Faliment. procedura insolvenţei

Decizie 531 din 20.02.2014


Faliment. procedura insolvenţei – societăţi cu răspundere limitată – înlocuire administrator judiciar - conflict de interese - plângere penală

Raportat  la conflictul de interese generat prin numirea ca lichidator a practicianului în insolvenţă indicat de către SC A.G.P.SRL, Curtea constată că niciunul dintre actele dosarului de recurs nu probează faptul că C.GH D. a fost indicat de către această creditoare. În plus, limitările ori restricţiile privind creditorii aflaţi în conflict de interese sunt expres prevăzute de lege.

Mai mult,aspectele privind formularea unei plângeri penale împotriva administratorului judiciar nu  reprezentintă singurul ori principalul motiv pentru care s-a dispus înlocuirea.

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 531 din 20.02.2014)

Prin încheierea din 10.04.2013, pronunţată în dosarul nr.43258/3/2010, Tribunalul Bucureşti Secţia a VII a Civilă a dispus, în temeiul art.22 alin.2 din Legea nr.85/2006, înlocuirea administratorului judiciar L C, M & L IPURL cu administratorul judiciar C GH. D în cauza privind procedura insolvenţei formulată de către debitoarea SC CSC P D SRL.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa fondului a constatat că lichidatorul judiciar a manifestat mari carente în îndeplinirea atribuţiilor prev. de art.25 din lege, în sensul că nu a întocmit în termen tabelul definitiv al creanţelor debitorului şi că a întocmit în mod dubios acte în colaborare cu asociaţii menţionaţi de creditor, pentru inducerea în eroare a instanţelor de judecată, fapt ce a dus la formularea unei plângeri penale împotriva sa. A apreciat judecătorul că lichidatorul nu mai prezintă garanţii morale în conducerea activităţii debitorului şi îşi îndeplineşte în mod defectuos obligaţiile prevăzute de lege.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs Cuturela Sandu Cristian, având calitatea de creditor al SC CSC P D SRL, prin care a solicitat modificarea în întregime a hotărârii recurate, în sensul menţinerii în calitatea de lichidator a Legal C, M & L IPURL.

A arătat recurentul că hotărârea atacata este nelegala si netemeinica din trei motive distincte: judecătorul sindic nu a observat dovezile privind îndeplinirea de către lichidator dispozitiilor pe care le-a dat cu privire la introducerea in tabelul de creanţe a SC A G P SRL; judecătorul sindic nu a observat conflictul de interese generat prin numirea ca lichidator a practicianului in insolventa indicat de către SC A G P SRL; nu exista nici o prevedere legala care sa permită judecătorului sindic schimbarea lichidatorului la cererea unui creditor si cu atât mai mult cu cat acest creditor este minoritar iar creanţa sa este achitata deja integral la data formularii cererii de schimbare.

Se motivează că, în fapt, înlocuirea lichidatorului judiciar a fost dispusă de instanţă la solicitarea SC A G P SRL, societate care pretinde faţă de debitoare o creanţă foarte mică, comparativ cu creditorii înscrişi la masa credală.

Judecătorul sindic a dispus, la data de 12.10,2011, înscrierea SC A G PSRL în tabelul de creanţe. Lichidatorul de la acel moment, CIl Goaţă Şerban, nu a mai introdus SC A.G.P. SRL în tabelul de creanţe deoarece recurentul nu făcut dovada că a plătit datoria pe care debitoarea o avea faţă de această societate.

Noul lichidator a preluat procedura în stadiul în care se afla, prezumând, cu bună credinţă, că fostul lichidator şi-a îndeplinit legal şi corect atribuţiile. Înainte de termen, lichidatorului judiciar a fost contactat de avocatul SC A.G.P.SRL care l-a întrebat dacă a înscris societatea în tabelul creditorilor. S-au solicitat solicitat lămuriri cu privire la acest aspect şi recurentul susţine că i-a înmânat dovezile de plată a creanţei, pe care le-a depus în instanţă.

