Partaj judiciar

Sentinţă civilă 505 din 11.05.2009


Dosar nr. 101/214/2009

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA COSTEŞTI-JUDEŢUL ARGEŞ

SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 505

Şedinţa publică de la 11 Mai 2009

Completul compus din:

PREŞEDINTE: S I Ţ

Grefier: M M

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta I N şi pe  pârâta C M având ca obiect „partaj judiciar”.

Dezbaterile şi cuvântul pe fond au avut loc la data de 04.05.2009, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată parte integrantă din prezenta sentinţă când instanţa pentru a da posibilitatea pârâtei să depună concluzii scrise  a amânat pronunţarea pentru data de astăzi cu următoarea soluţie:

INSTANŢA

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 23.01.2009 sub nr.101/214/2009, reclamanta I N a chemat în judecată pe pârâta C M, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 7000 lei, reprezentând cota de  ? din cheltuielile prilejuite de înmormântarea, parastasele şi pomenile ulterioare ale defunctului T S şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este descendentă de gr.I a defunctului T S, decedat la data de 22.06.2006, cu ultimul domiciliu în comuna Ştefan cel Mare, jud. Argeş, calitate pe care o are şi pârâta.

Prin sentinţa civilă nr.334/31.03.2008 a Judecătoriei Costeşti, modificată prin decizia civilă nr.1690/R/2008 pronunţată de Tribunalul Argeş a fost inclusă în lotul reclamantei suma de 7000 lei care reprezintă suma oferită de defunct pentru întreţinerea sa, însă toate cheltuielile de înmormântare, parastase şi pomenile ulterioare în cuantum de 15000 lei au fost suportate  integral de către reclamantă.

Susţinea reclamanta că atâta timp cât pârâta a profitat de cota de ? din bunurile, inclusiv suma de bani găsită în patrimoniul defunctului la data decesului acestuia care obligaţia legală de a contribui potrivit acestei cote,la plata tuturor cheltuielilor efectuate de către reclamantă.

În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art.728 C.civ.

Acţiunea a fost legal timbrată conform chitanţei de la fila 19.

În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat probele cu înscrisuri, interogatoriu, martori, precum şi ataşarea dosarului nr.1867/214/2006 al. Judecătoriei Costeşti.

Pârâta nu a depus întâmpinare, dar s-a prezentat în faţa instanţei şi a solicitat probe în apărare.

Instanţa a încuviinţat şi administrat în cauză la propunerea reclamantei probele cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei şi martorele V M şi G I şi a  dispus ataşarea dosarului nr.1867/214/2006.

În apărare, pârâta a solicitat probele cu înscrisuri şi interogatoriul reclamantei pe care instanţa le-a încuviinţat.

În cadrul probei cu înscrisuri, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie, contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat sub nr.907/28.03.2006 de BNP Mihaela Vlad, încheierea de şedinţă din data de 03.12.2007, pronunţată de judecatoria Costeşti în dosarul nr.1867/214/2006, sentinţa civilă nr.334/31.03.2008 pronunţată în dosarul cu acelaşi număr.,decizia civilă nr.1690/24.10.2008, pronunţată de Tribunalul Argeş, cererea completatoare formulată în dosar nr.1867/214/2006,  certificat de moştenitor nr.1052/1989 şi certificat de deces defunctul T S.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.334/31.03.2008 pronunţată de Judecătoria Costeşti în dosarul nr.1867/214/2006, modificată prin decizia Tribunalului Argeş nr.1690/R/24.10.2008 s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta C M în contradictoriu cu pârâta I N, părţile din prezenta cauză, s-a dispus sistarea stării de indiviziune a părţilor şi au fost atribuite acestora bunuri din masa succesorală a autorului T S, tatăl defunct al acestora.

Potrivit dispozitivului deciziei Tribunalului Argeş în lotul reclamantei I N a fost inclusă suma de 7000 lei, cu privire la care în considerentele aceleaşi decizii s-a reţinut că a fost dobândită de autor în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu reclamanta şi a rămas în posesia acesteia după decesul autorului.

În expunerea de motive pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă se arată că această sumă de bani ar fi reprezentat suma oferită de către defunct reclamantei pentru întreţinerea sa şi că pârâta ar avea obligaţia de a contribui potrivit cotei succesorale de ? la plata cheltuielilor efectuate de către reclamantă cu înmormântarea , parastasele şi pomenile ulterioare ale defunctului.

Motivându-şi în acest mod acţiunea reclamanta a ignorat existenţa contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere pe care l-a încheiat cu defunctul.

Acest contract a fost autentificat sub nr.907/28.03.2006 de BNP Mihaela Vlad, iar prin încheierea de şedinţă din data de 03.12.2007 pronunţată de Judecătoria Costeşti  în dosarul nr.1867/214/2006 s-a respins cererea formulată de pârâta  Ciobanu Maria de constatare a nulităţii acestui contract.

