Drept procesual civil. Calea de atac promovată de oponent împotriva somaţiei emise de executorul judecătoresc în cadrul procedurii silite a unei cambii.

Drept procesual civil. Calea de atac promovată de oponent împotriva somaţiei emise de executorul judecătoresc în cadrul procedurii silite a unei cambii.

Procedura de soluţionare a contestaţiei  la executare împotriva somaţiei emise de executorul judecătoresc în vederea executării silite a unei cambii, promovată după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, este guvernată de acesta.

Secţia I civilă - Decizia nr. 230/22  mai  2014

Prin opoziția la executare formulată sub nr. dosar 5179/306/2013 la Judecătoria Sibiu oponentul Ţ.M.  a solicitat in contradictoriu cu intimata B.T.  SA Sucursala Sibiu ca prin hotărâre să fie anulate somațiile cambiale nr. 319/2.04.2013 şi 320/2.04.2013 emise de către BEJ SB. În motivarea opoziţiei se invocă tardivitatea formulării somației cambiale având în vedere că executorul a efectuat o somație la data de 28.01.2012, începând astfel executarea silită.

Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea opoziției având în vedere că nu există o reglementare legală a excepției privind tardivitatea formulării somației cambiale şi că în toată perioada de prescripție de trei ani a dreptului de a cere executarea silită, poate fi emisă o astfel de somație.

Prin sentinţa nr. 4254/12.07.2013 pronunţată de Judecătoria Sibiu a fost respinsă opoziţia cambială formulată de contestator.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că art. 63 din Legea nr.58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, care este sediul materiei, prevede că în acţiunile cambiale şi în opoziţia la executare debitorul cambial nu va putea opune posesorului decât excepţiile în apărarea privind nulitatea titlului potrivit art. 1 precum şi excepţiile care nu sunt oprite de art. 19.

Din coroborarea art. 63 cu art. 1 şi art. 19 se conturează două categorii de excepţii pe care debitorul cambial le poate invoca respectiv excepţii referitoare la nulitatea titlului şi cele întemeiate pe raporturile personale dintre posesorul cambiei şi debitorul acţionat.

Doctrina şi jurisprudenţa au reţinut excepţii obiective absolute şi relative şi excepţii subiective (personale) absolute şi relative.

Neregularitățile invocate de către contestator privind ordinea în care s-au efectuat actele de executare, respectiv somația de executare şi apoi somația cambială, ceea ce ar duce la decăderea din dreptul de a mai formula de către bancă somația cambială, nu reprezintă nici o excepție din cele expuse.

Nerespectarea condițiilor formale privind procedura de executare se poate verifica pe calea contestației la executare, dar nu pe cea a opoziției la executare.

Examinând însă somația cambială din perspectiva formalismului prevăzut de legea specială, instanţa de fond a constatat că intimata nu a săvârșit nici o abatere şi ca atare nu poate interveni sancțiunea unei „decăderi’’ din dreptul de a efectua somația cambială care nu era redactată la data pronunțării sentinței civile 2650/11.04.2013 din dosar 1236/306/2013.

In termenul de  prescripție de trei ani a dreptului de a cere executarea silită, poate fi emisă o astfel de somație cambială reglementată de art. 61 din Legea nr.58/1934, neexistând nici un text prohibitiv în acest sens, legat de emiterea anterioară a altor somații generale, emise potrivit art. 387 Cod  procedură  civilă .

Somaţia la executare din 2.04. cuprindea transcrierea completă a biletului la ordin, neexistând nici o lipsă care să-l pună în imposibilitate pe debitor să se apere în cadrul opoziţiei cambiale.

În acest context considerând că somaţia la executare cambială a îndeplinit condiţiile legale în ceea ce privește contestarea valabilității biletului la ordin cu motivația că acesta a fost emis în alb şi completat discreționar şi cu rea credință de către bancă, alegațiile contestatorului au fost respinse de instanță.

