Plângere la legea fondului funciar

Dosar nr. 550/214/2006 (Număr în format vechi 559/2006)

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA COSTEŞTI-JUDEŢUL ARGEŞ

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 513

Şedinţa publică de la 21 Mai 2007

Completul compus din:

PREŞEDINTE:

Grefier:

Pe rol se află soluţionarea acţiunii civile având ca obiect " plângere la legea

fondului funciar" formulată de reclamanta C G în contradictoriu cu pârâţii N I, N

M, C L DE FOND F B şi C JUD DE F F A.

Instanţa constată că dezbaterile pe fond asupra cauzei au avut loc la data de

14 mai 2007, concluziile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea

dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa a amânat pronunţarea pentru

astăzi, când în aceeaşi compunere, a decis următoarele:

INSTANŢA:

Deliberând asupra cauzei civile de faţă:

Prin cererea disjunsă şi înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de

18.01.2005 sub nr.147, reclamanta C G a chemat în judecată pe pârâtele N I şi

Comisia L de F F -B, solicitând anularea titlului de proprietate nr.98680/1997 şi a

procesului verbal nr.542/1997, pentru suprafaţa de 1,25 ha, suprafaţa pentru care

urmează a i se emite titlu de proprietate.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că terenul de 1,25 ha a fost

proprietatea autoarei B I şi prin urmare i se cuvine şi ei în cota de 1/2, alături de

pârâta N I în calitate de moştenitoare, conform certificatului de moştenitor

nr.182/1991.

La termenul de judecată din 7.02.2005, reclamanta a arătat că înţelege să se

judece în contradictoriu şi cu pârâţii N M şi D I, iar ulterior a precizat că nu înţelege

să cheme în judecată şi pe numitul D I.

La data de 5.03.2005, reclamanta şi-a precizat acţiunea şi a arătat că solicită

anularea titlului de proprietate nr.25773/1993 eliberat pe numele pârâtelor N I şi N

M pentru suprafaţa de 1,25 ha şi includerea acestei suprafeţe în titlu de proprietate

nr.98680/1997 eliberat pe numele autoarei B I.

Pârâţii au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea

acţiunii reclamantei, arătând că autoarea B I nu a mai  avut rol agricol din anul

1957, iar terenul acesteia nu se suprapune cu terenul din titlu lor.

Prin sentinţa civilă nr.529/12.09.2005, casată şi apoi prin sentinţa civilă

nr.456/8.08.2006 a Judecătoriei Costeşti, cererea a fost admisă doar în parte, însă şi

aceasta ultimă sentinţă a fost casată prin decizia civilă nr.1294/R/4.12.2006 a

Tribunalului Argeş, dispunându-se rejudecarea cauzei, dându-se indicaţii privind

administrarea de probe din care să rezulte amplasamentul terenului în litigiu.

Instanţa a încuviinţat şi administrat următoarele mijloace de probă: înscrisuri,

interogatorii, declaraţii de martori, precum şi expertiză tehnică de specialitate.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Prin titlul de proprietate nr.98680/4.08.1997, pe numele reclamantei şi al

pârâtei N I, a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă

de 1,25 ha, teren situat în extravilanul comunei B, judeţul A.

De asemenea, prin titlul de proprietate nr.25773/16.10.1993 pârâţilor N M şi

N I li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafaţă de teren de 1,25 ha,

teren situat în intravilanul comunei B, judeţul A.

Conform relaţiilor comunicate de Comisia L de F F B, la baza eliberării

titlului de proprietate nr.98680/4.08.1997 a stat sentinţa civilă nr.8532/1996 a

Judecătoriei Piteşti, reconstituirea dreptului de proprietate realizându-se de pe urma

autoarei B I.

