Ucidere din culpa. Plangere impotriva ordonantei procurorului. Retinerea cauzei spre rejudecare.

Sentinţă penală 37 din 03.04.2012


 Tip document: sentinta penala

 Nr. document: 37

 Data document: 03.04.2012

 Titlu jurisprudenta: Ucidere din culpa. Plangere impotriva ordonantei procurorului. Retinerea cauzei spre rejudecare.

 Prin ordonanta procurorului de la Parchetul de pe langa Judecatoria Corabia 3xx/P/2009 din 26.08.2010, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului N.I. pentru savarsirea infractiunilor prevazute in art.178, alin.1.si 2 C. pen., intrucat lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii.

            Prin ordonanta nr.3xx/II/2/2011 din 20.12.2010, prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Corabia a respins plangerea formulata de  petentii D.G. si D.E. impotriva ordonantei nr. 3xx/P/2009 din 26.08.2010. 

            Prin incheierea de sedinta din 07.07.2011 pronuntata de Judecatoria Corabia, in baza art. 2781 alin. (8) lit. c) C. proc. pen., a fost admisa plangerea formulata de catre partile vatamate impotriva ordonantei nr. 3xx/P/2009 din 26.08.2010, care a fost desfiintata, iar cauza a fost retinuta spre judecare sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute in art.178, alin.1.si 2 C. pen..

            In considerentele incheierii s-a retinut ca probele administrate in cursul urmaririi penale si existente la dosarul cauzei sunt suficiente pentru judecarea cauzei, fiind totusi necesar ca acestea sa fie administrate nemijlocit de instanta.

           Potrivit art. 278/1 alin. (9) C. proc. pen incheierea de desfiintare a ordonantei nu constituie actul procesual de punere in miscare a actiunii penale, in acest caz plangerea formulata pe calea art. 2781 C. proc. pen. constituind si actul prin care se pune in miscare actiunea penala si actulde sesizare al instantei.

Din acest moment procesual, procesul penal nu se mai afla in procedura reglementata de art. 278/1 C. proc. pen, intervenind principiul oficialitatii procesului penal care obliga instanta de judecata la administrarea probelor atat in apararea cat si in acuzarea inculpatului care devine subiect activ al infractiunii.

In continutul ordonantei procurorului de la Parchetul de pe langa Judecatoria Corabia nr. 3xx/P/2009 din 26.08.2010, prin s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului N.I. s-a aratat in esenta ca la data de 28.02.2009 invinuitul  N.I. in timp ce conducea autoutilitara marca Fiat Doblo cu numarul de inmatriculare B-64-XXX, proprietatea SC P. SA Bucuresti, pe DN 54 A,  din directia Orlea-Gura Padinii, judetul Olt, a intrat in coliziune cu un biciclist care circula in aceeasi directie de mers iar in urma accidentului victima D.D., care circula pe bicicleta, a decedat., 

In faza de urmarire penala au fost administrate urmatoarele mijloace de proba: procesul – verbal de cercetare la fata locului (f.8-11 din dosarul de U.P.), declaratii de parti civile (f.12-15), declaratiile invinuitului (f.17-19, 21 dup), declaratiile martori  (f.25-31 dup), diagrama drager alcooltest (f.32), buletine de analiza toxicologica alcoolemie  (f.33-34), planse fotografice (filele 37+40), schita locului accidentului (fila 42), raport de expertiza tehnica auto si supliment raport  expertiza tehnica auto intocmite de catre expertul B.D. ( filele 43-53), raportul de expertiza tehnica judiciara (filele 57-64), nota de constatare tehnica (fila 71), raport de constatare medico-legala-autopsie (filele 72-73), certificat de deces (f.74).

In faza de judecata, s-au constituit parti civile inainte de inceperea cercetarii judecatoresti partile vatamate D.G., S.V., copii victimei si D.E. sotia victimei, fiecare cu suma de 75.000 lei, constand in 65.000 daune morale si 10.000 lei materiale, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova cu suma de 6062,45 lei,  reprezentand cheltuieli de spitalizare a partii vatamate D.D..

 A fost citata ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI SA in calitate de asigurator de raspundere civila pentru a-i fi opozabila hotararea, avandu-se in vedere polita de asigurare obligatorie de raspundere civila auto pentru autoturismul marca Fiat Doblo cu numarul de inmatriculare B-64-XXX

           A fost introdusa in cauza din oficiu in calitate de parte responsabila civilmente SC D.P.D.S.A ( fosta P. COURIER S.A) avand in vedere ca la data 28.02.2009, data producerii accidentului, inculpatul N.I. era angajat al SC P. COURIER S.A pe postul de curier si ca in momentul producerii accidentului inculpatul conducea autoturismul marca Fiat Doblo, proprietatea partii responsabile civilmente.

In faza cercetarii judecatoresti, in sedinta publica din data de 06.03.2012, au fost audiati inculpatul si martorul N.S., declaratiile acestora fiind atasate la file 115 si 118 din dosar. De asemenea, pe parcursul cercetarii judecatoresti au fost audiati si martorii L.V. si F.I., declaratiile acestora fiind atasate dupa consemnare la dosar (filele 129-130).

