .

De asemenea , ulterior în dosarul succesoral nr. 375/2004 , a BNP I B, s-a emis un supliment de  certificat de mostenitor nr. 266/2004 ( copie fila 59 din dosar nr. 124/203/2006 conexat) dupa defunctul MG lui G  , decedat  la data de  9 mai 1952 , în care s-a constatat ca mostenitori ai acestui defunct sunt MI în calitate de fiu  în cota de 4/8 parte (sotul petentei MP) , petenta  ML  ca sosie supravietuitoare a fiului  post decedat MN  în cota de 2/8 parte  si MD  în calitate de nepot de fiu postdecedat  a lui N  în cota de 2/8 parte constatându-se totodata ca au renuntat la succesiune MV , MG ( tatal  petentei MM )  , MT, SL  si PM fii si fiice ale  defunctului .

 Aceste  certificate de mostenitor , respectiv certificatul de mostenitor nr. 37/1993 si suplimentul  de  certificat de mostenitor nr. 266/2004 emise dupa defunctul MG lui G  , decedat  la data de  9 mai 1952 , nu sunt anulate , stabilind deci  calitatea de mostenitori  si cotele de mostenire  ale  lui  MI , ML si MD ,  precum si calitatea de renuntatori la succesiune  a lui MV , MG ( tatal  petentei MM )  , MT , ST  si PM fii si fiice ale  defunctului.

Tatal  petentei  MM  si fiul  renuntator  la succesiune  dupa defunctul MG lui G  , decedat  la data de  9 mai 1952, MG a decedat  la 3 februarie 1998 , fiind mostenit  de fiica sa  petenta MM .

MI  a decedat la 19 ianuarie 1999  lasând ca mostenitori , conform certificatului de mostenitor nr. 81/1999 ( copie fila 126 din  dosar nr 2454/203/2007 ) , pe petenta MP ca sosie supravietuitoare în cota de ¼ parte si interveniantul MRI  în cota de ¾ parte  în calitate de  fiu.

Dupa defunctul MN , au ramas ca mostenitori  petenta ML  ca sosie supravietuitoare în cota de ½  parte si MD în calitate de fiu în cota de ½ parte .

Tatal petentei MM , defunctul MG  ,( decedat la 3 februarie 1998 )  , a renuntat  la succesiunea defunctului sau tata MG lui G,  decedat la 9 mai 1952 , fapt stabilit  prin certificatul de mostenitor nr. 37/1993 si suplimentul  de  certificat de mostenitor nr. 266/2004 .

Portivit art  700 alin 1 Cod civil , asa cum a fost modificat prin  Decretul 73/1954 „ dreptul de  a accepta succesiunea se prescrie  printr-un termen de 6 luni  socotit  de la deschiderea succesiunii”.

Acest termen  este un termen de prescriptie extintiva ,  prin împlinirea lui  , dreptul de acceptare a mostenirii stingându-se  , aceasta constituind  o renuntare implicita la mostenire . Aceasta sancsiune opereaza de drept  , putând fi invocata de orice parte interesata sau de instanta din oficiu .

Potrivit art  700 alin 2 Cod civil , „ în cazul în care  mostenitorul a fost împiedicat de a se folosi de dreptul sau  , din motive de forta majora , instanta judecatoreasca , la cererea mostenitorului , poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data când a luat sfârsit împiedicarea”.

Dupa intrarea in vigoare a  Decretului 167/1958 , fostul plen al Tribunalului Suprem , pornind de la dispozitiile art 26  din Decretul 167/1958 , potrivit carora „pe data intrarii în vigoare a decretului , se abroga orice dispozitii legale contrare prezentului decret , în afara de cele care  stabilesc un termen de prescriptie mai scurt decât termenul corespunzator  prevazut prin decretul de fata”, a statuat prin decizia de îndrumare nr. 7/1963  , ca din vechile dispozitii legale  referitoare la prescriptie , s-au pastrat numai termenele mai scurte decât acelea prevazute de decret  , restul dispozitiilor legale  fiind abrogate  , si în consecinta  disp art 700 alin 2 Cod civil ,  trebuie considerate înlocuite  cu dispozitiile corespunzatoare ale decretului 167/1958, retinându-se ca  forta majora este o cauza de suspendare a prescriptiei  care opereaza de drept si nu un motiv de repunere în termen .