Instanţa, fără explicaţii şi fără a ţine seama de dovezile de plată depuse la dosarul cauzei a dispus înlocuirea lichidatorului judiciar, fără consultarea creditorilor debitoarei.

Se susţine că la acest moment debitoarea SC CSC P.D. SRL are deschise doua procese împotriva SC A.G.P. SRL prin care pretinde de la aceasta plata unor sume de bani care cumulate depăşesc valoarea de 300.000euro.

 Prin numirea de către judecătorul sindic ca lichidator al SC CSC P.D. SRL a unui lichidator indicat de către insasi SC A.G.P. SRL se creează un flagrant conflict de interese. Astfel lichidatorul ce va reprezenta in instanţa reclamanta este in egala măsura reprezentantul intereselor paratei. Intr-o astfel de situaţie este evident ca interesele reclamantei debitoare SC CSC P.D.SRL dar si ale creditorilor acestora vor fi grav afectate, cel mai afectat urmând sa fie creditorul bugetar care urma sa se îndestuleze integral din sumele ce vor fi recuperate in urma proceselor intentate SC A.G.P. SRL.

Scopul SC A.G.P. SRL de a numi lichidatorul judiciar în dosar este unul contrar intereselor creditorilor debitoarei, şi care serveşte doar propriilor interese nelegitime, fiind în acest sens un abuz de drept.

Se apreciază că instanţa a procedat greşit admiţând cererea de înlocuire a lichidatorului judiciar şi această greşeală aduce mari prejudicii atât mie personal cât şi celorlalţi creditori ai SC CSC P.D.SRL.

In măsura in care judecătorul sindic ar fi considerat ca măsura de înlocuire a lichidatorului este necesara trebuia sa observe conflictul de interese si sa numească din oficiu un alt lichidator fie sa ceara creditorilor sa facă o propunere in acest sens.

In drept au fost invocate prevederile legii 85/2006.

La data de 26.07.2013 recurentul a depus o dezvoltare a motivelor de recurs în care a arătat că la data de 17.05.2013 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat in dosarul, ce are număr de înregistrare 2246/p/2012 o rezoluţie prin care dispune neinceperea urmării penale fata de Bogdan Ursu reprezentantul L.C.M. &  L. IPURL, reţinând ca fapta nu exista.

Arată recurentul judecătorul sindic ar fi trebuit sa analizeze cu mai multa atenţie susţinerile SC A.G.P.SRL cu privire la pretinsele fapte penale ale d-nului. Bogdan Ursu şi că, daca ar fi procedat astfel ar fi observat caplângerea penala a fost formulata in scop strict sicanator, fără sa exista niciun fel de fapta penala, iar simpla formulare a unei plângeri penale de către o persoana nu are valoarea in sine a unei dovezi privind probitatea morala a celui reclamat.

Plângerea penala nu a avut niciun fel de temei. Judecătorul sindic ar fi trebuit sa aştepte rezoluţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu privire la aceasta plângere, inainte sa evalueze si sa acorde importanta plângerii penale prezentate. Judecătorul sindic ar fi trebuit sa analizeze susţinerile SC A.G.P. SRL, inclusiv cererea privind schimbarea lichidatorului L C, M & L IPURL, formulate de aceasta, si din perspectiva avantajului pe care si-l procura SC A.G.P. SRL procedând in acest mod.

Daca ar fi făcut aceasta analiza judecătorul sindic ar fi constatat ca prin cererea de înlocuire a lichidatorului L C, M & L IPURL, SC A.G.P. SRL urmăreşte crearea unui avantaj injust, nelegal si care este de natura sa fraudeze interesele creditorilor din procedura colectiva a falimentului societăţii SC CSC P.D.SRL.