 In cursul cercetarii judecatoresti partile civile au solicitat suplimentarea probatoriului pentru latura civila, instanta incuviintand proba testimoniala cu martorii N.M., S.E. si C.S. (filele 132-134).

La data de 15.11.2011 asiguratorul de raspundere civila SC ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI SA a depus note de sedinta prin care a invederat ca in prezenta cauza sta in calitate de asigurator al M. IFN SA

In motivare, asiguratorul de raspundere civila a aratat ca raspunderea societatii de asigurare in prezenta cauza este o raspundere civila contractuala care a luat nastere in baza unui contract de asigurare obligatorie de raspundere civila incheiat cu proprietarul autoturismului la al carui volan s-a aflat inculpatul.

Asiguratorul de raspundere civila a precizat ca raspunderea sa ca asigurator va opera numai in situatia in care se va stabili in mod concret vinovatia totala a inculpatului in producerea evenimentului din 28.02.2009. Daunele materiale trebuie dovedite de partile civile cu acte justificative pentru fiecare suma solicitata si trebuie specificat din ce se compun daunele materiale pe care le solicita.

Asiguratorul a mentionat ca nu acorda despagubiri pentru cheltuielile facute in procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau de catre conducatorul autovehiculului asigurat, raspunzator de producerea prejudiciului, chiar daca in procesul penal s-a solutionat latura civila.

In ceea ce priveste daunele morale solicitate de catre partile civile pe langa greutatea cuantificarii pecuniare a suferintei in urma evenimentului rutier din data de 28.02.2009, problematica acestora trebuie privita unitar, izvorul obligatiei fiind unul singur, iar cuantumul acestora trebuie sa asigure  o reparatie echitabila a prejudiciului moral suferit.

Referitor la pretentiile de despagubire formulate de catre partea civila , Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova, asiguratorul a subliniat ca trebuie avute in vedere documentele justificative in vederea stabilirii corecte a cuantumului acestora.

La termenul de judecata din 24.01.2012 partea responsabila civilmente a depus concluzii scrise mentionand ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art.1000, alin.3 C.civ intrucat nu poate fi pusa problema raspunderii comitentului pentru fapta prepusului sau daca fapta nu are nici un fel de legatura cu functiile incredintate. Deplasarea inculpatului in data de 28.02.2009 in jurul orelor 19,00 pe DN 54 A in locul unde a avut loc accidentul rutier s-a facut in interesul sau strict personal neavand nici un fel de legatura cu obligatiile de serviciu ale acestuia.

Analizand actele si materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

La data de 28.02.2009 organele de politie au fost sesizate despre faptul ca pe DN 54 A, intre localitatile Orlea si Gura Padinii, a avut loc un accident de circulatie .In urma cercetarilor efectuate s-a constat ca in accident au fost implicati autoutilitara marca Fiat Doblo, cu numarul de inmatriculare B-64-XXX, P. COURIER S.A, condusa de catre inculpatul N.I. si biciclistul D.D.. In urma accidentului numitul D.D. a suferit leziuni traumatice, fiind transportat la Spitalul Corabia si ulterior la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova unde a decedat.

Cu ocazia cercetarilor s-a stabilit ca inculpatul N.I. este posesor al permisului de conducere  categoriile B+C si +E din anul 1980 si este angajat ca si courier la P. COURIER S.A.

Din procesul-verbal de cercetare la fata locului a reiesit ca s-au identificat doua urme de franare in lungime de 36,20 m. La o distanta de 3,70 m fata de bara de protectie fata a autoutilitarei pe sensul de mers Corabia-Grojdibodu, s-a identificat o pata de culoare brun roscat ce parea a fi de sange. Drumul fara delicvitati in panta sau rampa, in aliniament, carosabil umed, vizibilitate pe timpul noptii.

Din declaratiile inculpatului N.I. a rezultat ca in ziua 28.02.2009, in jurul orelor 19.00, conducea autoutilitara marca Fiat Doblo, pe DN 54 A, din  directia de mers Corabia-Orlea. Intre localitatile Orlea si Gura Padinii a observat ca in fata sa circula un biciclist in zig-zag. Inculpatul a declarat ca nu la observat de la o distanta mai mare din cauza faptului ca biciclistul nu avea bicicleta semnalizata si nu purta veste reflectorizanta. Intrucat biciclistul circula dezordonat, trecand chiar si pe contrasens, a virat dreapta si a franat incercand sa-l evite insa biciclistul a virat tot dreapta si l-a acrosat cu partea stanga fata. In urma impactului biciclistul a fost proiectat pe parbriz , apoi a fost aruncat pe partea carosabila in fata autoutilitarei. A coborat din autoutilitara, a observat ca victima mirosea a alcool, a anuntat ambulanta si politia care au sosit la fata locului.

Declaratia inculpatului este sustinuta in mare parte de declaratia martorului N.S., sotia inculpatului, care se afla  in autoutilitara impreuna cu inculpatul. Aceasta a precizat insa ca inainte de producerea accidentului din sens opus nu a circulat nici un autovehicul (fila 118) din dosarul instantei.