Dispozitii speciale referitoare la repunerea în termenul de prescriptie sunt prevazute în art 13 dinLegea 18/1991  privitoare la fondul funciar cu modificarile si completarile ulterioare . Potrivit acestui text legal „(1) Calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotararii judecatoresti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea mostenirii.

(2) Mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, intrucat terenurile nu s-au gasit in circuitul civil, sunt socotiti repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sunt considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

(3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe numele tuturor mostenitorilor, urmand ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.”

De aici rezulta  ca dispozitiile art 13 alin 2  din legea 18/1991 , sunt dispozitii de exceptie  care deroga de la dreptul comun  în materie de succesiuni . Practic legiuitorul a repus prin aparitia Legii 18/1991 , în drepturi pe tosi succesibili celor care au adus  terenuri în  fostele CAP-uri , deci prin extindere si succesibililor celor carora li sau luat padurile , în situasia de a opta  pentru reconstituirea sau nereconstituirea  dreptului de proprietate  asupra terenurilor  ce au apartinut antecesorilor lor .

Intrucât , conform art 10 alin 4  din Legea 18/1991, initiala , anterior modificarilor succesive survenite, cererea de reconstituire  trebuia introdusa în termen de 30 de zile  de la data intrarii în vigoare a legii , repunerea în termen  putea fi ceruta  doar în acest interval de timp , sau prin extensie  pânt la  ultima data  de prelungire  a termenului de depunere a cererilor  la Legea 18/1991 , respectiv pânt la 31 decembrie 1998,când , potrivit art 9 al 3 din legea  18 /1991, actualizata si modificata, „Cererea se depune la primaria localitatii sau, dupa caz, la primariile localitatilor in a caror raza teritoriala se afla terenul pentru care urmeaza sa fie reconstituit dreptul de proprietate, personal sau prin posta, cu confirmare de primire, pana la data de 31 decembrie 1998, sub sanctiunea decaderii din termen.”

Din cele expuse anterior , rezulta ca tatal petentei  MM , defunctul MG decedat la 3 februarie 1998 , pentru a fi repus în termenul de prescriptie de 6 luni de acceptare a succesiunii dupa  defunctul sau tata  ,MG lui G  decedat  la data de  9 mai 1952 , trebuia  el sa depunt cerere  la comisia locala de fond funciar Poiana Vadului întuntrul termenului  prevazut de Legea 18/1991 , respectiv înlauntrul celor 30 de zile de la data intrarii în vigoare a legii , sau cel mai târziu pânt la data  decesului.

Cum acesta , respectiv tatal  petentei M M,  în  timpul vietii nu a depus cerere  de reconstituire  a dreptului de proprietate  asupra padurii  ce i se cuvenea dupa  tatal lui, MG lui G  ,  decedat  la data de  9 mai 1952 , rezulta ca acesta  a înteles  sa ramânt renuntator  la succesiunea  defunctului sau tata si ca atare  petenta  nu poate solicita personal  sa i se reconstituie un drept de proiprietate  asupra  vreunei suprafete de padure  dupa bunicul ei , atâta timp cât  tatal petentei  a înteles sa ramâna  renuntator la succesiunea  acestuia , ea neavând calitate de mostenitoare dupa bunicul ei deoarece tatal petentei a înteles sa ramîna strtin de succesiunea antecesorului sau.