Examinarea condițiilor în care au fost emise biletele şi modalitatea completării datei scadentei şi a valorii soldului, a condus instanţa de fond la concluzia că banca a respectat atât dispozițiile art. 63 alin. 2 din legea 58/1934 republicată, cât şi clauzele contractului.

Biletele la ordin au fost emise de S.C. AG S.R.L. odată cu semnarea actelor adiționale ale contractelor de credit, respectiv la 27.01.2012, bilet la ordin pentru garantarea creditului din contract nr. 743/2008 modificat prin act adițional din 27.01.2012 şi la 27.01.2012, bilet la ordin pentru garantarea creditului din contract nr.243/2009 modificat prin act adițional  din 27.01.2012.

Posesorul biletelor la ordin este B.T. şi în această calitate îi este recunoscut dreptul de completare, drept  născut odată cu remiterea titlului. Prin completarea BO cu mențiunile lăsate în alb, titlul devine perfect şi produce efectele specifice titlului de credit, conținutul biletului la ordin este cel care rezultă din înscris, emitentul fiind obligat faţă de posesorul titlului chiar dacă dreptul de completare nu s-a exercitat potrivit înțelegerii.

Dispozițiile art. 41 şi urm. din Legea nr.58/1934 coroborate cu art.106 din același act normativ stabilesc că dreptul la plată îl are doar posesorul legitim al biletelor la ordin.

Emitentul ca şi avalistul şi-au asumat clauza contractuală potrivit căreia clientul autorizează banca, în eventualitatea demarării procedurii de executare silită să completeze biletul la ordin cu valoarea soldului creditului, dobânzilor şi comisioanelor şi oricăror sume datorate băncii de către împrumutat, precum şi cu data scadentei.

Cele două bilete la ordin au fost completate cu scadenţă la 12.07.2012 de către bancă, acesta fiind data trecerii la executare silită a debitoarei, iar suma înscrisă pe cele două bilete este suma datorată de către debitoare la data de 12.07.2012, respectiv suma de 637.396,36 lei pentru primul BO avalizat de către contestatorul T.M. şi respectiv 146.000 lei pentru cel de-al doilea BO.

In ceea ce privește motivul de contestație reprezentând întinderea creanței, instanța a constatat că achitarea unor sume de bani în intervalul de timp cuprins între data demarării executării silite şi până în prezent, nu este de natură a anula executarea silită pentru că nu reprezintă o neregularitate săvârşită de executor la momentul întocmirii actului.

De asemenea, achitarea unor sume de către avalist nu semnifică faptul că intimata nu era în posesia unei creanțe certe, lichide şi exigibile.

Singura consecință a plăților efectuate de către debitoare o reprezintă diminuarea debitului, de la suma de 784.067,63 lei cât era la data de 29.04.2012, (data redactării întâmpinării), la suma care va rezulta în urma reactualizării de către executorul judecătoresc în dosar execuțional 319 şi 320/2012 al BEJ T. şi S.

 Prin decizia civilă nr. 61/19.02.2014 pronunţată de Tribunalul Sibiu - secţia I civilă, a fost respins apelul declarat de apelantul Ţ.M. împotriva sentinţei civile nr.4254/2013 pronunţată de Judecătoria Sibiu.

S-a reţinut în considerentele deciziei că pentru formularea opoziţiei la executare nu există un termen, ca urmare nu se poate reţine formularea tardivă a acesteia, indiferent dacă începuse executarea silită. Este evident că în urma admiterii unei alte contestaţii la executare şi anulării acestor forme s-a dispus reluarea acesteia cu respectarea dispoziţiilor legale.

În ceea ce priveşte forma, în cauză s-au respectat toate cerinţele de formă pentru somaţia cambială şi nu s-a reţinut nicio neregularitate în acest sens. De altfel, în apel acesta a mai reluat doar motivele referitoare la tardivitatea emiterii somaţiei cambiale şi la cuantumul creanţei.

