Art. 180 alin 2 C.p.

Sentinţă penală 313 din 14.02.2013


Dosar nr. …..

R O M Â N I A

Cod operator 2444

JUDECĂTORIA TÂRGU JIU, JUDEŢUL GORJ

SECŢIA PENALĂ

Sentinţa penală nr. 313

Şedinţa publică de la 14 Februarie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE. R.Z.N.

Grefier E.B.

Ministerul Public a fost reprezentant de procuror  B.M.D. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu.

Pe rol fiind judecarea  cauzei penale având ca obiect lovirea sau alte violenţe ( art. 180 alin 2 C.p.), privind pe inculpaţii S.F.C. şi D.I.A., partea vătămată C.S.D. şi partea civilă S.J. U. Tg Jiu.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică s-au prezentat avocat A.C., pentru inculpatul S.F., partea vătămată C.S.D., asistată de avocat N.N., şi martorii F.C.I. şi D. M..

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,

Instanţa a procedat la administrarea probatoriului pe latură civilă, în aceste sens fiind ascultaţi martorii F.C.I. şi D.M., potrivit disp. art 327 C.p.p., declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepţii de invocat, constatându-se cauza în stare de judecată, instanţa a acordat cuvântul pe fondul cauzei

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat condamnarea inculpaţilor S.F.C. şi D. I.A., la o pedeapsă neprivativă de libertate, cu obligarea acestora la plata despăgubirilor civile în raport de dovedirea acestora, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată în favoarea Statului.

Avocat N.N., pentru partea vătămată C.S.D., a solicitat pe latură penală condamnarea celor doi inculpaţi, iar pe latură civilă a solicitat admiterea cererii, în cauză fiind dovedite atât daunele materiale cât şi cele morale, partea vătămată fiind singurul din familie care realiza venituri, cu cheltuieli de judecată.

Avocat A.C., pentru inculpatul S.F.C., a solicitat în principal achitarea inculpatului S.F.C., motivat de faptul că declaraţiile martorilor sunt contradictorii. În subsidiar a solicitat condamnarea inculpatului la o pedeapsă spre minimul prevăzut de lege, cu aplicarea dispoziţiilor art. 81 C.pen.

Pe latură civilă, a lăsat soluţia la aprecierea instanţei, în funcţie de probele administrare în cauză.

Instanţa reţine cauza spre soluţionare.

    INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată  următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu nr. ...../P/2011, înregistrat sub nr. ....... pe rolul Judecătoriei Tg- Jiu, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor S.F.C  şi D.I.A., pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe prevăzută de art. 180 alin (2) Cod penal.

În fapt, prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că la data de 24.08.2011, în jurul orelor 22.30, învinuiţii, împreună cu numiţii D.M.D. şi M.C., se deplasau cu o căruţă pe drumul comunal de pe raza comunei Băleşti, sat Corneşti, judeţul Gorj, întâlnindu-se la un moment dat cu numitul C.S.I. persoană cu care învinuitul S.F. C. avusese anterior un conflict.

În aceste împrejurări, învinuitul S.F.C. a coborât din căruţă şi având asupra sa un bici s-a îndreptat ameninţător spre numitul C.S.I, moment în care acesta din urmă, pentru a evita orice conflict a părăsit în fugă locul respectiv şi s-a oprit la poarta locuinţei martorei I.G. Învinuiţii împreună cu celelalte persoane aflate în căruţă au continuat să-l urmărească pe numitul C.S.I. şi au oprit în dreptul locuinţei numitei I.G., învinuitul S.F.C. având acelaşi comportament agresiv şi a intenţionat să îl lovească pe C.S.I.

Ulterior, fiind sub imperiul ameninţărilor, numitul C.S.I. a împrumutat un telefon de la una din persoanele ce se aflau la poarta locuinţei numitei I.G. şi 1-a apelat pe tatăl său C.S.D. partea vătămată în cauză, cerându-i să se deplaseze la locul altercaţiei, pentru a aplana conflictul.

La scurt timp, după apelul telefonic, la locul incidentului a venit partea vătămată C. S. D. împreună cu concubina sa L.R., ocazie cu care pe fondul tensiunii create anterior partea vătămată a intrat în conflict cu învinuitul S.F.C., împrejurare în care aceştia  s-au lovit reciproc, în conflict intervenind şi învinuitul D.I.A. care a lovit-o pe partea vătămată C.S.D. cu un lanţ în zona spatelui, ulterior partea vătămată fiind lovită şi de învinuitul S.F.C. cu un lanţ metalic în zona capului, aceasta căzând la pământ şi suferind o sângerare puternică.