 Din extrasele de carte funciara depuse la dosar de petenta MM( filele 118-121) rezulta ca asupra imobilelor înscrise in aceste cf-uri au fost copropietari , ca antecesori ai partilor , bunicul petentei MM, respectiv MG lui G  , decedat LA 09 MAI 1952 precum si tatal acestuia si strabunicul petentei, respectiv MG dupa cum urmeaza: în cf 610 Neagra, sub B 23,24,25 este coproprietar bunicul petentei MM, respectiv MG lui G  ; în cf 1760 Neagra este coproprietar sub B 2 bunicul petentei MM, respectiv MG lui G  în cota de ¼ parte ; în cf 47 Neagra bunicul petentei MM, respectiv MG lui G  sun B 14, 15 , în cota de 2/4 parte si MG lui V in cota de 2/4 parte ; in cf 22 Neagra este coproprietar bunicul petentei MM, respectiv MG lui G  sub B 10 în cota de ¼ parte; in cf 1957 Neagra este coproprietar MG lui V sub B 3 în cota de 16/32 parte, MI sub B 4 în cota de 8/32 parte, ML si MD sub B 5,6 în cote de câte 4/32 parte fiecare; în cf 717 Scarisoara sunt coproprietari ML si MD sub B 3, 4 în cota de câte 8/32 parte fiecare; MP ntsc. Tîn cota de 4/32 parte si MRI în cota de 12/32 parte; în cf 970 Neagra sub B 2 este coproprietara sotia lui MG , strabunicul petentei în cota de 1/5 parte ; în cf 163 Neagra sub B 8 este coproprietara sosia lui MG , strabunicul petentei în cota de 1/5 parte.

Din cele expuse anterior rezulta ca petenta MM nu are calitate de mostenitoare dupa bunicul ei, MG lui G  , decedat LA 09 MAI 1952 , deoarece tatal acesteia MG, decedat la 3 februarie 1998, a renuntat expres la succesiunea defunctului sau tata si nici nu a depus în timpul viesii cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru a fi repus în termen de acceptare a succesiunii, astfel ca a înteles sa ramâna strtin de mostenire.

Deoarece asupra padurii înscrise în cf 1760 Neagra,  22 Neagra, 1957 Neagra, 970 Neagra, a fost proprietar doar bunicul petentei MM, atât în nume propriu cât si ca mostenitor dupa MG lui V,  iar tatal petentei a înteles sa ramâna renuntator la succesiunea tatalui sau MG lui G  decedat la 9 mai 1952, instanta constata ca petenta nu are calitatea de mostenitoare dupa bunicul ei deoarece tatal ei a renuntat la succesiune si a înteles sa ramâna renuntator si dupa intrarea în vigoare a Legii 18/1991. astfel ca urmeaza a se respinge ca nefondata plângerea petentei MM împotriva Hotarârii nr. 139/2006 si 89/2006 a Comisiei Judetene Alba , pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, si a Comisiei Locale de Fond Funciar Poiana Vadului.

În ceea ce priveste cererea de interventie formulata de ML si MP în dosar nr. 124/203/2006 a JUDECATORIEI CÎMPENI, conexat aceasta exte în actualul dosar , practic o întâmpinare la plângerea petentei MM si nu o cerere proprie generatoare de drepturi, cererea proprie fiind plângerea formulata de MP si ML formulata în dosar nr _/203/2006 a  JUDECATORIEI CÎMPENI astfel ca nu este necesar ca instanta sa se pronunte separat prin dispozitiv asupra ei.

În ceea ce priveste plângerea petentelor MP si ML si cererile de interventie formulate de MD si MRI, acestea urmeaza a fi admise în parte ca întemeiate cu argumentarea ce va fi expusa mai jos.

În certificatul de mostenitor nr. 37/1993 ( copie  fila 62) , s-a constatat ca mostenitori ai defunctului sunt MI în calitate de fiu  în cota de 4/8 parte (sotul petentei MP) , petenta  ML  ca sosie supravietuitoare a fiului  post decedat MN în cota de 2/8 parte  si MD  în calitate de nepot de fiu postdecedat  a lui N  în cota de 2/8 parte , constatându-se totodata ca au renuntat la succesiune MV , MG ( tatal  petentei MM )  , MT , SL  si PM fii si fiice ale  defunctului .

Anterior, în baza L.18/1991, sotului petentei Marian Paraschiva  respectiv numitului  Marian Ioachim i s-a reconstituit pe raza administrativ  teritoriala a comunei Poiana Vadului o suprafata  de 0,25 ha teren  cu vegetasie forestiera, fiind eliberat  Titlul de proprietate  nr. 5199/276/1997 si pentru care  nu a depus acte  în dovedirea proprietatii.