Martorul F.I. a declarat ca in seara zilei de 28.02.2009, in jurul orelor 19,00, a fost depasit pe raza comunei orlea, judetul Olt, de autoutilitara marca Fiat Doblo, cu numarul de inmatriculare B-64-XXX, care se deplasa pe DN 54 A, din directia de mers Orlea-Gura Padinii. Dupa parerea sa  a circulat cu viteza de 130 km/h avand in vedere ca la momentul la care a fost depasit de autoutilitara  condusa de catre inculpat, el se deplasa cu viteza de 80-90 km/h. A mers in spatele autoutilitarei la aproximativ 1000 de m si cand a observat ca inculpatul a oprit a oprit si el pe celalalt sens de mers dandu-si seama ca s-a produs un accident. A mers la fata locului si a constat ca D.D. era cazut pe partea carosabila, cu picioarele pe axul drumului si capul pe carosabil in directia Orlea-Gura Padinii. La 2-3 m de victima se afla bicicleta acestuia si nu a observat ca bicicleta sa fi fost prevazuta cu elemente reflectorizante si nici ca victima sa fi purtat veste reflectorizanta. In momentul producerii accidentului din fata nu venea nici un autovehicul care sa-l orbeasca.

Martorul L.V. care a participat la cercetarea la fata locului in calitate de martor asistent a declarat ca a observat pe partea dreapta a partii carosabile in directia Orlea-Gura Padinii oprit un autoturism Fiat Doblo, cu numarul de inmatriculare B-64-XXX si ca la aproximativ 2-3 m in fata autoutilitare se afla cazut pe carosabil D.D. care sangera in zona capului. Intre autoutilitara si victima era cazuta pe carosabil bicicleta care prezenta varii in partea din spate iar autoutilitara prezenta varii in partea stanga fata. A observat pe carosabil urme de franare iar in spatele autoutilitarei, la aproximativ 1-12 m s-au gasit cioburi de la farul acesteia si basca numitului D.D..

In urma accidentului inculpatul N.I. a fost testat cu aparatul etilotest, pozitia nr.0026, rezultatul fiind zero. Din buletinul de analiza toxicologica-alcoolemie nr.374/E eliberat de Serviciul Judetean de Medicina Legala la data de 04.03.2009 a rezultat ca inculpatul nu se afla sub influenta bauturilor alcoolice, avand alcoolemia zero.

Din buletinul de analiza toxicologica-alcoolemie nr.374/E eliberat de Serviciul Judetean de Medicina Legala la data de 04.03.2009 a rezultat ca inculpatul nu se afla sub influenta bauturilor alcoolice, avand alcoolemia zero.

Din buletinul de analiza toxicologica-alcoolemie nr.376/E eliberat de Serviciul Judetean de Medicina Legala la data de 04.03.2009 a rezultat ca victima D.D. nu se afla sub influenta bauturilor alcoolice, avand alcoolemia zero.

Din raportul de constatare medico-legala autopsie nr.791/A3/10.06.2009 intocmit de catre Institutul de Medicina legala Craiova a rezultat ca moartea victimei D.D. a fost violenta si s-a datorat hemoragiei, contuziei si dilacerarii cerebrale meningo-cerebrale consecinta unui traumatism cranio-cerebral  cu fractura de bolta si baza de craniu. Leziunile de violenta s-au putut produce prin lovire cu si de corpuri dure in conditiile accidentului de circulatie suferit la data de 28.02.2009. Intre leziunile de violenta si deces exista legatura de cauzalitate directa, neconditionata. Moartea poate data din 09.03.2009. Din copia certificatului de deces nr.643/10.03.2009 a rezultat ca D.D. a decedat la data de 09.03.2009. Coroborand aceste concluzii cu imprejurarea ca victima a fost lovita de autoutilitara condusa de inculpat, astfel incat a fost proiectata ca efect al impactului pe suprafata carosabila, precum si cu imprejurarea ca imediat dupa accident victima a fost transportata la spital unde, mai apoi, a decedat, neconstatand intreruperi ale nexului cauzal, instanta retine ca decesul victimei a fost cauzat de impactul cu autovehiculul.

In cauza s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto, concretizata prin raportul de expertiza tehnica auto intocmit de catre expertul B.D.. Din continutul acestui raport a rezultat ca la momentul impactului bicicleta se deplasa in lungul drumului , pe mijlocul benzii de deplasare a autovehiculului iar autoutilitara circula cu viteza de 84,78 km/h. Accidentul ar fi putut fi evitat daca biciclistul ar fi circulat pe partea dreapta cat mai aproape de bordura drumului. De asemenea conducatorul auto putea sa evite accidentul daca circula cu faza  lunga caz in care campul de vizibilitate spre inainte este de 200 m si biciclistul nu ar mai fi putut fi observat doar de la 50 de m. Pentru ca auto sa poata fi oprita in spatiul de 50 m el poate fi infranat si oprit la o viteza de maxim 69,21 km/h. Biciclistul trebuia sa circule pe timp de noapte avand bicicleta echipata cu mijloace de iluminare si dispozitive refelctorizant-fluorescente. Conducatorul trebuia  sa respecte regimul legal de viteza si sa o adapteze in functie de conditiile de drum, astfel incat sa poata efectua orice manevra in conditii de siguranta. Depasirea se efectueaza numai pe partea stanga a vehiculului depasit.