În urma loviturilor primite, partea vătămată s-a ridicat şi împreună cu fiul său C.S.I. au părăsit în fugă locul altercaţiei şi s-au refugiat în curtea numitei C.Ţ.G.V., fiind însă urmăriţi de învinuiţi care erau înarmaţi cu lanţuri şi care au încercat să pătrundă în curtea locuinţei numitei C.Ţ.G.V., însă la rugăminţile acesteia au renunţat.

S-a mai reţinut în actul de sesizare că datorită loviturii pe care învinuitul S.F. C. a aplicat-o în zona capului cu un lanţ metalic, partea vătămată C.S.D., a fost transportată imediat cu ambulanţa la Spitalul Judeţean de Urgenţă Tg Jiu, unde a fost internată în perioada 25.08.2011-02.09.2011, la Secţia Chirurgie, iar din concluziile Certificatului medico legal nr. 1041/05.09.2011 emis de SML Gorj, a rezultat că partea vătămată a suferit o leziune traumatică cranio - cerebrală acută, pentru care a necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile îngrijiri medicale. De asemenea s-a mai reţinut că din adresa nr. 335/02.03.2012 a Serviciului de Medicină Legală Gorj, a rezultat că leziunile suferite de partea vătămată s-au produs cel mai probabil prin mecanism activ, prin lovire cu corp dur.

Situaţia de fapt reţinută a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: declaraţii învinuit; declaraţii părte vătămată; declaraţii martori; certificat medico-legale nr. 1041/05.09.2011; proces-verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii, proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, adresă parte civilă.

Fiind audiaţi de organele de urmărire penale, inculpaţii au avut o atitudine nesinceră, nerecunoscând fapta, arătând că nu cunosc împtejurările în care partea vătămată a suferit leziunile descrise în certificatul medico legal.

Sub aspectul laturii civile, instanţa a constatat că, în faza de urmărire penală, partea vătămată C.S.D. s-a constituit parte civilă în procesul penal, cu suma de 45.000 lei, despăgubiri civile, din care 15.000 lei, daune materiale, şi 30.000 lei, daune morale, iar SJU Tg- Jiu s-a constituit parte civilă cu suma de 1899 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În seara zilei de 24.08.2011, în jurul orelor 22:30, pe raza satului Corneşti, comuna Băleşti, jud. Gorj, după ce în prealabil au avut un conflict verbal cu martorul C.S.I. şi, ulterior, şi cu partea vătămată C.S.D., inculpaţii S.F.C. şi D.I.A. au agresat-o pe partea vătămată, inculpatul S.F.C. lovind-o cu un lanţ metalic în cap, iar inculpatul D.I.A. cu un lanţ metalic pe corp.

Astfel, din declaraţiile martorului C.S.I, fiul părţii vătămate, instanţa reţine în esenţă că în seara zilei de 24.08.2011, fiind în faţa bisericii din satul Corneşti, comuna Băleşti, a trecut o căruţă în care se aflau inculpaţii S.F.C. şi D.I.A. şi martorii M.C. şi D.D., moment în care inculpatul D.I.A. i-a solicitat acestuia să vină să îi dea mai bine el două palme, decât să îl bată inculpatul S.F.C. În aceste împrejurări, martorul a fugit şi, fiind urmat de inculpaţi, ajungând la poarta martorei I.M., s-a ascuns de aceştia, inculpatul D.I.A. intenţionând să-l lovească cu un lanţ metalic, totodată sunând-o pe partea vătămată şi solicitându-i să vină la faţa locului. În continuare, martorul a arătat că imediat la faţa locului a ajuns partea vătămată C.S.D., care, după ce l-a întrebat pe inculpatul S.F.C. ce are cu fiul acesteia, a fost lovită de acesta din urmă cu un lanţ metalic în zona capului şi de către inculpatul D.I.A., tot cu un lanţ metalic peste corp. A mai arătat martorul că, urmare a agresiunilor, partea vătămată a căzut la pământ şi că după ce a reuşit să se ridice, în timp ce alergau către curtea martorei C.G., martorul a fost lovit cu lanţul peste braţul drept, dar nu a văzut de către cine.