Sub aspectul cuantumului creanţei instanţa de fond a reţinut că acesta a fost stabilit de creditoare la momentul începerii executării silite, însă pe parcursul executării acesta s-a modificat urmare a plăţilor efectuate de debitoare, restul debitului rămas neachitat fiind reactualizat periodic de executorul judecătoresc.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs oponentul Ţ.M., solicitând modificarea sentinţei şi a deciziei atacate în temeiul art. 312 alin. 2 cod procedură civilă şi rejudecând cauza în fond să fie admisă opoziţia cambială în sensul anulării somaţiilor cambiale emise de BEJ SB în dosar execuţional nr. 319/2012 comunicată recurentului la data de 05.04.2013.

În motivarea recursului, se susţine că în mod greşit a fost respinsă excepţia tardivităţii somaţiei cambiale pentru că în dosarul nr. 1235/306/2013 a Judecătoriei Sibiu s-a admis excepţia prematurităţii formulării opoziţiei cambiale tocmai pentru lipsa somaţiei cambiale la demararea procedurii de executare.  După investirea cu formulă executorie a titlului de credit, executarea începe printr-o somaţie care trebuie să respecte regulile de procedură în materia executării silite.

A doua critică se referă la întinderea creanţei ce se execută: în mod greşit s-a reţinut că s-au plătit sume de bani după demararea executării silite. Acest lucru rezultă din adresa emisă de administratorul judiciar B.G.

Prin întâmpinarea depusă de intimata B.T. se solicită respingerea recursului ca nefondat, susţinându-se în esenţă, că motivele invocate nu se încadrează în cele prevăzute de art. 304 cod procedură civilă. În al doilea rând, opoziţia la executare faţă de un bilet la ordin se poate face doar pentru motive de nulitate a raportului cambial, a unor excepţii personale de nulitate, însă aspectele invocate de oponent nu au această natură. Referitor la întinderea creanţei, se arată că nu s-a diminuat creanţa şi că oponentul este dator alături de firma SC A .

Prin decizia civilă nr. 230/2014 Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca inadmisibil recursul contestatorului.

Din considerentele deciziei, se reţine că anterior analizei legalităţii hotărârii atacate, Curtea  a pus în discuţie admisibilitatea căii de atac promovate de oponent,constatând următoarele:

Acţiunea pendinte reprezintă o cale de atac împotriva somaţiei emisă de executorul judecătoresc în cadrul procedurii executării silite a unei cambii, procedură reglementată de art. 62 din Legea nr.58/1934.

În reglementarea anterioară, în vigoare până la data de 01.02.2013, se prevedea că în termen de 5 zile de la primirea somaţiei, debitorul poate face opoziţie la executare. Hotărârea pronunţată de judecătorie asupra opoziţiei poate fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la pronunţare. 

Art. 16 din Legea nr.76/2012, în vigoare de la 01.02.2013, a modificat art. 62 din Legea 58/1934 în sensul că împotriva somaţiei se poate face contestaţie la executare, în termen de 5 zile de la comunicarea somaţiei. Hotărârea pronunţată asupra somaţiei poate fi atacată numai cu apel în 15 zile de la comunicare. 

Contestaţia de faţă a fost înregistrată la Judecătoria Sibiu la data de 12.04.2013, după cum rezultă din fişa dosarului şi din data inscripţionată pe plicul cu care a fost expediată contestaţia. Fiind înregistrată după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, procedura de soluţionare a contestaţiei este guvernată de acesta. Deci, judecarea contestaţiei se face potrivit art. 62 din Legea 58/1934 modificată prin Legea 76/2012, aceasta înseamnă că hotărârea pronunţată de judecătorie este supusă numai apelului.

Tribunalul Sibiu a soluţionat apelul împotriva sentinţei civile nr. 4254/2013 pronunţată de Judecătoria Sibiu prin decizia civilă nr. 61/2014, iar această hotărâre nu poate fi atacată cu recurs, potrivit prevederilor legale menţionate.

Având în vedere aceste argumente de fapt şi de drept, în temeiul art. 483 alin. 2*, teza a II-a Cod procedură  civilă s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de contestatorului împotriva deciziei civile pronunţate de Tribunalul Sibiu – secţia I civilă.

Domenii speta

Spete similare