S-au formulat obiectiuni la acest raport de expertiza avand in vedere ca din adresa nr.231/01.10.2009 intocmita de Nesti Auto Service Bucuresti a rezultat ca autoutilitara Fiat Doblo nu era dotata cu sistem de franare tip ABS. S-a intocmit  un supliment la  raportul de expertiza din care a rezultat ca pentru franarea fara mecanism de franare tip ABS, de la o aceeasi lungime de urma de franare, viteza initiala a autoturismului, la momentul survenirii pericolului de accident, era mai redusa de 76,61 kh/h fata de 84,16 km/h cum se calculase initial.

La data de 28.05.2010 Parchetul de pe langa Judecatoria Corabia a restituit dosarului Politiei Corabia in vederea efectuarii unei noi expertize. A fost intocmit un nou raport de expertiza tehnica judiciara de catre expertul N.P. ale carui concluzii au fost retinute de catre Parchet nemotivat la luarea solutiei de scoatere de sub urmarire penala. Din continutul noului raport de expertiza a rezultat ca viteza cu care se deplasa autoutilitara inainte de aparitia pericolului de accidenta fost de circa 77 km/h. Accidentul a avut loc pe banda de mers Corabia-Grojdibodu. Conducatorul auto putea sa evite accidentul daca circula o viteza mai mica de 61 de km. Biciclistul putea sa evite accidentul daca ar fi circulat cat mai aproape de acostament si daca atat bicicleta cat si biciclistul ar fi fost echipati corespunzator circulatiei pe timp de noapte.

Din probele administrate in cauza, instanta retine o culpa comuna la producerea accidentului a victimei D.D. in proportie de 90 % si conducatorului auto N.I. in proportie de 10%.

Inculpatul, in calitate de conducator auto profesionist, prin faptul ca nu folosit luminile de drum (faza lunga) caz in care campul de vizibilitate ar fi fost de 200 m, fata de 50 m cum a declarat conducatorul auto, desi la momentul inainte de ivirea pericolului accidentului afara era intuneric, autoutilitara circula in afara localitatii si din sens opus nu circula nici un autovehicul  (filele 118, 130), din cauza faptului ca alegand sa circule cu luminile de intalnire (faza scurta) nu a adaptat viteza la conditiile de mers in conditiile in care afara era intuneric, carosabilul era umed, masina nu era echipata cu sistem de franare tip ABS (fila 9) si prin faptul ca a efectuat manevra de depasire pe partea dreapta a vehiculului depasit a incalcat dispozitiile art.48 si art.45, alin.5 din OUG nr.195/2002 si art.114, alin.1, litera b din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002

Victima, in calitate de participant la traficul rutier in calitate de biciclist, prin faptul ca nu circulat cat mai aproape de marginea partii carosabile, a circulat cu bicicleta pe timp de noapte pe drumurile publice cu o bicicleta echipata necorespunzator  si nu a purtat imbracaminte cu elemente flluorescent-reflectorizante a incalcat dispozitiile art.41(1), art.70 (3) din Ogu nr.195/2002 cat si art.161(1), litera r si litera i din Regulamentul de punere in aplicare a OUG 195/2002.

In drept, fapta  inculpatului din  data de 28.02.2009 care nerespectand dispozitiile legale de conducere pe drumurile publice a produs un accident de circulatie soldat cu decesul victimei D.D. intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa prev. de art. 178 alin. 1 si 2 Cpen.

 Sub aspectul laturii obiective, elementul material a constat in actiunea lovire a victimei cu autoturismul. Urmarea imediata a reprezentat-o decesul victimei.

 In privinta laturii subiective, potrivit art. 19 alin. (1) pct. 2 C. pen., fapta este savarsita din culpa cand infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta socotind fara temei ca el nu se va produce ori nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.

 In stabilirea culpei sub aceasta din urma forma este necesar a se avea in vedere atat criteriul obiectiv, cat si criteriul subiectiv. Sub aspect obiectiv, in stabilirea obligatiei de a prevedea rezultatul se au in vedere imprejurarile in care a fost savarsita fapta, pentru a constata daca orice om atent, din categoria autorului faptei, avea in momentul savarsirii acesteia posibilitatea sa prevada rezultatul. Daca in raport cu imprejurarile cauzei se stabileste ca rezultatul nu era previzibil, deci autorul nu trebuia sa-l prevada, fapta nu poate fi considerata ca fiind savarsita cu vinovatie, iar daca se stabileste ca rezultatul era previzibil, trebuie sa se faca dovada ca faptuitorul putea sa-l prevada.

 Cat priveste criteriul subiectiv, posibilitatea de prevedere este evaluata in raport cu insusirile, capacitatea, experienta de viata si starea psiho-fizica a faptuitorului in momentul savarsirii faptei. Daca in raport cu datele spetei faptuitorul nu a putut sa prevada rezultatul, vinovatia sub forma culpei nu poate fi retinuta datorita imposibilitatii subiective a acestuia de a-l prevedea.