Declaraţiile martorului C.S.I. se coroborează şi cu cele ale martorei L.R., din al căror conţinut instanţa reţine că, la data şi împrejurările descrise mai sus, inculpatul S.F.C. a lovit-o pe partea vătămată cu un lanţ metalic în cap, iar inculpatul D.I.A., cu un lanţ metalic pe spate.

De asemenea, din declaraţiile martorei C.Ţ.G., instanţa reţine că, fiind persoana în curtea căreia partea vătămată şi fiul acesteia au intrat după ce au fost agresate de inculpaţi, a văzut-o pe partea vătămată care, atunci când a intrat în curtea acesteia, ţinea la cap un tricou plin cu sânge şi totodată pe martorul C.S.I., care la scurt timp după incident a leşinat. A mai precizat martora că partea vătămată prezenta urme evidente de sânge, care curgea din cap, pe spate, tricoul acesteia alb, fiind plin de sânge şi că ulterior, când a ieşit la poartă, inculpatul D. I.A., lovea cu un lanţ metalic în poartă.

În ceea ce priveşte faptele de care sunt acuzaţi inculpaţii, instanţa reţine din declaraţiile martorei B.I. că în seara conflictului i-a văzut pe inculpatul D.I.A. şi fratele acestuia, martorul D.D., care au luat lanţurile de la căruţă şi au pornit pe drum, spunând că vor omorî oameni, întrucât lor nu le e frică şi totodată că la scurt timp a văzut-o pe partea vătămată, ţinând la cap un prosop plin cu sânge.

Despre faptul că partea vătămată a fost agresată de inculpaţii S.F.C. şi D.I.A. au auzit şi martorii M.M. şi I.G., aceasta din urmă şi văzând-o după conflict pe partea vătămată, care ţinea un prosop sau o cârpă la cap şi se îndrepta spre salvare.

Despre faptele şi împrejurările în care acestea au fost săvârşite a declarat şi martorul M.C., prezent în căruţă cu inculpaţii, acesta relatând că inculpatul D.I.A. l-a chemat pe martorul C.S.I., solicitându-i să vină să îi dea două palme el, decât să îl bată inculpatul S.F.C. şi, totodată, că inculpatul D.I.A. a lovit-o pe partea vătămată cu un lanţ, iar inculpatul S.F.C. cu un bici.

Declaraţiile martorilor audiaţi în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti se coroborează şi cu declaraţiile părţii vătămate, C.S.D., din al căror conţinut instanţa reţine că în seara zilei de 24.08.2011, în timp ce se afla la domiciliul său a fost sunat de fiul acesteia, martorul C.S.I., care i-a solicitat să vină la locuinţa martorei I.G., întrucât este ameninţat cu bătaia, de către inculpatul S.F.C. şi alţi prieteni de-ai acestuia. Ajungând la faţa locului, partea vătămată, după ce l-a întrebat pe inculpatul S.de ce se ia în permanenţă de fiul său, a fost lovită cu un lanţ metalic peste corp de către inculpatul D.I.A. şi ulterior, tot cu un lanţ metalic, şi de către inculpatul S.F.C., în cap, aceasta căzând la pământ.

În schimb, declaraţiile inculpaţilor S.F.C. şi D.I.A., potrivit cărora nu ei sunt cei care au lovit-o pe partea vătămată cu lanţurile în cap, nu pot converge la aflarea adevărului, întrucât nu se coroborează cu alte fapte sau împrejurări ale cauzei, în sensul art. 69 C.proc.pen., astfel că instanţa le va înlătura, apreciind că nu sunt sincere.

Declaraţiile reţinute în cauză se coroborează şi cu concluziile Certificatului medico-legal nr. 1041/05.09.2011 emis de către Serviciul de Medicină Legală Gorj din care rezultă că partea vătămată C.S.D. prezenta leziuni traumatice, ce s-au putut produce prin lovire cu corp dur, ce au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale. Actul medical emis în cauză fiind susţinut de Foaia de observaţie nr. 32289/1118 ce atestă că partea vătămată a fost internată în spital în perioada 25.08.2011-02.09.2011 cu diagnosticul de „Agresiune individuală. Traumatism cranio cerebral acut deschis”.