Astfel, daca ar fi analizat cu atenţie, judecătorul sindic ar fi observat ca, pe de-o parte, creanţa pretinsa de SC A.G.P.SRL era achitata de SC CSC P.D.SRL de mai bine de un an si jumătate SC A.G.P.SRL nemaiavand calitatea de creditor, iar pe de alta parte plângerea penala era formulata cu privire la un document care fusese depus intr-un dosar ce are ca parte tot pe SC CSC P.D.SRL.

In acest dosar SC A.G.P.SRL are calitatea de debitor al SC CSC P.D.SRL pentru o suma de aproximativ 800000 lei(optsutemiilei).

Ceea ce a urmărit de fapt SC A.G.P.SRL si a si reuşit datorita neatenţiei judecătorului sindic, a fost înlăturarea lichidatorului L, M & L IPURL care reprezenta societatea in procesul in care SC A.G.P.SRL urma sa fie obligata la plata sumei de 800 000 lei (optsutemiilei).

Ceea ce a câştigat deja pana la acest moment SC A.G.P.SRL prin schimbarea lichidatorului este amânarea succesiva a judecaţii dosarului in care aceasta este debitor iar SC CSC P.D.SRL are calitatea de creditor. Curtea de Apel Bucureşti, instanţa ce judeca acest dosar, a fost nevoita sa amâne judecarea cauzei pana la lămurirea situaţiei cu privire la schimbarea reprezentantului legal - a lichidatorului - SC CSC P.D.SRL.

Pe termen lung, in situaţia in care Onorata Curte de Apel Bucureşti nu va indrepta greşeala judecătorului sindic de înlocuire a lichidatorului SC CSC P.D.SRL, SC A.G.P.SRL se va judeca cu un creditor - respectiv  SC CSC P.D.SRL - al cărui reprezentant legal a fost numit urmare a demersului făcut de SC A.G.P.SRL - debitor.

Este evident ca in aceste condiţii ca reprezentarea SC CSC P.D. SRL - va fi una in favoarea SC A.G.P. SRL si nu a SC CSC P.D. SRL.

Altfel spus, schimbarea lichidatorului solicitata de SC A.G.P.SRL profita debitorului SC A.G.P.SRL care urmăreşte sa se sustragă, prin orice mijloace, chiar frauduloase, de la plata datoriei de aproximativ 800 000 lei (optsutemiilei) fata de SC CSC P.D.SRL.

Este evident ca, SC CSC P.D. SRL aflându-se in procedura falimentului, toate aceste manevre dolozive produc efecte negative asupra creditorilor din procedura si care, astfel, nu-si vor mai putea incasa creanţele niciodată.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs, Curtea apreciază că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art.22 alin.2 din Legea nr.85/2006, în orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivată, pentru motive temeinice.

Dispoziţiile legale anterior citate consacră ca şi atribuţie a judecătorului sindic posibilitatea acestuia de a înlocui, fie din oficiu, fie la cererea comitetului creditorilor, pe administratorul judiciar. Noţiunea de motive temeinice nu a fost definită de legiuitor, acesta înţelegând să nu limiteze categoriile de motive posibile, ci a impus doar cerinţa ca acestea să fie temeinice, adică de a justifica înlocuirea.

În principiu, motive temeinice constituie orice încălcare vădită a legii în exercitarea atribuţiilor de către administrator, în demersurile pe care le întreprinde în procedură, deoarece criteriul de raportare este acela al unui bun profesionist, dar judecătorul sindic poate aprecia dacă în raport de acestea nu se impune, totuşi, înlocuirea, pentru asigurarea stabilităţii şi celerităţii procedurii.

Totuşi, observă Curtea că, prin dispoziţiile art.22 alin.3 din aceeaşi lege, legiuitorul a înţeles să abiliteze judecătorul sindic în sensul sancţionării administratorului judiciar cu amendă judiciară în cazul în care acesta, din culpă sau cu rea credinţă, nu îşi îndeplineşte sau îndeplineşte cu întârziere atribuţiile prevăzute de lege  sau stabilite de judecătorul sindic.