 Prin urmare, numai prin examinarea conduitei faptuitorului in lumina ambelor criterii se poate decide daca exista sau nu vinovatie sub forma culpei din neprevedere.

 Coroborand probele administrate instanta retine ca inculpatul sofer profesionist avea posibilitatea sa evite accidentul in cazul in care ar fi circulat cu luminile de drum caz in care campul de vizibilitate spre inainte ar fi fost 200 de metri si biciclistul nu ar mai fi putut fi observat doar de la 50 de m asa cum a declarat conducatorul auto. Daca conducatorul auto a circulat cu luminile de intalnire care ofera un camp de vizibilitate spre inainte de minim de 30 de metri, atunci auto trebuia sa aiba o viteza adaptata redusa la conditiile de drum, respectiv carosabil umed, intuneric.

 Inculpatul a savarsit fapta in culpa profesionala, incalcand obligatiile ce-i reveneau in calitate de conducator auto, neprevazand rezultatele faptei sale, desi trebuia si putea sa le prevada, deci in forma de vinovatie de la art. 19 alin. 1 pct. 2 lit. b C.pen.

           In procesul complex de individualizare a pedepsei, instanta va avea in vedere criteriile prevazute de art.72 C.p., respectiv gradul de pericol social al infractiunii, raportat la imprejurarile comiterii faptei, urmarile produse, natura si limitele pedepsei prevazute de lege, persoana si conduita inculpatului.

 In aprecierea concreta a pericolului social al faptei inculpatului, instanta are in vedere consecintele grave produse, respectiv uciderea a unei persoane, si circumstantele producerii accidentul, indeosebi conducerea de catre inculpat unui autovehicul in afara localitatii fara a adapta viteza la conditiile de drum si depasirea unui vehicul pe partea dreapta.

 In ce priveste persoana inculpatului, instanta retine ca inculpatul s-a prezentat atat in fata organelor de cercetare penala cat si in fata instantei, lipsa antecedentelor penale, varsta acestuia. In raport de cele expuse in paragraful anterior insa, pentru asigurarea unei proportionalitati intre fapta comisa si sanctiune, instanta nu va retine incidenta art. 74 C.pen.

 Conform art.52 C.p. pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul sau este prevenirea savarsirii de noi infractiuni, instanta apreciind ca se impune in cauza aplicarea unei pedepse cu inchisoarea. Fata de aceste aspecte, instanta apreciaza ca o pedeapsa in cuantum de 1 an si 4 luni, este suficienta in cauza.

 Cat priveste modalitatea de executare, in raport de criteriile anterior mentionate si apreciind ca scopul pedepsei va putea fi atins chiar fara executarea acesteia, va dispune, conform art.81 din Codul penal, suspendarea conditionata a executarii pedepsei, pe un termen de incercare de 3 ani si 4 luni stabilit in conditiile art.82 din Codul penal.

In baza art.359 C.p.p. instanta atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor prevazute de art.83 C.p., a caror nerespectare poate atrage revocarea suspendarii conditionate.

In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta retine ca natura faptei savarsite, ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului duc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art.64 lit.a teza a II-a si lit.b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, motiv pentru care exercitiul acestora va fi interzis pe perioada executarii pedepsei.

 Nu va interzice inculpatului dreptul de a alege ci doar pe cel de a fi ales, avand in vedere exigentele CEDO, reflectate in Hotararea din 6 octombrie 2005, in cauza Hirst impotriva  Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, in care Curtea a apreciat, pastrand linia stabilita prin decizia  Sabou si Pircalab impotriva  Romaniei, ca nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind sa fie dispusa in functie de natura faptei sau de gravitatea deosebita a acesteia.

 Or, fapta care a facut obiectul prezentei cauze nu are conotatie electorala sau vreo gravitate speciala, astfel ca instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea dreptului de  a alege.

 Dreptul de a fi ales se impune insa a fi interzis deoarece nu ar putea reprezenta un model de conduita pentru cetateni. In baza art.71 al.5 Cp instanta va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei principale.

 In ceea ce priveste latura civila a cauzei, conform art. 14 alin. 1 Cod procedura penala, actiunea civila in procesul penal are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului, precum si a partii responsabile civilmente, iar potrivit dispozitiilor cuprinse in alin. 3 al aceluiasi articol repararea pagubei se face potrivit legii civile.

Fata de aceste prevederi, temeiul juridic al raspunderii civile a inculpatului pentru paguba cauzata prin infractiune il constituie reglementarea din art. 998-999 Cod civil si art. 14 Cod procedura penala.

Raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie este instituita prin articolele 998 si 999 Cod civil, care constituie temeiuri pentru stabilirea conditiilor generale ale raspunderii.

In acest scop, se cer a fi intrunite cumulativ urmatoarele conditii:

a)existenta unui prejudiciu;

b)existenta unei fapte ilicite;

c)existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu;

d)existenta vinovatiei celui care a cauzat prejudiciul.