Totodată, faţă de dispoziţia de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul D.I.A., instanţa reţine că faptele inculpaţilor au fost săvârşite în coautorat şi, în consecinţă, aceştia nu puteau săvârşi decât aceeaşi infracţiune de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 180 alin(2) C.pen.

În drept, faptele inculpaţilor S.F.C. şi D.I.A., care în seara zilei de 24.08.2011, în jurul orelor 22:30, au agresat-o pe partea vătămată C.S.D., inculpatul S.F.C. lovind-o cu un lanţ metalic în zona capului, iar inculpatul D.I.A. lovind-o cu un lanţ metalic pe corp, provocându-i leziuni traumatice, pentru vindecarea cărora a necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 180 alin(2) C.pen.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunilor săvârşite constă în acţiunile inculpaţilor care au avut ca urmare vătămarea integrităţii corporale, respectiv lovirea părţii vătămate prin care i-au fost provocate vătămari ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale.

Urmarea imediată a faptelor constă în vătămarea corporală a părţii vătămate, în prezenta cauză vătămarea părţii fiind consecinţa directă a acţiunilor inculpaţilor.

În ceea ce priveşte legătura de cauzalitate între elementul material şi urmarea imediată, aceasta rezultă ex re.

Sub aspectul laturii subiective, inculpaţii au săvârşit infracţiunile cu intenţie directă, în accepţiunea art.19 pct.1 lit.a C.pen.

Inculpaţii au avut reprezentarea faptelor şi a consecinţelor vătămătoare asupra integrităţii corporale şi sănătăţii părţii vătămate.

Constatând dovedite faptele şi vinovăţia inculpaţilor S.F.C. şi D.I.A., cu privire la săvârşirea  infracţiunilor de lovire sau alte violenţe prevăzute de art. art. 180 alin(2) C.pen.. instanţa va proceda la aplicarea unei pedepse pentru  infracţiunea reţinută, în sarcina fiecărui inculpat.

La individualizarea pedepsei  ce urmează a fi aplicată inculpatului S.F.C., instanţa va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C.pen., şi anume: limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârşită, gradul de pericol social al faptei, concretizat în modul de săvârşire a infracţiunii, inculpatul folosind la săvârşirea acesteia un lanţ metalic, dar şi zona vulnerabilă agresată, urmările infracţiunii, concretizate în traumatismul cranio-cerebral acut, precum şi faptul că inculpatul a acţionat în coautorat, dar şi datele privind persoana inculpatului, acesta fiind în vârstă de …… ani, căsătorit, studii 11 clase, fără ocupaţie, cunoscut cu antecedente penale- a fost sancţionat cu două amenzi administrative şi condamnat la 3 luni închisoare, a cărei executare a fost suspendată condiţionat, pe parcursul procesului penal, atât în faza de urmărire penală cât şi de judecată, a avut o atitudine nesinceră, nu a recunoscut fapta, arătând că nu cunoaşte împrejurările în care partea vătămată a suferit leziunile descrise în certificatul medico-legal.

Sub aspectul individualizării pedepsei, întrucât faptele inculpatului au avut un grad de agresivitate ridicat, instanţa va aplica inculpatului o pedeasă cu închisoarea, apreciind că o pedeapsă cu amenda nu ar fi suficientă pentru a atinge scopul acesteia, nu ar îndeplini caracterul educativ şi sancţionator.

În raport de toate aceste elemente de individualizare, ţinând cont cu prioritate de gradul de agresivitate al faptei săvârşite, dar şi de cele reţinute mai sus, , instanta  va aplica inculpatului o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, asupra părţii vătămate C.S.D., potrivit scopurilor  educativ, preventiv şi represiv ale pedepsei, în sensul art.52 C.pen.

Cu privire la pedeapsa aplicată, instanţa apreciază că scopul acesteia poate fi atins chiar fără executarea ei.

Cu toate acestea, sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei, instanţa apreciază că pentru atingerea scopului acesteia, suspendarea executării pedepsei este necesar a fi supravegheată, cu consecinţa ca inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere, prevăzute de art. 86 ind. 3 alin(1) C.pen.

