Divorţ cu copii . aprecierea asupra interesului superior al minorilor in luarea măsurii încredinţării spre creştere si educare

DIVORŢ CU COPII . APRECIEREA ASUPRA INTERESULUI SUPERIOR AL MINORILOR IN LUAREA MĂSURII ÎNCREDINŢĂRII SPRE CREŞTERE SI EDUCARE

Pe rol fiind judecarea cauzei minori şi familie privind pe reclamantul x

în contradictoriu cu pârâta y, domiciliată în cornavând ca obiect

divorţ cu copii.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reclamantul, lipsind pârâta şi reprezentantul legal al autorităţii tutelare. Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei că nu s-a prezentat minora pentru ascultare, după care:

Instanţa constată că nu era necesară prezenţa în instanţă a minorei

deoarece a fost ascultată în Camera de consiliul la data de 14 mai 2009,

conform procesului - verbal ataşat la dosarul cauzei la fila 26.

Interpelat de instanţă reclamantul arată că băiatul mare, , în vârstă de

1 1 ani esle în grija dânsului iar ceilalţi doi copii se află în grija buniciloi

materni. Când a plecat pârâta în Italia a avut grijă de toţi copii o perioadă de

aproximativ 6 luni. dar. după aceea, pârâta i-a cerut pe cei doi minori, ....şi

care sunt şi în prezent la părinţii săi.

Nemaifiind alte cereri instanţa acordă cuvântul la fondul cauzei.

Reclamantul, având cuvântul pe fond, solicită admiterea acţiunii, desfacerea căsătoriei din culpă comună şi încredinţarea tuturor copiilor spre creştere şi educare, pentru că pârâta este plecată în Italia şi nu au condiţii bune de creştere şi educare la bunicii materni iar în subsidiar încredinţarea

reclamantei a minorilor şi care în prezent se află în grija

părinţilor săi şi către reclamant a minoruluiSolicită revenirea pârâtei

la numele avut anterior căsătoriei, respectiv „şi obligarea pârâtei la plata

pensiei de întreţinere în favoarea minorilor calculată la venitul minim pe economie.

Instanţa potrivit art. 150 Cod procedură civilă declară dezbaterile încheiate şi rămâne în pronunţare.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă:

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. 1086 din 24 februarie

2009. reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta

desfacerea căsătoriei încheiată la

în motivarea cererii reclamantul arată că la data de pârâta a

părăsit domiciliul conjugal lăsând cei trei copii minori în grija reclamantului.

Pârâta a plecat în Italia împreună cu un bărbat, reclamantul aflând despre această relaţie extraconjugală a pârâtei de Ia părinţii acesteia.

Arată reclamantul că pârâta i-a sunat şi i-a spus să-şi vadă de viaţa lui deoarece ea nu doreşte să mai continue căsătoria cu el.

Solicită reclamantul obligarea pârâtei la plata pensiilor de întreţinere.

în dovedirea cererii reclamantul a depus acte: copie certificat de căsătorie, certificate de naştere minori, acte de stare civilă.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă timbru şi timbru judiciar.

Legal citată pârâta s-a prezentat în instanţă la termenul din 9 aprilie 2009 precizând că este de acord cu desfacerea căsătoriei şi a solicitat încredinţarea minorilor spre creştere şi educare.

A precizat, de asemenea că lucrează în străinătate ca menajeră, obţine

venituri în cuantum de, dar nu are domiciliul stabil în străinătate.

La dosarul cauzei au fost depuse referate de anchete sociale efectuate de

Autoritatea Tutelarăşi respectiv al comunei

în cauză au fost administrate probe: înscrisuri şi proba testimonială, în

acest sens fiind audiaţi martorii Analizând actele şi lucrările

dosarului instanţa de judecată reţine următoarele:

Părţile s-au căsătorit la data de din căsătoria acestora rezultând

minorii

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză reiese că relaţia de căsătorie a părţilor s-a deteriorat din culpa comună a acestora.

Din declaraţia martorului (fila 35) rezultă că reclamantul a

manifestat un comportament violent faţă de soţia sa: aceasta venea bătută la mama sa. stătea câteva zile, apoi se întorcea acasă.

Pe de altă parte, din declaraţiile martorilorşi rezultă că

pârâta manifesta un comportament inadecvat faţă de viaţa de familie; lipsea din

domiciliul conjugal, era văzută în compania a diferiţi bărbaţi, consuma alcool şi

în general, îi „plăcea distracţia", neglijând treburile gospodăreşti iar în luna

a plecat de acasă pentru a munci în străinătate.

Instanţa apreciază că atitudinile culpabile ale ambilor soţi au condus la deteriorarea relaţiilor de familie; astfel, comportamentul violent al reclamantului, pe de o parte iar pe de altă parte, încălcarea obligaţiilor de fidelitate din partea pârâtei au condus la imposibilitatea continuării căsătoriei.