In ce priveste  existenta vinovatiei, a faptei ilicite si a persoanei care a savarsit-o , aceste conditii au fost verificate anterior, respectiv  fapta ilicita constand intr-o fapta prevazutaade legea penala, si anume art.178,  alin.1 si 2 Cod penal, legatura de cauzalitate directa si indirecta dintre fapta ilicita si prejudiciul produs si vinovatia sub forma culpei cu prevedere (usurinta).

 In consecinta, avand in vedere cele mentionate la stabilirea raspunderii delictuale instanta va cerceta doar indeplinirea conditiei existentei unui prejudiciu.

Cu privire la partea responsabila civilmente, instanta apreciaza ca nu sunt indeplinite conditiile raspunderii comitentului pentru fapta prepusului. In persoana inculpatului-prepus sunt intrunite conditiile raspunderii pentru fapta proprie, prevazute de art. 999 Cod civil. In ceea ce priveste conditiile specifice acestei forme de raspundere, respectiv existenta raportului de prepusenie si savarsirea faptei "in functiile incredintate”, deduse din dispozitiile art. 1000 alin. (3) Cod civil, instanta retine ca aceste conditii nu sunt indeplinite cumulativ.

Raportul de prepusenie intre inculpatul N.I. si SC D.P.D.S.A ( FOSTA P. COURIER S.A) isi are temeiul in contractul individual de munca  incheiat intre acestia din care s-au nascut raporturi juridice carora le este specifica subordonarea, inculpatul avand calitatea de angajat la data savarsirii faptelor (filele 101-102).

In ceea ce priveste cea de-a doua conditie, si anume privitoare la savarsirea faptei ,,in functiile incredintate” aceasta nu este indeplinita deoarece fapta savarsita nu are nici un fel de legatura cu exercitiul functiei incredintate. Astfel, potrivit contractului individual de munca nr.872 si fisei postului inculpatul N.I. isi desfasura activitatea de curier in intervalul orar 09,00-17,00 si pe raza municipiului Bucuresti. Mai mult, la data de 28.02.2009 in jurul orelor 19,00 pe DN 54 A deplasarea in locul unde a avut loc evenimentul rutier s-a facut in interesul sau personal, neavand nici un fel de legatura cu obligatiile de serviciu ale acestuia.

Avand in vedere cele mentionate mai sus, instanta retine ca SC D.P.D.S.A ( FOSTA P. COURIER S.A) nu poate fi obligata la repararea prejudiciului material sau moral

 Pe langa inculpat, in calitate de autor al faptei ilicite de ucidere din culpa, mai sunt raspunzatoare pentru plata prejudiciului cauzat asiguratorul de raspundere civila obligatorie, SC ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI SA. (care raspunde alaturi de inculpatul N.I.)

 In ceea ce priveste asiguratorul de raspundere civila obligatorie, in conformitate cu dispozitiile art. 41-42 din Legea nr. 136/1995 din 29/12/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, in asigurarea de raspundere civila, asiguratorul se obliga sa plateasca o despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde in baza legii fata de tertele persoane pagubite si pentru cheltuielile facute de asigurat in procesul civil, asiguratorul putand fi chemat in judecata de persoanele pagubite in limitele obligatiilor ce-i revin acestuia din contractul de asigurare.

 Temeiul raspunderii juridice a inculpatului isi are sorgintea in faptul juridic ilicit cauzator de prejudicii (art. 998-999 Cod civil), in timp ce asiguratorul raspunde alaturi de asigurat, in temeiul prevazut de art. 49, 50 Legea 136/1995, prin vointa legiuitorului, insa pana la concurenta unei anumite sume, stabilite unilateral de catre asigurator, cu toate ca asigurarea R.C.A. este obligatorie pentru toti conducatorii auto, prin vointa legii.

 Raspunderea civila derivata din contractul de asigurare incheiat in conditiile reglementate prin Legea nr.136/1995 este limitata si total diferita de raspunderea pentru fapta altuia reglementata prin art.1000 alin.1 din Codul civil ori de raspunderea comitentilor pentru prejudiciul cauzat de prepusii lor, la care se refera aliniatul 3 al aceluiasi articol.

 De aceea, in lipsa vreunei dispozitii care sa permita sa i se atribuie calitatea de parte responsabila civilmente sau de garant, societatea de asigurare - parte contractanta participa la procesul penal in calitate de asigurator de raspundere civila, avand drepturi si obligatii proprii supuse regimului dispozitiilor art.969 Cod civil.

 Prin urmare, in situatia producerii unui accident de circulatie, raspunderea contractuala a asiguratorului, intemeiata pe contractul de asigurare de raspundere civila obligatorie coexista cu raspunderea civila delictuala bazata pe dispozitiile art.998 din Codul civil, deci alaturi de inculpatul care s-a aflat la conducerea autovehiculului asigurat si care prin fapta sa a cauzat efectele prejudiciabile material sau moral.