Astfel, având în vedere că suspendarea executării pedepsei  sub supraveghere poate fi acordată, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 4 ani, iar inculpatul nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an şi se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executare efectivă, conform dispoziţiilor art. 86 ind. 1 C.pen. şi luând în considerare şi dispoziţiile art. 86 ind. 2 C.pen. privitoare la durata termenului de încercare, instanţa va suspenda executarea pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare  de 3 ani.

În consecinţă, conform art. 86 ind. 3 alin(1) C.pen., va obliga inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a)să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, la datele stabilite de această instituţie;

b)să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c)să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d)să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

La individualizarea pedepsei  ce urmează a fi aplicată inculpatului D.I.A., instanţa va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C.pen., şi anume: limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârşită, gradul de pericol social al faptei, concretizat în modul de săvârşire a infracţiunii, inculpatul folosind la săvârşirea acesteia un lanţ metalic, dar şi zona nevulnerabilă agresată, urmările infracţiunii, concretizate în lezinile traumatice suferite de partea vătămată, precum şi faptul că inculpatul a acţionat în coautorat, însă având în vedere totuşi contribuţia acestuia, dar şi datele privind persoana inculpatului, acesta fiind în vârstă de …… ani, necăsătorit, studii şcoala profesională, fără ocupaţie, cunoscut cu antecedente penale- a fost sancţionat cu două amenzi administrative, pentru fapte de violenţă şi furt, pe parcursul procesului penal, atât în faza de urmărire penală cât şi de judecată, a avut o atitudine nesinceră, nu a recunoscut fapta, arătând că nu cunoaşte împrejurările în care partea vătămată a suferit leziunile descrise în certificatul medico-legal.

Sub aspectul individualizării pedepsei, întrucât faptele inculpatului au avut un grad de agresivitate ridicat, instanţa va aplica inculpatului o pedeasă cu închisoarea, apreciind că o pedeapsă cu amenda nu ar fi suficientă pentru a atinge scopul acesteia, nu ar îndeplini caracterul educativ şi sancţionator.

În raport de toate aceste elemente de individualizare, ţinând cont cu prioritate de gradul de agresivitate al faptei săvârşite, dar şi de contribuţia acestuia la săvârşirea faptei, precum şi de cele reţinute mai sus, instanta  va aplica inculpatului o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, asupra părţii vătămate C.S.D., potrivit scopurilor  educativ, preventiv şi represiv ale pedepsei, în sensul art.52 C.pen.

Cu privire la pedeapsa aplicată, instanţa apreciază că scopul acesteia poate fi atins chiar fără executarea ei.

Cu toate acestea, sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei, instanţa apreciază că pentru atingerea scopului acesteia, suspendarea executării pedepsei este necesar a fi supravegheată, cu consecinţa ca inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere, prevăzute de art. 86 ind. 3 alin(1) C.pen.

Astfel, având în vedere că suspendarea executării pedepsei  sub supraveghere poate fi acordată, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 4 ani, iar inculpatul nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an şi se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executare efectivă, conform dispoziţiilor art. 86 ind. 1 C.pen. şi luând în considerare şi dispoziţiile art. 86 ind. 2 C.pen. privitoare la durata termenului de încercare, instanţa va suspenda executarea pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare  de 2 ani şi 6 luni.

În consecinţă, conform art. 86 ind. 3 alin(1) C.pen., va obliga inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

e)să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, la datele stabilite de această instituţie;

f)să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

g)să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

h)să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În ceea ce priveşte pedepsele accesorii, instanţa reţine că, deşi, potrivit art. 71 alin. 2 C.pen., “condamnarea la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau a închisorii, atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64, lit. a)-c) C.pen. din momentul în care hotărârea a rămas definitivă şi până la terminarea executării pedepsei”, totuşi, prin Decizia LXXIV (74) din 05.11.2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că dispoziţiile art. 71 C. pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – c C. pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 C. pen.

De asemenea, în aplicarea pedepsei accesorii instanţa va avea în vedere şi dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care potrivit art. 20, alin. 2 din Constituţie este obligatorie pentru instanţele româneşti, odată cu ratificarea Convenţiei Europene, de către România.

Aşadar, la stabilirea pedepselor accesorii se va ţine seama şi de jurisprudenţa Curţii EDO.