Însă, aşa cum rezultă din înscrisurile de la dosar, anterior obţinerii sentinţei

menţionate, între părţi a mai existat un proces, finalizat în primă instanţă prin

sentinţa civilă nr.6539/5.11.1991 a Judecătoriei Piteşti (f.34 dos I ciclu procesual)

prin care s-a admis plângerea reclamantei şi s-a constatat că aceasta şi pârâta N I au

dreptul să primească în proprietate suprafaţa de 1,25 ha, teren în echivalent arabil,

pe raza comunei ..., judeţul A, iar ulterior prin încheierea de îndreptare a erorii

materiale din 2.04.1993, s-a menţionat că terenul se află în intravilan, curţi-

construcţii (f.70 dos I ciclu procesual).

În baza acestei sentinţe, reclamanta a chemat în judecată Comisia locală de

fond funciar pentru ca aceasta să fie obligată să o pună în posesie pentru suprafaţa

de  1,25 ha pe un anume amplasament, respectiv în punctul "......" (amplasamentul

în litigiu şi în prezenta cauză); cererea a fost respinsă prin  sentinţa civilă

nr.68/7.09.1992 a Tribunalului Argeş.

Însă prin decizia civilă nr.313/R/4.03.1994 a Curţi de Apel Piteşti (f.36-dos.I

ciclu proc.), această sentinţă a fost casată şi pe fond a fost obligată Comisia să pună

în posesie pe reclamantă şi pe pârâta N I pe terenul în suprafaţă de 1,25 ha,

intravilan curţi construcţii, pct. ".......", pe raza comunei ..., sat ..., judeţul A.

Împotriva sentinţei civile nr.6539/5.11.1991 a Judecătoriei Piteşti îndreptată

prin încheierea din 2.04.1993, pârâta N I a formulat contestaţie în anulare, admisă

prin sentinţa civilă nr.6765/15.07.1994 a Judecătoriei Piteşti (f.39-dos.I ciclu

procesual), definitivă şi irevocabilă prin decizia civilă nr.84/R/3.03.1995 a

Tribunalului Argeş, anulându-se sentinţa civilă nr.6539/1991 a Judecătoriei Piteşti şi

dispunându-se  rejudecarea cauzei.

În rejudecare, prin sentinţa civilă nr.8532/17.12.1996 a Judecătoriei Piteşti

(f.48- dos I ciclu proc.) a fost admisă plângerea formulată de reclamantă şi de pârâta

N I împotriva hotărârii nr. 87/1991 a Comisiei Judeţene Argeş de fond funciar şi s-

a constatat că petentele au dreptul de a li se reconstitui dreptul de proprietate

asupra suprafaţei de  1,25 ha, teren situat pe raza comunei  ....., judeţul A, fără a fi

menţionat amplasamentul sau categoria de folosinţă.

Această sentinţă a rămas definitivă prin nerecurare şi a fost avută în vedere la

eliberarea titlului de proprietate nr.98680/1997.

În considerentele acestei ultime sentinţe, singura care a intrat în puterea de

lucru judecat (sentinţa civilă nr.6539/5.11.1991 a Judecătoriei Piteşti, îndreptată

prin încheierea din 2.04.1993, fiind anulată prin sentinţa civilă nr.6765/1994 a

Judecătoriei Piteşti), se menţionează că instanţa nu e competentă, faţă de

dispoziţiile legale în vigoare  la acel moment, să stabilească amplasamentul terenului

ce trebuie atribuit, ci doar  analizează îndreptăţirea persoanei la reconstituirea

dreptului de proprietate în condiţiile L18/1991.

Faţă de această succesiune de litigii, instanţa constată că încercarea

reclamantei de a invoca în prezenta cauză o hotărâre judecătorească desfiinţată în

căile de atac (respectiv sentinţa civilă nr.6539/1991 a Judecătoriei Piteşti, astfel cum

a fost îndreptată) nu poate fi avută în vedere la evaluarea dreptului său.

Prin urmare, chiar dacă între părţi au existat numeroase litigii, niciuna dintre

hotărârile judecătoreşti pronunţate nu stabileşte cu autoritate de lucru judecat

amplasamentul terenului de 1,25 ha pentru care s-a recunoscut dreptul la

reconstituire de pe urma autoarei B I.