 Asiguratorul de raspundere civila auto raspunzand alaturi de inculpat, ne aflam in prezenta unei obligatii „in solidium”. Diferenta  dintre  obligatiile  solidare  si  cele  in  solidum  este evidentiata si de o trasatura a acestora, respectiv in cazul  obligatiilor solidare, dupa satisfacerea creditorului  obligatia  se  disjunge  de  drept intre codebitori in raport cu cotele-parti ce le revin din datorie  (astfel, daca unul dintre codebitori a achitat intreaga datorie pentru a-si  recupera ceea ce a platit peste cota sa parte, va trebui  sa  se  indrepte  impotriva celorlalti codebitori, insa de la fiecare dintre ei va putea pretinde  numai cota-parte ce-i revine din totalitatea datoriei),  pe  cand  obligatiile  in solidum sunt obligatii la care codebitorul, care a platit intreaga  datorie, are in unele cazuri,  iar  in  altele  nu,  un  drept  de  regres  impotriva celorlalti  codebitori pentru intreaga suma platita.

 Cu privire la autoturismul condus de inculpatul Tanase Robert si implicat in accident, la data savarsirii faptelor era incheiata cu ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI SA. polita de asigurare de raspundere civila auto seria RO/07/R7/YD nr.1xxxxxxxx valabila de la 23.05.2008 la 22.05.2009 (f. 76 dup), forma de asigurare reglementata de Ordinul nr. 21/2009 pentru punerea in aplicare a Normelor privind aplicarea legii in domeniul asigurarilor obligatorii de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule si autorizarea asiguratorilor pentru practicarea asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule.

 La stabilirea limitelor obligatiilor ce-i revin asiguratorului de raspundere civila delictuala, instanta va avea in vedere dispozitiile art. 26 raportat la art. 1 din acest Ordin in conformitate cu care ,,asiguratorii RCA acorda, in baza primelor de asigurare platite, despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii acestora raspund, in baza legii, fata de terte persoane pagubite prin accidente de autovehicule care au loc in limitele teritoriale ale contractului de asigurare, precum si pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil, in limitele stabilite anual prin norme adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. .

 Pentru anul in care a fost savarsita de catre inculpatul N.I. fapta, respectiv 2009 limita  de despagubire ce poate fi acordata de asiguratorii RCA pentru prejudiciile cauzate in unul si acelasi accident de autovehicul, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate, aplicabile asigurarilor obligatorii RCA in cazul accidentelor produse in anul calendaristic 2009 se stabileste la un nivel de 300.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a Romaniei

In privinta actiunii civile exercitate de partile civile D.G., D.E. si S.V. , instanta are in vedere ca acestea au solicitat despagubiri atat pentru daune materiale, cat si pentru daune morale.

Instanta constata ca exista un prejudiciu material produs partilor civile, intrucat acestea au efectuat cheltuieli cu inmormantarea si pomenirile ulterioare si un prejudiciu moral provocat de suferinta produsa familiei prin disparitia brusca si prematura a victimei.

Repararea prejudiciului are drept scop inlaturarea efectiva a efectelor faptei savarsite si nu constituie o sursa de dobandire a unor venituri suplimentare , in plus, fata de paguba suferita. Din aceasta perspectiva, instanta urmeaza sa verifice care este prejudiciul real incercat de partile civile.

Partile civile D.G., D.E. si S.V. au pretins fiecare un prejudiciu in cuantum de 75.000 lei, constand in 10.000 lei daune materiale si 65.000 daune morale, insa aceasta pretentii nu se confirma in totalitate.

In ceea ce priveste daunele materiale  instanta a retinut , din declaratiile martorilor (f.132, 134 ), ca in urma decesului numitului D.D. partile civile au cheltuit suma de 20.000 lei cu inmormantarea. In ceea ce priveste numarul persoanelor care au participat la inmormantare declaratiile martorilor au fost contradictorii, martorul N.M. precizand ca au participat peste 150 de persoane, martorul S.E. indicand 300-400 de persoane iar martorul C.S. a precizat ca au participat peste 200 de persoane. Martorii au mai precizat ca potrivit obiceiului pomenile ulterioare s-au organizat la 3 zile, 9 zile, trei saptamani, sase saptamani, trei luni, sase luni si un an insa nu s-a putut stabili cu precizie cuantumul cheltuielilor efectuate cu pomenirile ulterioare.

Instanta a  retinut ca partile civile a dovedit in totalitate cheltuielile facute cu inmormantarea .

Procesul  penal  este  guvernat  de  principiul  libertatii probelor si in latura civila, iar prevederile  art. 26 alin. 1 din ordinul nr.21/2009 pentru punerea in aplicare a Normelor  privind  asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii  produse  prin  accidente de autovehicule, stabilesc regula ca pretentiile formulate  in  cererea  de despagubire pot fi  dovedite prin orice mijloc de proba.

Potrivit dispozitiilor art.1199 din  Codul  civil,  prezumtiile sunt consecintele ce  legea  sau  magistratul  le  trage  dintr-un  un  fapt cunoscut la  un  fapt  necunoscut si  conform  art.1203  din  codul  civil "prezumtiile care nu sunt stabilite de  lege  sunt  lasate  la  luminile  si intelepciunea magistratului; magistratul nu trebuie  sa  se  pronunte  decat intemeindu-se pe prezumtii, care sa aiba o greutate si puterea  de  a  naste probabilitatea; prezumtiile nu sunt permise  magistratului  decat  numai  in cazurile cand este permisa si dovada prin martori".