În acest sens, Curtea Europeană a stabilit că deţinuţii continuă să se bucure în general de toate drepturile şi libertăţile fundamentale garantate de Convenţie, cu excepţia dreptului la libertate, fiind vorba de o detenţie ce intră în câmpul de aplicare al art. 5 din Convenţie. Potrivit art. 3, Protocol 1 din Convenţie, statele membre au obligaţia de a organiza la intervale rezonabile alegeri libere, prin scrutin secret, în condiţii care să asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea autorităţilor publice. Dreptul cetăţenilor de a-şi exprima voinţa în cadrul alegerilor legislative, corelativ obligaţiei statelor membre, menţionate anterior, nu este, însă, un drept absolut, statele bucurându-se de o largă marjă de apreciere în organizarea sistemului electoral, astfel încât să înglobeze propria viziune asupra democraţiei.

În ceea ce priveşte drepturile electorale , în cauza Hirst împotriva  Marii Britanii, Curtea a constatat încălcarea art.3 din Protocolul 1 ca urmare a interzicerii ope legis a dreptului de a alege persoanei condamnate la pedeapsa închisorii.În Marea Britanie norma impunea interdicţia dreptului de a alege condamnaţilor la sancţiunea penală privativă de libertate,indifferent de durata sancţiunii, gravitatea faptei sau circumstanţele cauzei. Interdicţia dreptului de a alege , automată, generală şi fără nici o restricţie pentru cei condamnaţi la pedeapsa închisorii, a fost considerată de Curte în afara marjei de apreciere a stelor şi în consecinţă incompatibilă cu art.3 din Protocolul 1.

Instanţa va avea în vedere  jurisprudenţa Curţii Europene prezentată mai sus, inclusiv hotărârea dată în cauza Sabou şi Pârcălab contra României în care s-a stabilit că interzicerea drepturilor părinteşti constituie o ingerinţă în dreptul la respectarea vieţii familiale , prevăzut de art.8 din Convenţie, că este o ingerinţă prevăzută de lege , dispoziţiile art.71 şi 64 C.pen., însă fără a urmări unul din scopurile legitime stabilite în paragraful2 al art.8 din Convenţie, fiind în fapt o sancţiune morală având drept scop pedepsirea condamnatului şi nu o măsură de protecţie a copilului.

La aplicarea  pedepsei accesorii instanţa va avea în vedere şi criteriul constituţional al proporţionalităţii, înscris în art.53 alin.2, potrivit căruia restrângerea exerciţiului unor drepturi trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o.

Prin urmare, în ceea ce priveşte pedepsele accesorii ce le va aplica, instanţa reţine că natura faptei săvârşite, duce la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea  dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, şi a  dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 71 alin(1) C.pen., instanţa va aplica fiecărui inculpat pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin(1) lit. a teza a II a şi b C.pen.

În baza art. 71 alin(5) C.pen., instanţa va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii executării pedepselor principale.

În baza art. 359 C.proc.pen. va atrage atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 86 ind. 4 C.pen., raportat la art. 83 şi 84 C.pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 86 ind. 3 alin(2) C.pen., un exemplar al prezentei sentinţe se va comunica Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj.

În ceea ce priveşte acţiunile civile exercitate în procesul penal, instanţa reţine că, pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală a inculpaţilor se impune îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art.14 C.proc.pen. cu referire la art. 998 şi următoarele C.civ. de la 1864(având în vedere că fapta a fost săvârşită sub imperiul acestei legi).

- fapta ilicită săvâşită cu vinovăţie;

- prejudiciul cert, determinat sau determinabil;

- legătura de cauzalitate dintre fapta ilcită şi prejudiciu.

În speţă, fapta ilicită există (respectiv infracţiunile de lovire sau alte violenţe prevăzute de art. 180 alin(2) C.pen.) şi este săvârşită cu vinovăţie, sub forma intenţiei, astfel cum s-a stabilit prin sentinţa de condamnare.

Legătura de cauzalitate rezultă din însăşi modul de săvârşire a faptei şi conţinutul ei.

Prejudiciul, urmează a fi analizat separat atât prin raportare la prejudiciul moral cât şi prin raportare la cel material.

În stabilirea cuantumului concret al despagubirilor la plata cărora inculpaţii vor fi obligaţi, instanta va avea in vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi relatările martorilor audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti.

De asemenea, instanţa va avea în vedere la stabilirea despăgubirilor ca partea vătămată să fie despăgubită pentru întreg prejudiciul suferit, incluzând atât pagubele efectiv suferite cât şi beneficiul nerealizat ca urmare a imposibilităţii de muncă.