Aceleaşi considerente de înlăturare sunt valabile şi în privinţa expertizei

extrajudiciare depuse la dosar de către reclamantă (f.68 dos.I ciclu proc. şi f.30

dos.II ciclu proc.), care a avut în vedere o hotărâre judecătorească desfiinţată, iar

concluziile ei nu s-au bazat pe efectuarea de măsurători, aşa cum rezultă din chiar

cuprinsul raportului. De altfel, cauza în care s-a efectuat expertiza, dosarul

nr.9480/1994 al Judecătoriei Piteşti, s-a perimat prin sentinţa civilă

nr.13852/5.12.2000 a Judecătoriei Piteşti (f.11 dos.II ciclu proc.), chiar reclamanta

nemaiinsistând în soluţionare.

Din probele administrate în cauză, instanţa constată că vechiul amplasament

al terenului solicitat de reclamantă de pe urma autoarei B I nu coincide cu terenul

de 1,25 ha, pct."...........", pentru care s-a emis titlu de proprietate pârâţilor N M şi

N I.

Astfel, actele invocate de reclamantă pentru a face dovada suprafeţei de teren

aduse în cooperativă de autoare, potrivit art.11 L18/1991 republicată, sunt: registrul

de rol agricol şi certificatul de moştenitor nr.182/1991.

Analizând registrul de rol agricol, reiese că autoarea B I a deţinut 1,25 ha, din

care 1,15 ha  "în câmp" şi 1000 m.p. în vatra satului, curţi-construcţii.

Totodată martorii audiaţi în cauză, D A (f.163 dos.I ciclu proc.) şi R I, au

arătat că autoarea B I a deţinut terenul de 1,15 ha în extravilanul localităţii şi nu în

intravilan.

De asemenea, nici certificatul de moştenitor nr.182/1991 nu poate fi reţinut

la stabilirea amplasamentului terenului de 1,15 ha, menţionat în rolul agricol "în

câmp".

Coroborând acest certificat, care menţionează teren în suprafaţă de 250 m.p.

în intravilan, cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, instanţa reţine că terenul

indicat în certificatul de moştenitor are suprafaţa de aproximativ 10 ari şi se

învecinează cu terenul pârâţilor N, fără a exista suprapuneri.

Acest aspect este confirmat şi de raportul  de expertiză efectuat în cauză

(f.96-101, dos.II ciclu proc.), care a identificat terenul menţionat în certificatul de

moştenitor la est de terenul din titlul pârâţilor.

A mai concluzionat expertul că suprafaţa de 1,15 ha aflată în rolul agricol al

autoarei B I nu poate fi identificată în lipsa altor acte  care să indice amplasamentul

acestuia.

De altfel, în afară de susţinerile reclamantei că acest teren de 1,15 ha se

suprapune cu terenul din pct. "...." intravilan, inclus în titlul de proprietate al

pârâţilor, nicio altă probă administrată în cauză nu confirmă acest lucru.

Iar reclamanta, în afară de rolul agricol şi certificatul de moştenitor, nu a

putut produce alte probe, cu excepţia unor hotărâri judecătoreşti ce au fost

desfiinţate în căile de atac.

În plus, din analiza considerentelor acestor hotărâri judecătoreşti (sentinţa

civilă 6539/1991 a Judecătoriei Piteşti, îndreptată prin încheierea din 2.04.1993, şi

decizia civilă nr.313/R/1994 a Curţii de Apel Piteşti), rezultă că probele în baza

cărora se stabilise că întreg terenul din rolul agricol al autoarei B I se află în

intravilanul localităţii .... şi pe amplasamentul solicitat de reclamantă în punctul

"...." sunt: rolul agricol al autoarei, precum şi nota de constatare nr.808/8.07.1991

a Primăriei comunei ...., din care ar rezulta că autoarea  a avut casă pe

amplasamentul solicitat.

Aceste probe au fost analizate şi în prezenta cauză, însă au fost administrate

şi alte probe, respectiv proba testimonială şi cu expertiză tehnică de specialitate,

care au dus la reţinerea altor concluzii.

Astfel, probele confirmă faptul că autoarea B I a deţinut un teren în

intravilan, pe care a avut o casă, teren situat în pct. "Vatra satului....".