In speta de fata  instanta  s-a  intemeiat pe  prezumtii  "cu  greutate si puterea de a naste probabilitatea", fiind fara echivoc ca urmare incidentului rutier  din  data de 28.02..2009 a decedat  D.D., tatal partii civile D.G. si S.V. si sotul partii civile D.E. care  a  fost  inmormantat  conform ritualului statornicit pentru asemenea imprejurari, martorii audiati ( f.132-134) confirmand ca partile civile au  efectuat  cheltuieli  in acest sens.

Prevederile  invocate  de  catre  ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI SA cu privire limitarea mijloacelor de proba la  inscrisuri se refera doar la stabilirea despagubirilor pe baza de conventie dupa cum rezulta nu numai din art. 54 alin. 1 din Legea nr.136/1995 si interpretarea per a contrario a dispozitiilor art. 44 si 46 din Ordin.

Avand in vedere aceste probe directe si tinand cont  de  obiceiul  locului privind inmormantarile, partile civile  au facut dovada ca pentru inmormantare au cheltuit suma totala de 20.000 lei. Cum insa  s-a retinut culpa comuna in proportie de 10 % a inculpatului si 90 % a victimei, la suma de 20.000 lei instanta va aplica coeficientul de culpa al inculpatului de 10 %, obtinand suma de 2000 lei , daune materiale ce-i revin efectiv partilor civile, respectiv 667 lei pentru fiecare parte civila.

Cu privire la daunele morale  solicitate de partile civile instanta apreciaza ca  sunt  indeplinite conditiile pentru antrenarea  raspunderii  civile  delictuale,  intrucat fapta ilicita a inculpatului, constand in  suprimarea  vietii  unei  persoane  ca  urmare  a nerespectarii regulilor de  circulatie  pe  drumurile  publice,  a  fost  de natura a crea un prejudiciu moral membrilor familiei  victime.

In acest sens, legaturile stranse ale victimei cu membrii familiei ei, varsta acestuia la data  survenirii  decesului,  precum  si  caracterul violent al mortii acestuia , evidentiat de concluziile raportului medico-legal atasat la dosar, cu  consecinta  accentuarii  traumelor  psihice  ale  partilor civile, justifica acordarea unor daune morale in  cuantum  de  10.000  lei  pentru fiecare parte civila,  suma  suficienta pentru atenuarea rezultatului prejudiciabil. Cum insa  s-a retinut culpa comuna in proportie de 10 % a inculpatului si 90 % a victimei, la suma de 10.000 lei instanta va aplica coeficientul de culpa al inculpatului de 10 %, obtinand suma de 1000 lei, daune morale ce-i revin efectiv pentru fiecare parte civila.

Fata de considerentele de mai sus in baza art. 14 C.p.p si art. 346 Cpp coroborate cu art.998-999 C.civ, art.49-50 din Legea nr.136/1995 va obliga inculpatul N.I., alaturi de asiguratorul, ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI SA, sa plateasca partilor civile D.G., D.E. si S.V.  suma de 667 lei pentru fiecare parte civila cu titlu de daune materiale, reprezentand cheltuieli cu inmormantarea, si suma de 1.000 lei pentru fiecare parte civila, reprezentand daune morale.

In ce priveste actiunea civila exercitata de Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova, instanta apreciaza ca, prin inscrisurile depuse la dosar s-a facut dovada unui prejudiciu in suma de 6062,45 lei, reprezentand cheltuielile cu ingrijirile medicale ocazionate de spitalizarea victimei D.D.. Cum insa  s-a retinut culpa comuna in proportie de 10 % a inculpatului si 90 % a victimei, la suma de de 6062,45 lei instanta va aplica coeficientul de culpa al inculpatului de 10 %, obtinand suma de 606,245 lei , daune materiale la plata carora va fi obligat inculpatul catre  Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova

In consecinta, in baza art. 14, art. 346 cod procedura penala, art. 998-999  cod civil si art. 313 din Legea nr.95/2006  instanta  va admite  aceasta actiune il va  obliga pe inculpatul Nicola Stefean, alaturi de asiguratorul ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI SA, sa plateasca partii civile Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova suma  de 606,245 lei  cheltuielile cu ingrijirile medicale ocazionate de spitalizarea victimei D.D., actualizata cu indicele de inflatie de la data producerii prejudiciului si pana la data platiiefective a debitului.

Avand in vedere  disp.  art. 15, lit.o din Legea 146/1997, privind taxele judiciare de timbru, modificata si completata, conform carora, prezenta cerere este scutita de la plata taxei judiciare de timbru, si faptul ca nu au fost  depuse la dosarul cauzei dovezi privind efectuarea altor cheltuieli de judecata, instanta urmeaza a respinge capatul de cerere prin care s-a solicitat obligarea inculpatul N.I., alaturi de asiguratorul ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI SA A  la plata catre partile civile a  cheltuielilor de judecata facute de catre acestea pe parcursul procesului penal.

In temeiul art.191, alin.1 c.proc.pen va oblige inculpatul la plata sumei de 300 de lei reprezentand cheltuieli judiciare in favoarea statului.

Publicat pe portal 30.01.2013

Presedinte Elena Lascu

Domenii speta