Potrivit clauzelor inserate în cuprinsul contractului, acest contract s-a făcut sub condiţia ca, în afara preţului de 7000 lei, cumpărătorii, adică reclamanta şi soţul său să asigure vânzătorului întreţinerea şi îngrijirea cu toate cele necesare traiului pe toată durata vieţii sale, la domiciliul său, iar la deces să-l înmormânteze potrivit obiceiurilor locale.

Se constată aşadar că suma de 7000 lei a fost primită de către vânzător ca titlu de preţ pentru bunurile înstrăinate.

Distinct  de această sumă de bani, cumpărătorii şi-au asumat obligaţia de a-l întreţine şi îngriji pe vânzător în timpul vieţii cu toarte cele necesare traiului, astfel încât nu se poate pune problema destinării sumei de 7000 lei în scopul îndeplinirii acestei obligaţii ce incumbă cumpărătorilor. Tot în cadrul obligaţiei de întreţinere cu care se cumulează prestaţia în bani, cumpărătorii s-au obligat ca la deces să-l înmormânteze pe vânzător potrivit  obiceiurilor locale.

Aşadar în cadrul obligaţiei pe care şi-au asumat-o cumpărătorii în schimbul dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilelor descrise în contract şi pe lângă obligaţia de plată a preţului stipulat intră şi organizarea ceremonialului de înmormântare a vânzătorului.

În virtutea obligativităţii contractului prevăzută de art.969 C.civ, reclamanta care a avut calitatea de  cumpărător în contractul mai sus evocat a făcut dovada prin depoziţiile martorelor audiate în cauză şi prin răspunsurile pârâtei la interogatoriu că şi-a îndeplinit această obligaţie.

Aceasta nu poate pretinde însă pârâtei să suporte cotă parte din cheltuielile prilejuite de îndeplinirea acestei îndatoriri în virtutea calităţii sale de moştenitor legal acceptant al succesiunii defunctului întrucât în temeiul contractului încheiat cu defunctul sarcina suportării cheltuielilor prilejuite de organizarea înmormântării îi revenea.

În afară de costul înmormântării defunctului T S reclamanta a solicitat  ca pârâta să suporte şi jumătate din costul parastaselor şi pomenilor ulterioare organizate în memoria acestuia.

În lipsa unei prevederi exprese în contract referitoare la organizarea acestor datini creştineşti legate de decesul unei persoane şi recurgând la operaţia juridică a interpretării contractului, instanţa apreciază că şi parastasele ulterioare decesului defunctului erau tot în sarcina reclamantei.

Având în vedere elementul hotărâtor pentru definirea şi interpretarea oricărui contract, respectiv voinţa reală a părţilor la care face trimitere art.977 C.civ,  rezultă că scopul principal al contractului încheiat între defunct şi reclamantă a fost acela al asigurării de către aceasta şi soţul său a întreţinerii defunctului, în ciuda denumirii de altfel neconsacrate legislativ, contractul încheiat fiind de fapt un contract de întreţinere.

Chiar dacă în contract s-a stipulat şi preţul imobilelor înstrăinate, obligaţia principală a  dobânditorilor a fost prestarea întreţinerii, chiar reclamanta acreditând ideea că suma primită cu titlul de preţ,i-ar fi fost oferită de  către vânzător pentru a-i asigura întreţinerea, acesta fiind scopul actului încheiat de altfel cu puţin timp înainte de a deceda una dintre părţile contractului, respectiv vânzătorul T S.

În acord cu regula de interpretare consacrată de art.970 alin 2 C.civ, potrivit căreia un contract obligă nu numai la ceea ce este  expres prevăzut în cuprinsul său, dar şi la toate urmările ce echitatea,obiceiul sau legea dă obligaţiei, după natura sa, instanţa opinează că obligaţia de întreţinere pe care şi-au asumat-o reclamanta şi soţul său implica şi organizarea parastaselor ulterioare în memoria defunctului T S.

Sintagma „potrivit obiceiurilor locale” folosită în cuprinsul contractului denotă voinţa creditorului întreţinerii de a-i fi organizate toate tradiţiile creştineşti legate de  încetarea  din viaţă a unei persoane practicate în zonă.

Câtă vreme acesta nu a înţeles să facă trimitere la obiceiul locului potrivit căruia să fie înmormântat, ci la obiceiurile locale, înseamnă că a avut în vedere şi alte ceremonialuri prilejuite de deces .

Pentru toate aceste considerente,instanţa nu poate reţine obligaţia pârâtei de a suporta o cotă parte din cheltuielile efectuate cu parastasele şi pomenile organizate în memoria defunctului T S care de altfel nu reprezintă altceva decât acte dezinteresate care se organizează în memoria celor decedaţi.,motiv pentru care va respinge acţiunea reclamantei ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge acţiunea reclamantei  I N, formulată împotriva pârâtei C M, ca neîntemeiată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 mai 2009.

Domenii speta