În ceea ce priveşte prejudiciul material, instanţa reţine că partea vătămată a suferit leziuni, dar nu a dovedit în nici un fel efectuarea unor cheltuieli pentru vindecarea acestora.

Cu toate acestea, instanţa reţine că partea vătămată, în perioada următoare agresiunilor suferite, a fost în imposibilitate de a executa muncile, ce o efectua în mod obişnuit.

Sub acest aspect, din declaraţiile martorilor F.C.I. şi D.M., audiaţi pe latură civilă, instanţa reţine că partea civilă a dovedit parţial existenţa prejudiciului material şi întinderea acestuia. Astfel, din declaraţiile ambilor martori, colegi ai părţii civile anterior conflictului, instanţa reţine că aceasta, datorită leziunilor produse, nu a mai putut lucra cu aceştia. De asemenea, din declaraţia martorului D.M., instanţa reţine că partea civilă a împrumutat suma de 2500 lei, pentru întreţinerea familiei, dat fiind că nu s-a mai putut prezenta la muncă.

În schimb, în aprecierea cuantumului despăgubirilor civile, instanţa nu poate reţine susţinerile martorilor, audiaţi sub aspectul laturii civile, potrivit cărora partea civilă urma să lucreze în construcţii în Spania, cele relatate de aceştia neavând caracter de certitudine, chiar şi în ipoteza în care aceasta nu ar fi fost agresată de inculpaţi, în cauză nedovedindu-se un contract în derulare la momentul săvârşirii infracţiunilor.

De asemenea, instanţa reţine că partea civilă, în urma agresiunilor suferite, nu prezintă incapacitate de muncă.

Prin urmare, judecând în echitate şi plecând de la faptul că aspectele mai sus arătate nu au fost contestate de niciuna din părţile în proces, instanţa reţine că partea civilă C.S.D. a suferit un prejudiciu material de 2500 lei, sumă împrumutată, necesară întreţinerii familiei în perioada imediat următoare săvârşirii infracţiunii.

În ceea ce priveşte prejudiciul moral, prin săvârşirea infracţiunilor, părţii civile i-a fost cauzat de către inculpaţi un prejudiciu moral important constând în naşterea unei temeri în sufletul acesteia, a unei frici de acţiunile trecute şi eventuale ale inculpaţilor.

În înţelesul noţiunii de prejudiciu moral, acesta constă în rezultatul dăunător direct al unei fapte ilicite şi culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu conţinut nepatrimonial ce definesc personalitatea umană.

Prejudiciul moral, fiind strâns legat de persoana umană, lezează direct şi nemijlocit sentimentele de linişte şi siguranţă, cum este şi cazul de faţă.

În ceea ce priveşte suma solicitată de partea civilă, cu titlu de daune morale, instanţa reţine că, evaluarea daunelor morale, chiar atunci când existenţa lor este evidentă, de regulă nu se poate face prin folosirea unor criterii obiective, ci doar pe baza unei aprecieri subiective, în care rolul hotărâtor îl au posibilităţile de orientare ale judecătorilor în cunoaşterea sufletului uman şi a reacţiilor sale.

Astfel, în privinţa întinderii prejudiciului moral, instanţa va aprecia în raport cu împrejurările comiterii faptelor şi urmările acestora, considerând că suma de 5000 lei pentru partea civilă C.S.D., reprezintă o reparaţie justă şi echitabilă a prejudiciului moral suferit de acestea.

În consecinţă, conform art. 346 C.proc.pen. raportat la art. 14-15 C.proc.pen., cu referire la art. 998-999 C.civ. de la 1864, va admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă C.S.D. şi va obliga inculpaţii, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 7500 lei, despăgubiri civile, din care 2500 lei, daune materiale, şi 5000 lei, daune morale.

Cu privire la acţiunea civilă formulată de unitatea sanitară, instanţa a luat act că, în cursul judecăţii, înainte de citirea actului de sesizare a instanţei, S.J.U. Tg-Jiu s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1899 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate părţii vătămate C.S.D. .

 Conform art. 313 alin.1 din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, persoanele care prin faptele lor aduc  daune sănătăţii altei persoane, răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuieli efective ocazionate asistenţa medicală acordată.

Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora , în toate procesele  şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată.

Având în vedere că prin acţiunile de lovire ale inculpaţilor s-a cauzat vătămarea părţii vătămate, aceasta necesitând îngrijiri medicale care au ocazionat cheltuieli  suportate de către furnizorul de servicii medicale, constituit parte civilă, cheltuieli dovedite prin fişa de examinare, evoluţie, tratament a victimei şi decontul de plată, reiese că în cauză sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale a inculpatului privitoare la faptă, prejudiciu, raportul de cauzalitate şi vinovăţie.

Prin urmare, conform art. 346 C.proc.pen. raportat la art. 14-15 C.proc.pen., va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă S.J.U. Tg-Jiu şi va obliga inculpaţii în solidar la plata către aceasta a sumei de 1899 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare a părţii vătămate, cu dobânda legală aferentă până la data plăţii.

În baza art. 193 alin(1) C.proc.pen., va obliga inculpaţii în solidar la plata sumei de 1500 lei, reprezentând onorariu avocat, către partea civilă C.S.D. .

În baza art. 191 alin(1) C.proc.pen., va obliga inculpaţii să plătească fiecare câte 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 180 alin(2) C.pen., condamnă pe inculpatul S.F.C., fiul lui ……, ns. la data de ……, în ……, jud. Gorj, cu domiciliul în …….jud. Gorj, cu antecedente penale, CNP ……., la o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe.

În baza art. 71 alin(1) C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie prevazută de art. 64 alin(1) lit. a teza a II-a si b C.pen., pe durata executarii pedepsei principale.

În baza art. 86 ind. 1 C.pen., dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, iar în baza art. 86 ind. 2 C.pen, stabileşte un termen de încercare de 3 ani.

În baza art. 86 ind. 3 alin(1) C.pen., obligă inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

i)să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, la datele stabilite de această instituţie;

j)să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

k)să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

l)să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În baza art. 71 alin(5) C.pen., suspendă executarea pedepsei accesorii, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 359 C.proc.pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86 ind. 4 C.pen., raportat la art. 83 şi 84 C.pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 180 alin(2) C.pen., condamnă pe inculpatul D.I.A., fiul lui ……., ns. la data de ……, în ……, jud. Gorj, cu domiciliul în ……., jud. Gorj, CNP ………., la o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe.

În baza art. 71 alin(1) C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie prevazută de art. 64 alin(1) lit. a teza a II-a si b C.pen., pe durata executarii pedepsei principale.

În baza art. 86 ind. 1 C.pen., dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, iar în baza art. 86 ind. 2 C.pen, stabileşte un termen de încercare de 2 ani şi 6 luni.

În baza art. 86 ind. 3 alin(1) C.pen., obligă inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

m)să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, la datele stabilite de această instituţie;

n)să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

o)să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

p)să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În baza art. 71 alin(5) C.pen., suspendă executarea pedepsei accesorii, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 359 C.proc.pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86 ind. 4 C.pen., raportat la art. 83 şi 84 C.pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 86 ind. 3 alin(2) C.pen., un exemplar al prezentei sentinţe se va comunica Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj.

În baza art. 346 C.proc.pen. raportat la art. 14-15 C.proc.pen., cu referire la art. 998-999 C.civ. de la 1864, admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă C.S.D. şi obligă inculpaţii, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 7500 lei, despăgubiri civile, din care 2500 lei, daune materiale, şi 5000 lei, daune morale.

În baza art. 346 C.proc.pen. raportat la art. 14-15 C.proc.pen., admite acţiunea civilă formulată de partea civilă S.J.U. Tg-Jiu şi obligă inculpaţii în solidar la plata către aceasta a sumei de 1899 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare a părţii vătămate, cu dobânda legală aferentă până la data plăţii.

În baza art. 193 alin(1) C.proc.pen., obligă inculpaţii în solidar la plata sumei de 1500 lei, reprezentând onorariu avocat, către partea civilă C.S.D..

În baza art. 191 alin(1) C.proc.pen. obligă inculpaţii să plătească fiecare câte 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Cu recurs în 10 zile de la pronunţare pentru Ministerul Public şi partea vătămată, şi de la comunicare pentru inculpaţi.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 14.02.2013.

Preşedinte,

R.Z.N.

Grefier,

E.B.