Din interpretarea coroborată a celor două texte de lege, Curtea constată că legiuitorul a înţeles să sancţioneze nemijlocit fapta administratorului judiciar care constă în neîndeplinirea atribuţiilor ce îi sunt conferite de lege sau sunt stabilite de judecător, printre acestea numărându-se şi depunerea în termen a tabelului definitiv. Cele două sancţiuni, înlocuirea, respectiv amendarea, se pot cumula întrucât aplicarea fiecăreia dintre măsurile respective are în vedere criterii juridice distincte.

Raportat la aceste considerente premergătoare, Curtea observă că prin încheierea din 10.04.2013 judecătorul sindic a dispus înlocuirea administratorului judiciar în temeiul art.22 alin.2, constatând mari carenţe în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de art.25 din lege. În considerarea dispoziţiilor art.22 alin.2, Curtea constată că înlocuirea s-a făcut din oficiu, dar şi în considerarea unor argumente cuprinse în cererea SC A.G.P.SRL.

Prin motivele de recurs formulate, creditorul C S C nu aduce critici de legalitate în ceea ce priveşte soluţia adoptată de către judecătorul sindic, ci evocă aspecte de netemeinicie care, însă, nu sunt probate. Astfel, în ceea ce priveşte primul motiv de recurs, acesta subliniază înlocuirea administratorului la cererea unui creditor care pretinde o creanţă foarte mică în comparaţie cu ceilalţi creditori; aşa cum s-a arătat anterior de către Curte, înlocuirea, astfel cum a fost motivată, a avut loc din oficiu, fiind fără relevanţă ponderea în masa credală a creanţei creditorului care a înţeles să sesizeze judecătorul cu privire la activitatea pretins necorespunzătoare a administratorului judiciar. În ceea ce priveşte măsurile dispuse de către administrator, Curtea observă că în procedură au fost admise contestaţiile formulate de către SC A.G.P.SRL şi AFP sector 1, judecătorul stabilind în mod expres în sarcina administratorului obligaţia de a înscrie cele două creanţe în tabelul definitiv. Îndeplinirea acestei obligaţii nu a fost probată în cauză, pentru a înlătura argumentele pe care a fost pronunţată hotărârea la fond.

Deşi acesta a reprezentat principalul motiv pentru care judecătorul a dispus înlocuirea administratorului judiciar, recurentul nu a administrat dovada îndeplinirii obligaţiei menţionate, dar nici nu a probat, în condiţiile art.1169 din Codul civil, motive pretins temeinice pentru care administratorul judiciar nu a întocmit tabelul definitiv în forma dispusă prin admiterea contestaţiilor.

Cu referire la conflictul de interese generat prin numirea ca lichidator a practicianului în insolvenţă indicat de către SC A.G.P.SRL, Curtea constată că niciunul dintre actele dosarului de recurs nu probează faptul că C.GH D. a fost indicat de către această creditoare. În plus, nici situaţia unui conflict de interese nu este probată în cauză, iar limitările ori restricţiile privind creditorii aflaţi în conflict de interese sunt expres prevăzute de lege.

În ceea ce priveşte motivele de recurs dezvoltate prin memoriul din 26.07.2013, Curtea subliniază faptul că aspectele privind formularea unei plângeri penale împotriva administratorului judiciar nu a reprezentat singurul ori principalul motiv pentru care s-a dispus înlocuirea. Aşa cum se observă din motivarea hotărârii, judecătorul sindic a avut în vedere, cu precădere, carenţele în îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de art.25 din lege, respectiv chestiunea privind neîntocmirea tabelului definitiv, iar celelalte argumente au un caracter circumstanţial.

În consecinţă, Curtea nu poate aprecia că măsura dispusă de către judecătorul sindic prin încheierea din 10.04.2013 este nelegală ori netemeinică, astfel încât, în temeiul art.312 alin.1 din Codul de procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.