Însă a concluziona de  aici că întreaga suprafaţă de 1,25 ha trecută în rolul

agricol s-a aflat în acest punct este  inacceptabil pentru o instanţă de judecată.

Întreg probatoriul administrat în cauză, inclusiv dovezile invocate de

reclamantă în favoarea sa, confirmă faptul că suprafaţa de teren avută de autoarea B

I în pct."Vatra....."a fost de 10 ari (976 mp, la măsurători).

Altfel, rolul agricol al autoarei menţionează doar 0,1 ha curţi-construcţii

(restul de 1,15 ha fiind menţionat arabil "în câmp"), certificatul de moştenitor

indică teren de 250 mp curţi-construcţii, ce se învecinează la vest cu pârâtul N M,

toţi martorii arată că defuncta a deţinut doar 10 ari în intravilan, raportul de

expertiză concluzionează că poate identifica doar suprafaţa de 976 mp ca

aparţinând autoarei în amplasamentul solicitat, iar nota de constatare nr.808/

6.07.1991 a Primăriei comunei ....(f.29 dos III ciclu proc.) menţionează că B  I

figurează cu 1,15 ha "în câmp" ..... şi 0,1 ha curţi-construcţii.

Prin urmare, toate probele administrate în cauză arată că pe amplasamentul

solicitat de reclamantă autoarea B I a deţinut doar 10 ari, suprafaţă pe care a avut şi

casa, într-adevăr.

Iar încercarea reclamantei de a convinge instanţa, numai pe baza acestor

probe, că întreaga suprafaţă de 1,25 ha s-a aflat în acelaşi punct este nefondată.

De altfel, martorii D A şi R I au menţionat că autoarea B I a avut 1 ha de

teren în extravilan, aspect menţionat şi în rolul agricol (menţiunea "în câmp" având

semnificaţia de extravilan).

Modalitatea în care reclamanta înţelege să facă proba că terenul de 1,15 ha

inclus în titlul de proprietate al pârâţilor N, îmbrăţişată şi de instanţa de control prin

decizia de casare, respectiv de a arăta că pârâţii nu sunt îndreptăţiţi să li se

reconstituie dreptul de proprietate asupra acestei suprafeţe de teren, contravine

disp.art.1169 C.civ. (potrivit cărora sarcina probei aparţine reclamantului).

Apreciindu-se astfel, se inversează sarcina probei, obligându-i pe pârâţii N  I

şi N M să facă dovada dreptului lor de proprietate, instanţa de judecată neputând

permite  o denaturare de acest gen a unor dispoziţii legale, doar în favoarea unei

părţi.

Instanţa nu poate reţine nici o altă modalitate a reclamantei de a încerca să 

demonstreze identitatea dintre terenul autoarei B I şi terenul în litigiu, respectiv de a

specula faptul că, aşa cum rezultă şi din nota de constatare nr.808/1991 a Primăriei

comunei .... şi din menţiunile din  registrul de rol agricol, întreaga suprafaţă de

teren ce a aparţinut defunctei B I a fost  înglobată la rolul agricol al cumnatului său

D M.

Aşa cum reiese şi din nota de constatare, defunctul D M avea în rol 3,59 ha şi

înglobând şi cei 1,25 ha ai autoarei B I, totalizează 4,04 ha.

Într-adevăr, în rolul agricol al autorului D M, tatăl reclamantei şi al pârâtei N

I, se află înscris terenul de 1,15 ha în pct. "Vatra satului...." (punctul în litigiu), însă

această menţiune se află în registrul agricol din anii 1955-1957, deci anterior

înglobării terenului de 1,25 ha (ce a avut loc în 1957) ce a aparţinut autoarei B I.

Acest aspect reiese chiar şi din raportul de expertiză întocmit de expert

Enache Aurel (f.30 dos.II ciclu proc.) invocat de reclamantă şi ale cărui concluzii nu

au putut fi avute în vedere, deoarece expertul nu a efectuat măsurători şi a avut în

vedere o hotărâre judecătorească desfiinţată (decizia civilă nr.313/R/1994 a Curţii

de Apel Piteşti).