Având în vedere aceste considerente, în baza art. 37. alin. ultim şi art. 38, alin. 1 Codul familiei, instanţa de judecată, apreciind că raporturile dintre soţi sunt grav vătămate iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, va admite

cererea şi va dispune desfacerea căsătoriei, înregistrată sub nr

în registrul stării civile al Primăriei din culpa comună a

părţilor.

Din referatele de anchete sociale întocmite de Autorităţile Tutelare,

şi respectiv, coroborate cu declaraţiile

martorilor, se reţine că minorii locuiesc în prezent la familia

bunicilor materni unde dispun de condiţii optime de creştere şi dezvoltare, sunt înscrişi la şcoală şi respectiv la grădiniţă, s-au obişnuit cu mediul în care trăiesc, mama (parata) vizitându-i periodic, le trimite bani pentru procurarea celor necesare şi le asigură condiţii de viaţă corespunzătoare, aceasta fiind plecată să muncească in străinătate însă nu are domiciliul sau reşedinţa stabilă, aşa cum a

declarat in faţa instanţei la termenul din iar minorul a

rămas în grija tatălui său. în satul, este elev în clasa a IV-a la

Şcoala Generală din este integrat în colectivul în care

învaţă iar reclamantul se străduieşte să-i ofere condiţii optime pentru o creştere şi educare corespunzătoare.

Instanţa apreciază că este în interesul superior al copiilor de a fi lăsaţi în mediile în care s-au obişnuit, şi-au format prieteni şi au condiţii optime pentru o creştere şi dezvoltare corespunzătoare.

Nu în ultimul rând instanţa va avea în vedere, la încredinţarea minorilor şi opţiunile acestora exprimate cu ocazia ascultării în camera de consiliu, astfel

minora a precizat că doreşte să fie încredinţată mamei sale

(fila 26) iar minorul a precizat că doreşte să fie

încredinţat tatălui (fila 36) urmând ca ambii părinţi să creeze în continuare un cadru corespunzător pentru întâlnirile copiilor şi a se preocupa ca aceştia să nu se îndepărteze unii de alţii.

Instanţa va respinge cererea reclamantului de a-i fi încredinţaţi toţi copiii deoarece din probele dosarului rezultă că acesta nu dispune de condiţii materiale pentru a le asigura tuturor o dezvoltare normală, o creştere şi educare corespunzătoare.

în temeiul art. 14 din Legea nr. 272/2004, raportat la art. 42 din Codul

familiei, dispune încredinţarea minorilor şi

către pârâtă şi a minorului către

reclamant.

In temeiul art. 40 alin. ultim Codul familiei, instanţa de judecată va dispune  revenirea  pârâtei la  numele  avut  anterior căsătoriei,  respectiv

In temeiul art. 86 raportat la art. 94 din Codul familiei reclamantul va fi obligat la plata a câte două pensii de întreţinere, în favoarea minorilor

încredinţaţi pârâtei, in cuantum de câte lei fiecare, calculate la venitul

minim net pe economie deoarece nu s-au produs dovezi că reclamantul ar obţine

venituri din muncă şi începând cu data dedată la care pârâta a luat cei

doi copii la domiciliul părinţilor săi din comuna

Pârâta va fi obligată, în temeiul art. 86 raportat la art. 94 din Codul

familiei, Ia plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorului

în cuantum de câte lei lunar, funcţie de

veniturile declarate de aceasta în faţa instanţei de judecată la termenul din

începând cu data introducerii acţiunii deoarece nu s-au

produs dovezi că ar fi contribuit pe parcursul desfăşurării procesului de divorţ la cheltuielile ocazionate de creşterea şi întreţinerea minorului, apreciind că nu este în interesul superior al minorului de a stabili cuantumul pensiei de întreţinere în funcţie de venitul minim pe economie de vreme ce pârâta a declarat că obţine venituri din muncă, precizând şi cuantumul acestor venituri.

PENTRU ACESTE MOTIVE. ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea civilă formulată de reclamantul în

contradictoriu cu pârâta Declară desfăcută prin di voii,

din culpa ambilor soţi, căsătoria acestora încheiată la data de şi

înregistrată în registrul stării civile al Primăriei Oraşului sub nr.

încredinţează reclamantului  spre  creştere  şi educare  pe

minorul;

încredinţează pârâtei spre creştere şi educare minorii

născută la şi născut la data

de

Obligă reclamantul să achite lunar pârâtei, în favoarea

minorilor, născută la şi

născut la data decâte o pensie de întreţinere în cuantum

de câte lei lunar, începând cu data de şi până la majoratul

copiilor;

Obligă pârâta să achite reclamantului pentru minorul ,

născut la data de câte o pensie de întreţinere în cuantum de

lunar, începând cu data introducerii acţiunii) şi

până la majoratul copilului.

Dispune revenirea pârâtei la numele purtat anterior încheierii căsătoriei,

respectiv".

Ia act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică, azi,

Domenii speta

Spete similare