Ulterior,  în baza Legii nr. 1/2000 petentelor  MP si ML , prin Decizia civila nr. 170/A/2005 pronuntata de Tribunalul  Alba în dosar  nr. 1509/2005 li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata  de 0,94 ha teren cu vegetasie forestiera. Instanta  de recurs  a retinut în considerentele  deciziei ca s-au  avut în vedere terenurile având  categoria  de folosinta padure înscrise  în CF nr. 47 Neagra nr. top. 7873, 7882, 7884 si 7886 de 1,03 ha (s-a luat în calcul cota detinuta de  MG lui G  de sub B +14 si B +15) si din CF  nr. 970 Neagra nr. top. 7899 suprafata  de 0,16 ha (cota de proprietate de sub B+2 detinuta  de MG lui G din care s-a scazut  suprafata  de 0,25 ha reconstituita la Legea nr. 18/1991, ramânând  o suprafata de 0,94 ha, asa cum  a propus  si Comisia  Locala de Fond funciar Poiana Vadului prin Hotarârea nr.  352/2004.

Atât în plângerea initiala cât si in precizarile ulterioare de plângere petentele  MP si ML au solicitat sa li se reconstituie întregul drept asupra suprafetelor de padure pe care le-au avut MG lui G  si MG lui V din toate cartile funciare.

Astfel în cf 1760 Neagra suprafata de padure este 935 mp si raportata la cota de ¼ parte a lui MG lui G  , acestuia i s-ar cuveni 233 mp padure; în cf 22 Neagra suprafata de padure este de 11510 si raportata la cota de ¼ parte a lui  MG lui G  , acestuia i s-ar cuveni 2877 mp padure; în cf 1957 Neagra suprafata totala de padure este de 21855 mp din care lui MG lui V  i s-ar cuveni jumatate , respectiv 10927 mp padure iar petentelor si intevenientilor cealalta jumatate respectiv  10927 mp padure; în cf 970 Neagra este suprafata de 7841 mp padure si lui MG lui G  , ca mostenitor dupa mama lui MB ntsc. K, i s-ar cuveni conform cotei de 1/5 parte suprafata de 1568 mp padure.

Adunând toate suprafetele de padure care s-ar fi cuvenit lui MG lui G  , atât în nume propriu, cât si ca mostenitor , în calitate de unchi a lui MG lui V si ca mostenitor în calitate de fiu dupa mama lui MB ntsc. K rezulta suprafata totala de padure de 26533 mp padure.

Scazând din aceasta suprafata de 26533 mp padure suprafata reconstituita anterior petentelor si lui MI respectiv de 1,44 ha padure ( 14400 mp padure) ramâne suprafata de 12133 mp padure care nu a fost înca reconstituita petentelor MP si MRI, ca mostenitori  ai defunctului MI , ML  si intervenientului MD,  ca mostenitori ai defunctului MN, acesta împreunt cu MI  ca mostenitori ai defunctului MG lui G  , acesta atât in nume propriu cât si ca mostenitor în calitate de unchi al defunctului MG lui V si în calitate de fiu al defunctei MB ntsc. K.

Cum însa prin cererea depusa la comisia locala de fond funciar Poiana Vadului cât si prin plângererea ce formeaza obiect dosar nr. 1899/203/2006, conexat, acestia au solicitat reconstituirea dreprtului de proprietate doar asupra suprafetei de 1 ha padure si nu de 12133 mp padure, urmeaza a li se reconstitui dreprtul de proprietate doar asupra suprafetei de 1 ha padure, urmând a fi admisa in parte ca întemeiata plângerea petentelor  MP si ML si interventiile formulate de intervenientii MRI si MD si a se anula Hotararea nr 279/2006 a C J Alba , pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si a se reconstitui  în favoarea petentelor MP si ML, si a intervenientilor MRI si MD dreptul de proprietate asupra suprafetei de 1 ha padure si a fi  obligate  intimatele CJ Alba , pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, si Comisia Locala de Fond Funciar Poiana Vadului sa le elibereze titlu de proprietate asupra acestei suprafete si sa-i punt în posesie.

Domenii speta

Spete similare