În schimb, în cadrul acestei lucrări, expertul a analizat rolurile agricole ale

autorilor B I, D M şi al pârâtului N M, concluziile acestei expertize fiind utile sub

acest aspect.

Expertul confirmă faptul că terenul de 1,15 ha  intravilan, pct. "Troian" se

afla înscris în rolul agricol al def. David Marin, încă înainte de a îngloba rolul agricol

al autoarei Bădescu Ioana.

Prin urmare nu poate exista o coincidenţă între terenul din punctul "...." şi

terenul ce a aparţinut defunctei B I.

În plus, martorii S I şi R I au arătat cu claritate că terenul de 1,25 ha inclus în

titlu de proprietate nr.25773/1993 al pârâţilor N, a aparţinut autorului D M, care

apoi l-a dat fiicei sale N I, terenul în cauză învecinându-se la vest cu terenul de 10

ari ce a aparţinut def. B I.

Aceeaşi martori au mai arătat că terenul pe care autorul D M l-a preluat de la

def. B I se afla în extravilanul localităţii.

Faţă de întregul probatoriu administrat în cauză, în toate ciclurile procesuale,

instanţa reţine că terenul de 1,25 ha pentru care este îndreptăţită la reconstituire

autoarea B I, prin moştenitori,  nu se suprapune cu terenul inclus în titlu de

proprietate nr.25773/1993.

De asemenea, instanţa reţine că autoarea a deţinut în intravilan suprafaţa de

976 m.p., pe vechiul amplasament identificat prin raportul de expertiză întocmit în

cauză de expertul B P (f.100 dos II ciclu proc., prin conturare cu culoare

portocalie), fără a se suprapune cu terenul pârâţilor.

Faţă de această situaţie de fapt reţinută, instanţa va respinge capătul de cerere

privind constatarea nulităţii titlului de proprietate nr.25773/1993, respectându-se şi

principiul disponibilităţii.

Pentru aceste considerente, instanţa va admite în parte acţiunea şi va dispune

modificarea titlului de proprietate nr.98680/1997 în sensul includerii terenului de

976 mp în suprafaţa de 1,25 ha pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate,

astfel în cât să nu se depăşească suprafaţa totală  pentru care autoarea a fost

validată.

De asemenea, potrivit art.274 C.pr.civ., instanţa va obliga reclamanta la plata

către pârâţii N I şi N M a cheltuielilor de judecată efectuate în toate ciclurile

procesuale.

În baza art.274 C.pr.civ. şi art.52 alin.3 L18/1991, instanţa va obliga

Comisiile  să plătească reclamantei cheltuielile de judecată efectuate de aceasta.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta C G, domiciliată în

comuna..., sat ..., jud......, în contradictoriu cu pârâţii N I, domiciliată în .... str.T

..., bl., sc.A, ap...., judeţul ...., N , domiciliat în comuna...., sat ....., judeţul ....,

COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR......, judeţul ..... şi COMISIA

JUDEŢEANĂ DE FOND FUNCIAR ....., cu sediul în ...............

Dispune modificarea titlului de proprietate nr.98680/4.08.1997 eliberat de

Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra

Terenurilor......., în sensul includerii terenului în suprafaţă de 976 m.p., din

intravilanul comunei....., judeţul....., cu vecinii: N-R.. R, E- S D, S-drum comunal

şi V-N M şi I, în suprafaţa de 1,25 ha pentru care s-a reconstituit dreptul de

proprietate.

Respinge cererea privind constatarea nulităţii titlului de proprietate

nr.25773/16.10.1993.

Obligă reclamanta să plătească pârâţilor N M şi  N I suma de 1150 lei,

cheltuieli de judecată.

Obligă pârâtele Comisia locală de fond funciar .... şi Comisia judeţeană de

fond funciar ...... să plătească reclamantei suma de 450 lei, cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 Mai 2007.

Preşedinte,

Grefier,

22 Mai 2007

Red..

Thrd,./7 expl

Domenii speta

Spete similare